Secretul apei
Erai în visul meu, erai cu mine,
dar tot ce a mai fost atunci, îmi scapă,
tu, folosind puterile-ți divine,
mă faci să uit reflexia din apă.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Frunză catharsis
De nu erai tu...
Pentru cine existam
De nu erai tu... izvor heruvim
De unde setea mi-o ostoiam
De nu erai tu... munte Sinai de pe Venus
Unde focul-l șimțeam
De nu erai tu... șotron de Univers
Unde mă prăbușeam ca un astru in vers
De nu erai tu... nur de Golgotă
Unde-mi răstigneam chinurile
De nu erai tu... vitraliu de Notre-Dame
Unde aș putut cu ochii vede
De nu erai tu... coapsă de curcubeu
Unde curgeam in sudoare eu
De nu erai tu... sărut de Magdalenă
Unde tălpile mi le odihneam..
De nu erai tu... frunză catharsis
De unde respiram...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul zeiței călătoare
Erai desculță, tu, acolo, sus,
pe muchia de stâncă ce-mi părea
durerea prăvălită dintr-o stea
pe-un munte, de povara ei, răpus.
Pășeai cu grija razei de april
pe cicatricea ramurii cu flori
ce depășise-a' iernii lungi orori,
cu geruri mari în sufletul ostil.
Erai balsamul, roua ce sclipea
în legănarea vântului ușor,
erai un dor, un vis mângâietor,
zeița care-n mine cobora,
desculță, spre al inimii izvor,
în sufletul de tine doritor.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De nu erai...să mă alini
De nu erai... să mă alini
Când seri stinghere mă loveau
Și-n taină vise-mi sfâșâiau
Prin lacrimi și cuvinte-spini
Prea-spintecat de ochi străini
Răstălmăceam a lunii corn
Ca în uitare să mă-ntorn...
De nu erai... să mă alini
De nu erai... Dar nu erai
Decât a gândurilor rază
Ce-n așteptare stă de pază
Scurgând a clipelor alai.
Și-un văl-tăcere fluturai
Din "tu și eu" mijea un "nu"
Cu înveliș de-un "el și tu".
Tu nu erai... doar mă uitai.
poezie de Eugen Lovin (8 septembrie 2009)
Adăugat de Eugen Lovin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crâmpeie de taifas...
... erai spectrală nu știu cum așa
flux de lumină
erai astrală sus pe undeva
pe sub retină
și mai erai pe pajiște cu flori
o simplă floare
și mai erai fior printre fiori
fior ce doare
erai un fulg printre nămeți
un fulg cuminte
și strop de rouă-n dimineți
pe ierburi sfinte
din câte-ai fost a mai rămas
doar o himeră
cu care leg crâmpeie de taifas
la colț de eră...
poezie de Iurie Osoianu (15 septembrie 2018)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ieri erai încă tânără
Ieri erai încă tânără, ca frunzele,
Ieri erai încă zarzăr și plop,
Ieri erai încă proaspătă, ca izvoarele,
Ieri erai încă ulcior și vioară.
Ieri erai încă podgorie în pârg,
Ieri erai încă sprintenă ca mânjii,
Ieri îți tremurau încă buzele, genunchii,
Acum sălciile-s galbene, galbene...
poezie celebră de Zaharia Stancu din Pomul roșu (1940)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Satra" de Zaharia Stancu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Au fost cândva
Au fost cândva zile de mai,
Au fost cândva zile de vis,
Când lângă mine erai
Și trăiam ca-n paradis.
Multe-au fost, azi nu mai sunt.
Au fost luate de vânt.
S-a dus vremea când erai
Pentru mine colț de rai.
Din când în când îmi amintesc,
Aș vrea din nou ca să trăiesc
O zi fumoasă de mai,
Tu alături, să-mi fii rai.
poezie de Dumitru Delcă (20 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Printre gânduri
Mi-ai înflorit prin gânduri într-o zi
ca stelele-ntr-o noapte pe o boltă
nepăsătoare-n lumea dezinvoltă
în care se întâmplă -a străluci.
Și nu erai un gând, nici stea sau floare,
dar îmi erai acolo și simțeam
că ești a mea, erai tot ce-mi doream,
iubita mea, ce-n gânduri îmi răsare.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriuâ din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
toată luna mai
cântă cui cântai
când pe val erai
haiku de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul evocării
erai ca singurătatea
ucideai clipele
atât de încet
erai atât de rară
încât n-aș fi lăsat niciodată
zorii să mai apară
erai ca liniștea
auzeam doar norii
prin gând
erai atât de neasemuită
încât nu te-aș fi lăsat vreodată
să taci pe pământ
erai mai frumoasă ca o evocare
timpul te oprea
între țărm și mare
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă bărbatului
Bărbate, te-ai dus aseară
După pâine și-ai venit...
Aveai capul mult mai mare,
Erai murdar și amețit.
Eu te-am văut de la fereastră,
Iar câinii te lingeau vârtos,
Oh, aveai lumea la picioare!
Doar tu erai cu susu-n jos.
Și prin ogradă dai rateuri,
Că bormașină de-ai fi fost,
Tot nu loveai cu stângu-n dreptu...
Dar erai beat, bolând și prost...
Și totuși, faci și tu un bine,
Căci la boboci dai de mâncare...
Bărbate, nu ți-ar fi rușine?!
Nu mai ai bani în buzunare!
pamflet de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripi
Erai atât de fericită
pe malul mării la apus!
