Vis sentimental
Stă cu luna sub picioare,
Și frumos, ca-n vis se urcă,
Pe vârfuri și pe călcâie,
Fata asta parcă-i nurcă...
Rămân cu dânsa în brațe,
Ea-mi încolăcește gâtul,
Mă privește-n ochi profund,
Eu sunt cerul, sunt pământul?
Sunt oglinda-ncepătoare
A iubirii ce m-aruncă,
Într-un vis sentimental,
În pătucul ei de nurcă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
- nurcă
- Nurcile sunt mici creaturi rele, oribile, canibale... Ele nu sunt castori.
definiție de Valerie Perrine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amurg sentimental
Stând pe un picior de neagră erată
Îngerii ling sare din cerul de vată.
Fluturii zboară în ochi de porumbei,
Lupii se ascund în cetele de miei.
Din furtuni coboară fulgere puhoi,
Pe câmpul de răbdare lilieci-s goi.
Vise dulci culeg, devin sentimental,
În ascuns amurg sub nechezat de cal.
Șeaua lunecă-n costelive priviri,
Dansez pe coapsa noilor iubiri!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumurile urcă
zilnic ni se fură
pâinea ce mizerii
cine se îndură
să-i numere verii
banii ce stau țuț
ouăle de struț
arma și-o ridică
vorba de ocară
brusc o căprioară
a-nghețat de frică
miriștile mele
noaptea îmi ridică
punțile calică
lume de proptele
drumurile urcă
încurcate-n plase
blana ta de nurcă
o-mpărțim la șase
poezie de Ion Untaru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt fata...
Sunt fata de pe splaiul de Turnu Măgurele,
Cu plete lungi și negre rostogolind inele
Peste rochițe albe, din flori și vișinele...
Cu ochi mari cât iubirea de Turnu Măgurele!
Sunt fata de pe digul de Turnu Măgurele...
Și-n portul cu tot visul copilăriei mele,
Trimis-am către lume-n bărcuțe mititele,
Zâmbete largi cât cerul de Turnu Măgurele!
Sunt fata de pe grindul de Turnu Măgurele...
Iubirea-mi e Danubiul cu cerul plin de stele,
Cu anotimpuri blânde, când eu străbat prin ele,
Că-n piept inima-mi bate cât Turnu Măgurele!
De-aș căuta iar poarta destinului spre stele,
Aș vrea-o-aici pe cheiul cu blânde vălurele...
Londra, Paris, Viena, New York îmi sunt zăbrele,
Căci dorul meu e tihna de Turnu Măgurele!
poezie de Iulia Mirancea (27 februarie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 25 comentarii până acum.
* * *
bună, sunt Tony Grăsunul,
ca mine nu e nici unul,
numa-n brațe învățat,
sunt motanul preferat,
despre mine, dragi copii,
sigur veți mai auzi,
acum mă duc la plimbare,
pe-aici e căldură mare,
ca-n Tailanda, ce sa-i faci
și când plouă, plouă-n draci,
dar eu sunt la înălțime
și în brațe mi-este bine,
sper să faci poze frumoase,
cu pisici simandicoase
și cu mine zâmbitor,
sunt cel mai frumos fecior.
poezie pentru copii de Elena Malec din Trei feline cu buline
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Sunt mândru că sunt român
N-am călcat pământ străin.
Vă jur că nu voi călca.
La pământul meu mă-închin,
Câte zile voi avea.
Vă jur că aici rămân.
Pe pământul meu străbun.
Sunt stejar și sunt gorun,
Sunt mândru că sunt român.
poezie de Dumitru Delcă (5 decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.De vrei s-o vezi dezbrăcată în bikini, trebuie să-i cumperi o blană de nurcă.
paradox aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Desenând clipa iubirii finale
Am primenit timpul în flori și izvoare,
Am pus luna să viseze cu ochii la soare,
Am pus iezii cu buzele crude-n gurguie,
Am privit la fluturi cum spre îngeri suie.
Am îmbrățișat întruna dureri și fericire,
Am săpat profund în univers uimire
Când în mine au picurat lacrimile tale
Desenând dureros clepsidra iubirii finale!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilemă
Dilema asta este veche,
În lume nu are pereche,
Deși-și măresc pensii, salarii,
Sunt oropsiți... parlamentarii!
Așa își zic, râzând în barbă,
Crezând că România-i oarbă,
Uită că omul chinuit
Este călcâi pentru partid.
