Veşina dă păstă drum

Dup-un an dă zâle fripce, năduşâce şî amare
S-o gătat d-acuma şcoala ş-o venit văcanţa mare!
Ş-uice-aşa, că dă trii zâle nepoţălu Ghiţulică
Îş petreşe-n sat văcanţa, la bunic şî la bunică.

Doar să şcie-n toată ţara că nişiunge, Doamne bace!
Nu-i aşa o viaţă faină cum îi viaţa dî la sace.
Iar spră sară, stând la şină, dup-o-ntragă zî dă jioacă,
Îl întrabă Ghiţulică pe bunicu-su, moş Toacă:

- Bunule, de ce vecina, aia mica, ştirbă, grasă,
Toată seara se dezbracă, iar perdeaua e netrasă?
- Cum dă şe? să râsă moşu, cum dă şe, nepoace dragă?
Fincă-i sângură, săraca... n-are şine să i-o tragă!

poezie de Sorin Olariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La fotbal, la Chefereu - poezie în grai bănăţean

Ieri, la bertu Gugulanu, stând aşa, la una mică,
Iaca, şine crez' că vine?… Dracu gol dă Ghiţulică.
S-aşăză şî el la masă ş-uice-aşa, dîintr-un nimic
Înşepu să zdrăngănească la un capăt de băgic:

-Haida, haida Chefereu’! îşi trânci pă jios căşiula,
Astăz vrem să-i baţ' pă ăşcia barem cu vr’o Şapce-Nula.
-Şe-i cu cine?!-l întrăbai, zbieri ca bou’ la căsap…
Du-ce la Jăbel ‘năpoi, să ce cauce pî la cap.

-Hai măi nano, c-am sărit măi-năince poarta şcolii,
Că-i meci: Chefereu’ nostru cu ştudenţî dî la Poli.
Şe să faşi, ce puni cu prostu?! Făr-o vorbă m-am şî dus,
N-apucai să fac nişi plata că mă luă măido pe sus.

Ş-apăi mă băgă nepotu pîn butoara dî la gard
Dă-m venea d-aşa ruşine ca tăşiunili să ard.
Când colo, potop de lume…N-am văzut atâţa, baş,
Numa pî la Sfântu’ Gheorghe, la negeia dîn Oraş.

Şî-ncepură, frace, jiocu!… Parc-erau cuprinş dă draşi
C-alergau dup-o surducă douăzăşi dă tolomaşi.
Lilă-n dunji cu picăţăle erau ăi dîn Cimişoara
Iar a noşcii, înfloraţ, cum îs prunii primăvara.

Io n-am prişeput, mă frace: cum surduca o-ajiunjeau
Nu ţ-o luau, ba chiar în şiudă cu pişioru-n ea dăgeau!.
Dăgea unu, dăgea altu… Mă miram d-aşa prostie
Şî-i spusăi lu Ghiţulică: -Io mă pro-ntorc la răchie!

Că nu-mi plaşie jiocul ăsta, fir-ar forma lor clonţoasă!…
Tot măi bine îi la bert cu uiejili pă masă.
-Uico, stai nu te prostî! Mă luă atunşi, copilu
Şi-mi crişi în cîcea vorbe, dă fotbal cam care-i şpilu’.

Şică d-aia bat surduca, să le baje gol în poartă
Ş-ăla-n negru nu îi popă, ăla-i pus ca să-i dăspartă.
Iar d-aud cumva: Haut, haut! nu-i vr’un câne care zbiară,
Haut îi când beşica albă vre să iesă pân-afară.

M-aşăzai la loc pă trepce, fi’ndcă să-ndârjîsă jiocu,
Să-ndîrjîsă şî nepotu suduindu-le nărocu.
Dup-o vreme,-un cheferist subţîrel prăcum un fus
Proţăpi surduca-n aţă dă săriră toţ în sus.

