* * *
tu ai murit
eu încă sunt o umbră
din spatele oglinzii
o umbră ce disipă
în mii de țurțuri
gheața din inima lunii
tu, eu sau tu
sufletul tău sunt eu
inima mea bate
pe cele zece octave rămase
neconvițional alese
tu ai plecat
eu am rămas să duc mai departe
un ce... puțin
atât cât a rămas
din marea durere a lumii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Dintre cele ce sunt
sub cerul de lapte
rămas-am doar noi
eu
haină șoaptă
desprinsă din vântul hoinar
tu
umbră a lunii de lut spânzurată
în șuierul frunzelor
cu ce să te compar
minune a lumii?
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E o umbră dragostea
E-o umbră dragostea și piere,
Iar inima în pumn îmi plânge
O melodie de durere,
adusă ploii se răsfrânge.
E-o umbră dragostea și piere,
Destinul meu călău, o frânge
În neagitări fără vedere,
asupra-i sufletul îmi plânge.
O melodie de durere,
adusă ploii se răsfrânge.
De ce? De ce? - strig în tăcere,
ființa mea întreagă plânge,
Destinul meu călău, o frânge.
Ce-o fi? Și ploaia ce mă cerne,
mi-i sufletul în sfâșiere
de melodia ce-o răsfrânge.
E-o umbră dragostea și piere,
iar inima în pumn îmi plânge.
poezie clasică de Luis de Camoes
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țurțuri de gheață
În sufletul meu e iarnă mereu
De atâta viscol sunt înghețată
Țurțuri de gheață atârnă greu
Inima in sloiuri e întemnițată
Ai luat primăvara când ai plecat
Verdele și cântul de privighetori,
Cerul cu nori negri s-a intunecat,
Ghioceii sub nea plâng sfâșietori
Prin vene-mi îngheață nopțile albe,
Lacrimile-mi, țurțuri grei au devenit,
De suflet îmi atârnâ gheață-n salbe
E cald afară, dar de ger am înlemnit
Anotimpuri se perindă cu disperare
In speranța că iubirea va topi gheața
Că mâine va fi o zi in suflet cu soare
Și primăvara-mi va lumina iarăși fața
poezie de Alexandra Gălușcă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Să nu fugi atât de departe
De cele ce sunt și pot să-nțeleg
Cu mintea mea ascunsă
În pliul negru al lunii.
Să nu fugi!
Știi cât de tare mă doare dorul de noi?
Și dac-ar fi să trăiesc alte o mie de vieți
În unicul tablou al lumii,
Știi ce-aș alege?
Să fiu dincolo de trăiri și cuvinte
Refugiul în doi.
Să nu pleci acum,
Când tare de tot mă doare lumina.
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
sub norii de fum
multiplicată umbră
ce bine că sunt
haiku de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Închide ușa dacă vii
Chiar dacă
Zăvoarele sunt ruginite.
Închide ușa asta bine.
Nu simți sărutul
Dulce-al iernii
Cum ne apasă sufletul?
Închide și fereastra
Cu brumăriul prunelor
Rămase în livadă.
Si, dacă totuși vrei să vii
Închide după tine
Tot ce-a rămas deschis
Între noi.
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
nimeni nu m-a iubit
niciodată
asa cum au vrut
zeitele-plete rupte din soare
ce bine că port
pantofii ăștia roșii
cu toc inalt
in fata oglinzii
de cealalta parte
sunt cavalcade de umbre
desprinse din vis
și
nu m-a iubit nimeni
asa cum eu am iubit
pasii tai
din spatele oglinzii
umbra fiind
intr-un septembrie torid
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea de iasomie
florile de iasomie s-au trecut
și numai culoarea ochilor tăi
mi-a rămas în venele albastre
ce poate fi un gard îmi spuneai
distanța de la suflet la suflet
poate de aceea zborul fiecărei clipe
mi se părea mai scurt
viața din ape a urcat pe uscat
ca în cele din urmă să se intoarcă în ape
am înțeles că nu suntem decât
o umbră și încă o umbră
deși umbra ta era un poem fără cuvinte
eu am rămas pământ
veșnic nelipsit de la întâlnire
poezie de Cristina Rusu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Concentrat de engleza - Clasa 7" de Cristina Rusu este disponibilă pentru comandă online la numai 10.00 lei.o crizantemă -
în spatele oglinzii
riduri pe obraz
haiku de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încă te iubesc!
Cimitir de amintiri, am în capul meu,
Îmi apari în vis mereu și mi-e tare greu.
Îmi răscolești sufletul, chiar și inima,
Cum pot să trăiesc iubire, cu așa ceva?
Nu știu cum să fac să uit, să nu-mi amintesc
Viața ce-am trăit-o noi. Încă te iubesc!
Nu voi mai găsi un altul, cu inima curată,
Că sunt singură acum, știu că-i de la Soartă!