El n-are pâine, zahăr, carne,
Parlamentarii îi pun coarne
Prin taxe, biruri nemiloase
Chiar pentru aerul din case.
Că, Doamne, cine-s cei mai tari
În bâlciul de parlamentari?
Sunt hoții ce mulg pentru ei,
Lua-i-ar dracul de mișei.
De stau închiși o lună-n beci,
Rămân cu palatele-ntregi,
Unul de fură o alună
Stă-ncarcerat cinci ani și-o lună.
I se confiscă tot ce are,
Până și pofta de mâncare,
Rămâne ca să-l poarte soarta
Doar unde se deschide poarta.
Și-așa se bucură să fie
O umbră țanțoșă-n călcâie.
Dilema lui: nu sunt țepușe
Și-un Țepeș nou, la noi căpușe!
pamflet de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimile...
Lacrimile sunt esența sufletului
Când plângi de bucurie,
Fiecare lacrimă-i o floare
Cu rod de poezie.
Te-am văzut râzând-plângând
La prima întâlnire,
Te-am mângâiat, frumos ai spus:
E semnul de iubire.
Apoi la pieptu-mi te-ai lăsat
Râzând și lăcrimând,
Păsări și flori în curcubeu
Vibrau în al meu gând.
Lacrimile sunt esențiale
Când plângi și de durere,
De voi pleca să râzi, căci râsul
E-a morții mângâiere.
Nu mă-ntreba, nimic nu-ți spun
Când pui pe ochi batistă,
Pământul fi-va raiul meu
Sub crucea veșnic tristă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Compromis
Colega azi m-a eclipsat,
Cu un mantou de nurcă nou,
Dar a plecat de la birou,
Cu-o vechitură de bărbat!
epigramă de Minodora Tătulescu din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vraja noastră-i o poveste!
Tânără, boboc de floare,
Se scaldă-n raze de soare,
Se șterge c-un curcubeu,
De un colț îl țin chiar eu.
Ea face din glume haz,
Ba, mă prinde și de nas:
"E vânjos și măricel,
Să te cred că nu-i altfel?"
Râd și eu că dânsa-i goală,
Vântul îi trece prin poală,
Nu s-oprește, el mângâie
Forma roz, de carne vie!
Să nu se bronzeze tare
De la cap până-n picioare,
O acopăr cu-al meu trup,
Sunt flămând de ea, sunt lup.
"Lasă buzele și gâtul,
Mai sprijină și pământul,
Mă topești cu-a ta iubire.
Vrei să fiu o amintire?"
Razele de soare, toate,
Pentru noi sunt o cetate,
Fără uși, fără ferestre,
Doar mișcările-s rupestre.
"Ești ca pegasul în zbor,
Semeni în trupu-mi fior,
De-a rămâne-o veșnicie
Floarea vie din câmpie.
Nu mă-mbrac decât cu tine,
În inima ta e bine,
Este cald, este cum este,
Vraja noastră-i o poveste!"
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Către mine însumi, de ziua mea de naștere
Un an la ceilalți azi adun,
Dar oare sunt un om mai bun?
Un an în plus, o, ce frumos!
Dar oare sunt mai virtuos?
C-un an am azi mai multișor,
Dar oare sunt mai iertător?
Sunt mai bătrân, cu siguranță,
Dar am mai multă toleranță?
Un an în plus, neîndoios,
Dar sunt eu oare mai milos?
Că-s mai bătrân c-un an acept,
Dar oare sunt un om mai drept?
Pentru-înc-un an, mulțam frumos,
Sunt mai puțin un vanitos?
C-un an sunt azi mai bătrâior,
Dar sunt un mái bun scriitor?
Trecutul an fu valoros,
Dar oare sunt mai generos?
Îmbătrânesc c-un an, normal,
Dar sunt eu mai sentimental?
Că-s mai în vârstă sunt voios,
Da-s mai puțin orgolios?
Că-mbătrânesc e-un fapt normal,
Dar sunt eu mai rațional?
A mai trecut un an frumos,
Sunt mai puțin orgolios?
Un an trecut-a, nu contest,
Dar sunt eu oare mai modest?
Un an în plus e o minune,
Dar am mai multă rațiune?
Că-mbătrânesc eu nu sunt trist,
Dar sunt eu azi mai altruist?
Azi înc-un an primesc în dar,
Sunt oare un mai bun stihar?
Sunt mai în vârstă efectiv,
Dar sunt eu mai puțin naiv?