Să ţucau de numa-numa… Ghiţă-şi azvîrli căşiula:
-Uico, şe ce miri ca prostu, doar conduşi cu Unu-Nula!
Zvîrle-ţ păstă cap căşiula, bucură-ce, du-ce bolii,
Dă nu vrei să iei bătaie, c-ăşcia cred că ţîni cu Poli!

Şe să fac? Sării dodată ca dăscîncicu-n giochi
Şî numa-l aud pe unu: -Aoleu, m-ai scos un ochi!
-Taşi odată, gură spartă, nu măi faşe pă nebunu,
Că doar nu-i vreo greutace să vez meciu şi cu unu!

Nu mă scoace dîn sărice, că dă-ţ trag vr’un pumn în nas
Ce învârţ ca titirezu preţ dă jiumăta dă şeas!
Cînd colo, năcaz, nu alta: Golu ni l-or ănulat,
Fi’ndcă picicotul nostru şică-n opsai l-or aflat.

Ţîn-ce-atunşi urări dă mamă, şchipături, fluierături,
Suduieli, ocări cu carul şe ieşau dîn mii dă guri.
Ba năcazul şî măi mare că-mi pierdui căşiula bună,
Cum o aruncai prea tare n-am putut s-o prind în mână.

Şî măi mult: ăi de la Poli, pînă meciu s-o gătat,
Le-o cam copt-o lu a noştrii: trii goluri, pă loc, le-o dat.
Ş-am plecat tot suduindu-i, nu c-o luarăm cu Trii-Nula,
Cât că mă omoare baba fi’ndcă m-am pierdut căşiula.

poezie de Sorin Olariu din La Poşmândre - Antologie de poezie în grai bănăţean
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La fotbalu' dă muieri - poezie în grai bănăţean

Numa’ staţ’ şi m-ascultaţ’ şe-am păţît alaltăieri
Când m-or luat nepoţî' mei la fotbàl d-ăl dă muieri:
-Vino uico, hai cu noi, dă nu vrei să-ţ’ pară rău,
Că jioacă fecili noaşce cu Moldova Chişînău!

Ş-am plecat la meci dă fece cu Ghiţucă şî Păngele
Socotind c-atunşi când gată, schimbă bluzăli-ntră iele,
Ba de-avem noroc cu troaca, ne-am ghingit atunşi ca hoţî’,
S-ar pucea, dă dragu’ nostru, să îş’ schimbe şî chiloţî’.

Şî ne-am pus tăman în faţă, jios pe scamn, cum să cuvine;
Păi, dă-i vorba dă vreo ţâţă, să vegem cum îi măi bine.
La-nşeput, ieşîră-afară ălea dă la Chefereu…
Nişte gloabe una ş-una, cum ar fi măgariu’ meu.

Că d-o luam cumva pă babă ş-o puneam la dăzbrăcat
Pă lângă aşa mârţoaje ai fi zis că-i Miss Banat.
Şî-n sfîrşit ieşiră, uico, fecili dîn Chişînău…
Parc-erau făcuce-n şiudă, ca să-ţ’ facă sânje rău!

-Ptui… Bătu-m-ar să mă bată! nechezai io, ca un cal,
Cred că înşepînd dă mâne mă apuc şî dă fotbàl.
Şi porniră iuce jiocu’… Dă-i cu craşii în surducă
Pînă când, după o vreme, văd că una îi pă ducă.

Sta trâncită jios pă iarbă că ş-o dat d-a curi-n cap
Şî zbiera de numa-numa’ ca viţălu' la căsap.
Io-i şopcii lu’ Ghiţulică: -Asta naşte pîn’ la pauză!
Da dă unge, că-i d-a noastră… Toace îs la minopauză.

-Păi şe-i aia minopauză?…Măi Ghiţucă, zî-m’ odată!
-Minopauză-i, uico dragă, când muierea îi iertată…
Şî-nşepu mitanu-al doilea: Ţîn-ce-atunşea tămbălău
Că sări drept la arbitru una dî la Chişînău:

-Vreu pinalti…dă-m’ pinalti! o ţînea ea sus şî tare.
-Nu să poace, nu-i nişi vorbă, îi răspunsă prostu-ăl mare.
-Mândro, lasă-l pă nărodu’, îi strîgai, că îndăsară
Am să-ţ’ dau io un pinalti să ce ţână pîn’ la vară!