Iubirea mea-i îngropată-n cimitir cu tine.
Bine mai era o dată, când erai cu mine!
Cimitir de amintiri îmi sunt visele,
Unde-i viața mea de-atuncea? Unde-s clipele?
Aș dori atât de mult, cu mine să fii!
Pe unde umblai o dată, locurile-s pustii.
Împreună aș fi vrut, să stăm toață viața,
Însă, mi-au rămas copii! Mi-a rămas speranța!
poezie de Georgeta Nedelcu din Cenușa unui suflet! (30 aprilie 2002)
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt fericită
sunt fericită
pentru că încă mai sunt
pentru că tu îmi spui o poveste
în care mai cred
sunt fericită pentru inima mea obosită
ce cântă cu inima ta
într-un tandem neștiut
de cei ce aplaudă la scenă deschisă
saltul mortal fără de plasă
al felinelor supuse voințelor noastre
sunt fericită pentru că ești
pentru că sunt un cumul
al placentelor ce ne omoară
în singura poveste pe care o știm
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
de ziua ta
mă iartă, mamă
iar am uitat
s-aprind o lumânare
pe frunte de mesteacăn
a cincea poruncă
tu știi câte nopți
mi-au fost date
fără de umbră
de când ai plecat
fără păcat mi-ai spus
mai sunt încă nouă porunci
chiar dacă
soarele mi-a fost
confiscat de cei ce nu
întrezăresc bine lumina
și iarba și roua
lacrima albă din sufletul florilor
mi-au fost șterse
fără drept de apel
la vreo instanță supremă
Mamă,
sunt vinovată fără de vină
de ziua ta născută din lut
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
îngheț
la ceas târziu
răsună în burg
copite de cai
chircit ca o umbră
cade omătul
pe infinitul ca iarba
e iarnă grea
orologiul din turn tace
caii își pierd galopul
pe gheața ce sună absent
a neputință
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea Unire
Inima Ta îngheață
Regină a mea
haiku de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
inima mea este asemeni
inimii unui corb îmblânzit
într-o eternă iarnă
de un dresor aproape nebun
cum să poți pune suflet
în câteva pene rămase aici
și cum poți îmblânzi zborul
adevăraților îngeri
mărite dresor?
inima mea rămâne aici
lângă sufletul tău
în zborul pătrat al unui corb părăsit
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Facerea
Eram atât de trist și atât de fericit
încît strîngîndu-te în brațe
tot timpul îmi părea
că am cătuși de aer.
El a trecut pe lîngă mine și mi-a zis;
- Ce-mi dai ca să le tai?
- Nu-ți dau nimic, i-am zis,
nu vreau să mi se taie
cătușele de aer.
El a plecat
cu ochii scoși de sub sprînceană a mirare
eu am rămas acolo
în încătușare.
Ce țară, Doamne, pentru un copil!
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra lui
Umbră trecatoare
S-a oprit tacită
Scoicile la soare
Marea-i pregătită
Urlă aerul în stânci
Apar duhuri sfinte
Melcii sunt pe brânci
Prin particule finite
Marea cu rumoare
Inspirată pregătită
Încălzită de la soare
De umbră ea profită
Spuma ei fierbinte
Valuri iuți o sparg
Umbra-i îmbrăcată
Și purtată -n larg
Inima ei s-a oprit
Între două valuri
Apoi iarași a pornit
Tictacul pe maluri
Din adâncuri a venit
Vaporul naufragiat
Umbra lui era zenit
Cu el umbra a plecat
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbră de pasăre
I-am spus prietenului meu
Că sunt o pasăre buimacă.
A surâs binevoitor,
A încărcat arma de vânătoare
Și a ochit sub umărul
Acela incandescent
Ca într-o lava volcanică.
De atunci soarele
A rămas o umbră de pasăre.
poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încremenire
Prea multă lâncezeală!
Parc-au încremenit secundele în inima lumii
Au rămas vraiște toate ferestrele,
încât, tiptil-ltiptil, poți umbla desculț prin visurile fiecăruia.
Atât de multă apatie
atât de mult spațiu rămas gol,
de crezi că totu-i un deșert
în care nu mai ai repere,
în care și ecoul doarme dus.
Și-a rătăcit și luna felinarul
și-orbecăie după el
prin nisipuri mișcătoare.
În noaptea adâncă
au uitat cocoșii să cânte de trei ori.
Pe spatele curbat al lumii
își rupe timpul hainele de disperare...
Visez o ploaie rece, pură,
care scutrcircuitează greaua lîncezeală
și-aprinde fitilul altădată viu al zilei.
poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu și cu tine
am îmbrățișat
timpul rămas
el ne-a pus laolaltă
cu ce ne puteam oferi
un pic de tu
puțin din mine
umbre dansând
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!