De-un an în plus sunt bucuros,
Dar oare sunt mai credincios?
C-un an spre finiș mă îndrept,
Dar oare sunt mai înțelept?
poezie de George Budoi din Poezii (5 octombrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Căutând sfârșitul în propria uitare
Strada întoarce spatele spre soare,
Tălpile mele îi fac frecții cu umbre,
Timpul plouă cu priviri nesigure,
Doctorii au sentimentele sumbre.
Strigătele durerii sunt temperate
De fulgerul care inundă pământul,
Pietrele intră în propriul mormânt,
Gâtul mirării pune în laț cuvântul.
Mila mea urzită e singură-n frică,
Trupuri osoase sunt în vegetare,
Strada întoarce privirea în noi
Căutând sfârșitul în propria uitare.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul iubirii
Nu te lăsa risipit printre flori,
Nu-ți fie frică de furtuni și nori,
Ascultă-ți inima, atunci, când vine
Timpul iubirii, fărâme, peste tine.
El nu aduce nori, durere si nici frică,
Aduce inimii culoare, în ceruri o ridică,
Plutești cu mii de fluturi în stomac,
Îi sorbi din ochi lumina celui drag.
Când timpul tău e copt, ca-n vis,
Lasă-ți sufletul iubirilor deschis,
Vei fi ca-n rai, un pom, plin, roditor
Și dragostea un nesecat izvor!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu redivivus
Cerul parcă s-a dechis
Eminescu stă să vină
ca un vis parcă din vis
Dumnezeu îl ia de mână
Eminescu stă să vină
pământul este o floare
văzduhul parcă-i lumină
cuvântul parcă ne doare
Pământul este o floare
ca un vis parcă din vis
stelele sunt la picioare
cerul parcă s-a deschis
Eminescu stă să vină
ca lumină din lumină
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (13 ianuarie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Doruri stinse
Te strâng în somn,
Te-mbrățișez în vis,
Iubirea ce ți-o port
E zbor de necuprins.
Zâmbești imaginar
La semn închipuit
Și printre flori ascunse
De dor sunt năpădit.
Cât ține starea asta?
Doar tu poți să decizi
Cu un sărut albastru
Pe loc să mă ucizi.
Pe loc purta-voi stele
Pe aripa iubirii
Intrând în zborul veșnic
Din cerul nemuririi.
Atunci și tu, iubito,
În somnul plin de vise
Lacrimi vei lăsa
În dorurile stinse!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nodul lacrimii îmi ștrangulează gâtul
Nodul lacrimii îmi ștrangulează gâtul inimii,
Mă întind ca o ață de fum peste mâinile reci,
Coasa statuii îmi stoarce sufletu-n ceară
Apoi mă-mparte la dihori pe râpi și poteci.
Dumnezeu mă trece prin urechile acului cosmic,
Mă prinde în fermoarul sacului eternității,
Privesc propria trecere prin ochii gângăniilor,
Îngerii se zbat nelămuriți în pliurile vieții.
Sunt depresiv cu gheara nodului în piept,
Secunda șchiopătează pe-o roată de rutină,
Am băut un pocal din otrava sânului tău
Să desăvârșesc polenul iubirii aici, și în tină!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Durerea intersecției
Punem vântului eșarfe peste ochi
Să nu mai vadă drumul către noi,
Să nu aducă fumul iute, otrăvit,
Unde sărăcia ne-a lăsat strigoi.
Unii și-au vândut chiar conștiința
Călcând avan pe aur și carate
Sau zburând pe plaje însorite
Făcând din osul țării lux, palate.
Trăim înghesuiți în lumea paralelă,
În piramida dintre zi și noapte,
Suntem baza care-abia respiră,
Ei sunt vârf cu miere și cu lapte.
Noi avem sudoare și durere,
Ei huzuresc, au lumea la picioare,
Oricât de paralelă este viața,
Orice intersecție, profund, ne doare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerul se închide în mine
Urc nestingherit în pomul toamnei,
sunt un copil al fructelor coapte
ce se dă în vânt de atâta miros
și nu pot să uit că trăiesc printre oameni
într-un loc stăpânit de frumos
unde porțile soarelui sunt deschise
pentru orice flămând.
Privesc luminos cum fuge întunericul,
cerul se închide în mine
și aștept să răsară luceafărul
ce dă glas cuvântului ales
lăsat de Dumnezeu să mângâie ființa
și s-o ridice din picioare în aer.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!