Ş-uice-aşa, fu gata meciu’… Cu Ghiţucă şî Păngele
Aşteptam, că una-două schimbă bluzăli-ntră iele.
Când colo, dădură mîna, să ţucară şî…atît,
Dă-mi venea să fac ca trenu’ dup-un meci aşa urît.

-Măi Ghiţucă, măi Păngele, m-am luat atunşi dă ei,
N-am vazut nişi crac dă ţâţă ş-am măi dat şî zăşe lei.
-Stai măi uico, stai o ţîră, c-am vorbit c-un fotograf
Să ne ducă pîn’ la ele să ne deie-un autograf.

Şî-uice-aşi, ţîne-ţ’ căşiula… Ţ-am găsît-o, du-ce bolii,
C-ai pierdut-o dă vreo lună dă la meciu’ ăl cu Poli,
M-o-ngesă pe cap Ghiţucă, iar Păngele, alt becheri
Îi dădu lu’ moalăr banii ca să bea vr’o două beri.

Şi intrarăm păste fece, dă-mi veni să cad pă space
Când văzui io şe-i-năuntru… mic cu mare dăzbrăcace.
Da’ să vez’ atunşi năcazu’… lucrătură dîn proţap,
Că mi să-njiupiră, frace, şî-m’ cărară pumni în cap.

Şe năroc c-avui căşiula, fi’nc-o grasă roşie-n buşi
Îmi dădu-n cap autografe cu un toc dă la păpuşi.
Iară Ghiţă cu Păngele când văzură-aşa o trabă
M-or lăsat pe mîna lor ş-or încins-o-n mare grabă.

Ş d-abia am măi scăpat, că-m’ dădură pă tot anu’…
Nişi nu şciu cum d-am ajiuns înăpoi la Gugulanu’.
Cît dă meci, şe să vă spun io?!…S-o gătat cu Nula-Nula
Şi chiar dac-am luat bătaie, bine c-am găsît căşiula.

poezie de Sorin Olariu din La Poşmândre - Antologie de poezie în grai bănăţean
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epifabulă mioritică

Ţara noastră, de-o cutreieri,
Nu-i nici mare, nu-i nici mică,
Dar conţine-atâţie greieri
Că de-a dreptul te... furnică!

fabulă epigramatică de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasă-i vecina noastră

Cu firea ei pasională,
Şi trupul ca de balerină,
Vecina m-a băgat în boală
Şi-acuma iau penicilină!

epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde eşti, Doamne?

În aste zile de restrişte,
Ajunsa ţara noastră dragă
Să fie a vulturilor pradă.
Sunt tot mai răi tot mai flămânzi,
Tot mai avizi după putere,
Nimic şi nimeni nu-i opreşte
În lupta lor după mărire.

Făcut-au ţara un tribunal
Unde poporu-i acuzat
Fără să aibă avocat;
Ei judecă ei dau sentinţe.

Se bat pe legi şi ordonanţe,
Pe constituţie, parlament
Şi nu contează dacă noi,
Îi vrem sau nu...
Ei ne fac legea.

Şi este ţara noastră toată
Un mare câmp de bătălie,
În care noi suntem doar ţinte
Iar ei ochesc fără clipire.

Suntem răniţi, unii-s ucişi
Şi ne mirăm de-a noastră soartă;
Unde eşti Doamne de nu-i vezi
Să le arăţi că în curând,
I-aşteaptă Dreapta Judecată?

Şi nu mai au nevoie acolo,
Nici de putere nici mărire;
La cât de mari se simt aici
Pe atât de mici vor fi la Tine!

poezie de Angelina Nădejde (11 iulie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunza buclucaşă

Nuţi şi cu frunzuliţa
Vâlvă fac, ea ne zâmbeşte,
Nu se sperie domniţa,
Toacă banii cum pofteşte.