Păreai o pasăre grăbită
să se înalțe tot mai sus.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viață pustie
În visul meu, erai pe vechea bancă,
Privind spre zări de dincolo de munți,
În gând cu hotărârea să renunți
La viața solitară de munteancă.
Privirea ta înlăcrima văzduhul
Acoperit, în tristul său apus,
De nori ce sângerau acolo, sus,
Cu picături ce îți sporeau năduhul.
Ai așteptat destul, n-o să mai vie,
Să-ți stea alături, nimeni dintre-ai tăi
În casa cu-nvechitele odăi.
S-a întâmplat ce n-ai fi vrut să fie
În raiul tău de dincolo de văi...
Iar banca,-n visul meu, e-acum pustie.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis efemer
Erai îmbrăcată în negru
Îngerul meu cu chip de gheață,
Erai ca o taină...
Învăluită toată în ceață.
Era într-o zi de toamnă
Și eu eram cam stingher
Când te-am văzut pe tine, frumoasă doamnă,
Visul meu efemer.
poezie de Vladimir Potlog (27 octombrie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Podul
erai frumoasă
așa cum zăceai
cu fruntea lipită de cer
și coama adâncită în ape
ca o icoană nedeslușită erai
în gâtul pescărușului
ce nu te vroia în preajma lui
să nu-ți tulbure visul
în așteptarea dimineții
doar felinarele de sus ardeau
ce taină ce mister
din cei rămași pe pod
câțiva se retrăgeau în alge
alții în ochiul viu al sării
tu erai nefiresc de frumoasă
cu talpa prinsă-n nisip
și gâtul fluid asemeni sinucigașilor
secundă a mea
de undeva din vaier de timp
se auzea o ambulanță
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flaut fermecat
Fără tine totu-i trist
Fără tine nu exist
Sunt legumă ambalată
Sunt o salcie uscată
Soarele într-un apus
Mi-a dat veste că te-ai dus
Îmi erai covor de flori
Îmi erai surâs în zori
Erai flaut fermecat
Erai tot ce mi-am visat
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zeița mea
În rochie albă de mătasă ai apărut în calea mea.
Erai așa de grațioasă, zeița mea cu ochi de stea.
Erai ca o gingașă căprioară,
Care își potolește setea la un izvor
Și am înțeles din clipa aceea că veșnic de tine mi-a fost dor.
M-am apropiat atunci de tine și în brațe cu drag te-am ridicat.
Erai ușoară ca puful de păpădie și miroseai a flori de fag.
În rochie albă de mătasă ai apărut în viața mea.
Și vreau să-mi fii mireasă, zeiță cu chip de stea.
poezie de Vladimir Potlog (16 august 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Licoare de alint
Noaptea asta am stocat toate datele
tale în sistemul meu cerebral,
pînă la asta nu aveam vise,
trăiam pe un continent declamatoriu.
Doi soldați devotați mi te scoteau
încet din drojdia de bere și erai
atât de arogant și spumos, și erai
atât de funerar și aerospațial, și erai
Doamne, nu erai om, erai un fel de apă,
râsul tău arunca șerpi în toate
mizeriile, deveneai ceea ce trebuia
să devii - instrumentul meu moratoriu
și te-am băut, și am chemat martori
oculari, repetai într-una, just to be safe,
martorii oculari se cruceau pe furiș -
știu, știu, noaptea asta a fost o minciună,
dar avea un gust! și atâta dichis...
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar un izvor
Erai însetată pe-un drum în deșert
Pierdut printre dune, tăcut și pustiu,
Ascuns de nisipuri, flămând și incert,
Mergând spre iluzii ascunse-n neviu.
Erai rătăcită - morgană-n real -
Prin vise ciudate, prin prafuri de timp,
Credințe trecute prin ciur cerebral
În cioburi scăpate de zei din Olimp.
Erai mai frumoasă, pe calea-ți cea grea,
Decât tot ce-n lume vreodat-am știut,
Și-atunci, m-am gândit c-aș putea și aș vrea
Să-ți ies înainte pe-un drum nevăzut,
Să-ți stau la picioare-ntr-un nou început,
Să-ți văd chipul blând cum se-apleacă, ușor,
Sorbindu-mi iubirea cu-n zâmbet tăcut,
A oazei stăpână, iar eu... un izvor.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atunci când erai mic nu te întrebai ce e fericirea, nici nu o căutai. Era starea ta naturală, zona ta de confort. Erai fericit fără absolut niciun motiv, pur și simplu erai. Dar ai crescut, ai fost învățat că trebuie să-ți dobândești fericirea și astfel ai acoperit-o cu aceste gânduri, creând o iluzie care te face să crezi că nu ești fericit deja. Bună dimineața, trezește-te din vis, trezește-te din iluzie! Nu ai nimic de dobândit, deja ești tot ceea ce ți-ai putea dori să fii, chiar Acum!
citat din Cezar-Ștefan Jinga
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea undelor tăcute
Tu n-ai știut că eu eram cu tine,
Privindu-ți silueta, indiscret,
Și-ți admiram mișcările feline
Ascuns în noaptea gândului secret.
Nici eu nu am știut atunci că tu,
În mângăierea undelor tăcute,
Nu mi te-ai fi opus, c-un simplu "Nu!",
Dorințelor sub stele renăscute.
Erai zeița nopții-n gândul meu,
Eram, în visul tău, acela care
Îți apărea din mare ca un zeu
Ce îți punea iubirea la picioare.
N-ai ridicat-o și de-atunci, mereu,
Îmi tulburi câte-un vis. Din întâmplare.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!