Nu conteaza că e criză
Şi bugetu-i pe butuci,
I-a făcut pe toţi remiză,
Fac la gură toţi clăbuci.

Spumegă rău cârcotaşii,
Este mare tărăboi,
Se dau mari, toţi fac pe aşii
Şi cu Nuţi dau război.

Astfel, fără nici un chior,
Nuţi-şi face promovare,
Mai aruncă un oscior
Cârcotaşilor mâncare.

Clar, "succesul" o să iasă,
Frunza o-nghiţiră toţi,
Cârcotaşii cad în plasă,
Latră ca nişte roboţi.

Frunza şi cu beţişorul
Varsă valuri de cerneală,
Cum deschid televizorul
Toţi se iau la păruială.

Toată noaptea, toată seara,
Ziua în amiaza mare
Frunza dur o scuturară,
Am ajuns la disperare.

Teamă-mi e să mai privesc
În dulap sau frigider,
S-ar putea ca să găsesc
Frunza stând în raft stingher.

Toţi o toacă şi-o condamnă
Frunza asta-afurisită,
Trag nădejde că la toamnă
O să cadă ruginită.

poezie de Mariana Dobrin (2 august 2010)
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnului Sorin Olariu. Cu deosebită stimă

Dă-mi te rog talentul tău,
Doar o zi, că nu-i o dramă,
Şi-ţi promit, uite zic zău,
Să scriu şi eu... epigramă.

epigramă de Paul Constantin (4 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imixtiunea zeului

Poseidon, nepământean,
Ce-a dominat antichitatea
Pierzându-şi autoritatea,
Ascuns stă-n funduri de ocean
De-acolo, cu vădit alean,
Reconfirmându-şi răutatea
Solii, cu toată plinătatea,
Asvârle spre orice mirean
Întâi, sirenă, faină, vie,
Ce s-a numit Democraţie,
Apoi, a cercetat clepsidra
Şi când nisipul s-a gătat,
A scos din mare monstrul Hydra
Şi-n Mafie l-a transformat!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum îl cheamă pră veşinu?

Într-o sară baba Chiva şî cu moşu ei Văsîlii,
Şăd pră scaun în şofru mare, şî ghijăsc dă cîcea dzîlii.
-Audzî babo, dzîşe moşu, nu şciu şe mi s-o-ntâmplat,
Pră moş Ion, veşinu nostru, nu şciu cum l-o fi chemat?

Aşa rău să mă zăuit, parcă n-am şciut vrodată,
Trăbă să îi întrăb baba. Ia să ies până la poartă.
Poace-o văd pră subpărece, ori măturând pră afară,
Gi rostît la marva toată o fi gata, acuma-i sară.

Uice-o văd, vine acuma, are două cănţi cu apă,
Pentru vaşili dîn ştal, să duşe şî le adapă.
- Tu Mărio, vino-aişea, că i-o m-am buzumenit,
Ş-aşa rău să mă zăuit, nişicum n-am măi pomenit.

Şciu pră toţi în satul nostru, cum îi cheamă, cum le dzîşe,
Chiar şî pră aia dă nu-s, d-oginesc sub neagra cruşe.
Baş al meu veşin şî precin, Ion, al tău bărbat d-o viaţă,
Să nu-i şciu numele lui! Ş-am vorbit dă gimineaţă.

Stă Măria şi să uită, şî nu-i vine parc-a crege,
Şî-i mirată, şi să strâmbă dă şi-auge şi şe vege.
-Mă Văsîlii, tu eşci prost? Ori vrei ca să râzi dă mine?
Şe-ntrebare îi şi asta? Ion îl cheamă, şciu eu bine.

-Ai dreptace tu Mărio! Cum naiba dă m-am prostît,
Să zăuit că el îi Ion, cu şin´̉̉ beau la asfinţît.
Bine că acuma şciu, că mă făşeam dă ruşîne,
Nu şciam cum să îl strîg să bea răchie cu mine!

poezie de Nicoleta Stavrat (noiembrie 2016)
Adăugat de Nicoleta Stavrat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa ge jiune (poezie în grai bănăţean)

Un loc măi fain în toată ţara,
Unge-l găsăşci pă-ntrăg pământ?
Acolo-n satu meu... ăl mândru,
În satu meu, în locu sfânt.

În satu-n care, noi, cu toţî',
Am crescut ge mişi copii,
Unge cu greu am trăit,
Cu năcazuri... bucurii....

Mi dor ge pita coaptă-n vatră,
Ge lapcilii nezmântânit,
Mi dor ge moşu şî ge baba,
Ge ochii şe nu să geşchid.

Mi dor ge drumu şe duşea
La poarta căşî' un' stăceau
Bătrânii chinuiţ ge soartă,
Cu ochii-n lacrămi m-aşceptau.

Vremea toată o trăcut...
Fără câta ge ruşânie,
Parcă ieri s-o întâmplat,
Viaţa me'... viaţa ge jiunie!

poezie de Claudiu Românu (17 iulie 2017)
Adăugat de Claudiu Românu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aştept lângă o şină

Te-aştept să vii, iubito, la marea întâlnire,
Te-aştept lângă o şină de tren provincial,
O să ne recunoaştem, pesemne, din privire,
Printr-un instinct anume din regnul animal.

Şi-n plus faţă de-aceasta, vom fi doar noi acolo.
Atâta – eu cu tine. De când nu ne-am văzut?
Sau poate niciodată şi-o să vorbim tremólo
Despre-o copilărie ce doar ni s-a părut.

Nu cred c-o să te superi dac-o vom lua pe şină
Ţinându-ne de mână ca doi copii maturi;
Vei fi într-o rochiţă uşoară şi senină,
Voi fi într-o cămaşă, vom fi aproape puri.

Va mirosi catranul a nişte căi ferate,
Noi doi, desculţi pe şine, râzând ne-om depărta,
Sălbaticele brize prin plete ni s-or zbate,
Prin noi vor trece trenuri şi nu ne va păsa.

Lăsa-vom şuieraturi de locuri şi motive,
În urma noastră toate cădea-vor sub rambleu,
Iar noi, hoinarii lumii, sub falnice ogive
De brazi şi de foioase vom rătăci mereu.

Vor fi acele trenuri sau poate doar drezine
Din când în când în spate ce ne vor fluiera;
Cinstiţi cu viaţa noastră, vom fi desculţi pe şine,
Vor trece mii de trenuri, noi nu ne vom urca...

poezie de Dragoş Niculescu din Săniile adâncului
Adăugat de Dragoş Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la epigrama "Calitate", a lui Laurian Ionică

Eu, cu "Fetele" stau bine
Şi nu-i doar o întâmplare;
Tu, ai grijă de vagoane,
Să nu sară de pe şine!

epigramă de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secetă mare!

(Poezie în grai bănăţean)

Într-o zî pră la nămează, uica Pătru-a lu' dârjală
Într-un suflet dă năvală în voreţ la moş Topală...
- Moşule, ce rog dân suflet, Dumnezău să mi ce ţână,
Lasă-mă să iau dăgrabă nişce apă dân fântână.

-Ia nepoace, zâşe moşul dând mâncare la ciurcani
Că doar am fântâna plină şâ nu-ţ' dau apa pră bani.
Pătru scoace două vedre, fuje iuce şî să-ntoarşe:
-Aş măi lua două găleţ'... -Ia şâ douăzăşi, nepoace!

Dar când vine-a patra oară, înspră iel încinje mâna
Şî-l întrabă: -Mă, Petrică, vouă v-o săcat fântâna?
Că şciu că aveţ' şî voi.... spune-mi, apa o săcat
Dă alerji cu vadra-n mână dă zâşi că ieşci,, apucat"?

Pătru jos aşază vadra, dă pră frunce-ş ia sudoarea
Şî tărăgănat vorbeşce, greu trăgându-ş răsuflarea:
-Moşule, îmi ieşci ca tată, d-aia ţ-oi răspunge drept...
Mi-o căzut soacra-n fântână... şî-i apa doar pân' la piept!

poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secetă mare!

(Poezie în grai bănăţean)

Într-o zî pră la nămează, uica Pătru-a lu' dârjală
Într-un suflet dă năvală în voreţ la moş Topală...
- Moşule, ce rog dân suflet, Dumnezău să mi ce ţână,
Lasă-mă să iau dăgrabă nişce apă dân fântână.

-Ia nepoace, zâşe moşul dând mâncare la ciurcani
Că doar am fântâna plină şâ nu-ţ' dau apa pră bani.
Pătru scoace două vedre, fuje iuce şî să-ntoarşe:
-Aş măi lua două găleţ'... -Ia şâ douăzăşi, nepoace!

Dar când vine-a patra oară, înspră iel încinje mâna
Şî-l întrabă: -Mă, Petrică, vouă v-o săcat fântâna?
Că şciu că aveţ' şî voi.... spune-mi, apa o săcat
Dă alerji cu vadra-n mână dă zâşi că ieşci,, apucat"?

Pătru jos aşază vadra, dă pră frunce-ş ia sudoarea
Şî tărăgănat vorbeşce, greu trăgându-ş răsuflarea:
-Moşule, îmi ieşci ca tată, d-aia ţ-oi răspunge drept...
Mi-o căzut soacra-n fântână... şî-i apa doar pân' la piept!

poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea, dragă ţara mea

Ţara mea, dragă ţara mea,
Iar te-a călcat molima,
Molima din partea "EST"
Molima din "VEST" da-best...

Ţara mea, ca o minune,
Are munţi, are coline,
Are ape curgătoare,
Are Dunăre şi Mare.

Are graiul din latin,
Portul dac, din fir de in,
Are slovă, are cântec,
Are dragoste şi suflet.

E bogată ţara mea,
Să avem grijă de ea!

poezie de Bebică Ghiţă din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Azi... privirea Ta îmi,, spală" lacrima
Şi nu-i târziu, târziu am fost doar Eu
Şi Tu doar Tu... aşteptarea... mea
În viaţa mea ce-o credeam trecută!

Şi în priviri mă regăsesc o clipă
Şi toată clipa fă-mi-o înc'-o viaţă
Şi viaţa toată înc'-o dimineaţă
O lacrimă să-mi fie fericirea ta!

Iar ochii tăi să-mi fie poartă descuiată
Să trec prin ea vibrând de mulţumire
Să gust ce m-am mai gustat demult
Să reuşesc să pot să am... putere!

Putere când o pierdusem toată,
Când totul părea că-i doar fum,
Aprinde-mă dintr-o scântei acum
Şi am să ard doar pentru tine-n veac!

Şi veacul fă-mi-l nemurire-n... suflet
Iar Eu cerul pentru tine să-l deschid
Tu fereastră către-o altă lume, iar...
Iar Eu un Tot trăind doar pentru tine!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peste

E cunoscut în toată ţara,
Că orice şef, dup-un bairam,
Mai stă puţin cu secretara,
Şi mai muncesc... peste program...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndârjirea mea a fost de a fi un bun student toată viaţa. Şi când am plecat la pensie la vârsta de 68 de ani am venit la Paris şi m-am inscris la şcoala de limbi orientale, am făcut o licenţă în sârbo-croată. Între 68 şi 72 de ani!

citat clasic din Neagu Djuvara
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conjugală

Vecina mea e gardian
Şi ţipă toată ziulica
La soţ, că n-a venit de-un an
În vizită la... "mititica".

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cheia succesului la dame

Succesul nostru la femei
E clar că merge dup-un plan,
Dar cea mai tare dintre chei
Rămâne cheia de Merţan!

epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!