
Desigur
Nu pot să separ macii
De praful din drum
Nici neghina din grău
Nu pot s-o aleg
Trăiesc într-o lume
A frigului suprem
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

* * *
trăiesc într-o lume
a frigului
peștii mor în ape sălcii
copacii adorm
sub cetini
ghețarii au obosit
să asculte
divina muzică
a zăpezii ce cade obsedant
peste pădurea în flăcări
și se desprind
unii de alții
pe albul impur
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Grâul scoate neghina în lume, dar niciodată neghina nu recunoaște aceasta.
aforism de Ștefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Grâu (2016)
Adăugat de Ștefan Mîrzac

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

* * *
mi-aș fi dorit să scriu
epocal despre tine și noi
un poem cu alte cuvinte
multe cuvinte neînțelese
de noi, cu atât mai mult
de cei ce trăiesc și sunt
minunea piramidelor
sufletul meu zboară
ca sufletul tău eliberat
de frontiere fără de hades
ape limpezi, cristale de sare
lăsate de praful cometelor
în noaptea cea neagră
dragul meu
sufletul nostru se-agață
de-o stea ce e și nu e
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumină
într-o lume aproape
de lanuri de iluzii
eu cred în basme
și în zâne
cu ochi căprui
cândva
sub ploi mărunte
mai cred
că pietrele vor înflori
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Roata
aproape înțelept
tristețea se plimbă
pe maluri de iluzii
în sfârșit de aprilie
ninge cu flori de salcâm
peste ajungerea searbădă
într-o lume fragilă
delicată și sumbră
ce reverberează mereu
înspre diguri de timp
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

fericirea este
cel mai scurt drum
pornit din ochi spre obraz
înspre suflet...
catren de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
o lume fără de oameni
cu nume de flori
o lume fără de flori
fără credinta in verde
este o lume
a celor care urăsc
primii ghiocei
o lume absurdă și rece
eu cred în cântul
care se aude mai greu
"cânt de parcă
nu m-aș fi oprit niciodată"
gândi lebăda albă
și totul în jur înverzi
într-o singură clipă
iar Cerul își deschise porțile
pentru cei mulți
așa îmi șopti
Lebăda albă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Maraton
între start și pedeapsă
trăit-am prea mult
pe zgura ce o străbat
cu tălpile goale
între sărut și blestem de părinți
sunt spini de trandafiri pe care-i miros
cu aripile frânte
nici nu a fost
și nici va fi nimic ușor
pe lungul drum al lutului
începe o zi
alt start impus
de altă fugă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

ce lună mare -
adeseori mă transform
într-o pisică
haiku de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fractură
Universul se sprijină
într-o singură gleznă.
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

bălți, ceață, stufiș
doar inima ta bună
îmi e lumină
până la capăt de drum
o inimă-n trup
tanka de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii iubitori trăiesc într-o lume care îi iubește. Oamenii ostili trăiesc într-o lume care îi urăște. Este aceeași lume.
citat din Wayne Dyer
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Evadare
ciudată trezire a stelei
născută din novă
ce putere nedreaptă
poate să aibă
praful cosmic
asupra mulțimii de poduri
intergalactice
sunt umbra lui doi
ah!
minusculă viață
te voi închide cu cheie de sori
în urechea internă
a câinelui meu orb
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Spălarea de păcate
mă scald în zăpadă
ca într-o albie
a fericirii tăcute
din care misterul răzbate
ținându-se de rădăcini
nu-mi este frică de alb
nici sete nu am
foame nu simt
mă scald în bulboană
și-atât
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ama
nu te-am văzut niciodată
sărutând vântul,
sarea din munți,
nici bobul de rouă
căzut pe frunza plăpândă,
ești cu mult mai profundă
decât hăul din ape
liberă, fericită, singură
și trebuia să-ți dau un nume
să mă recunoști,
să mă auzi când te strig
cu glasul pierit
în gâtul lebedei negre
te-am chemat
ca pe o ultimă povară,
indecisa mea primăvară
te-am numit ama,
drum fără de drum,
pădure fără copaci
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Arunc acest manuscris
Cu mult mai departe
De iluzia că pot să aud
Vântul cum bate
Peste pleoape inchise
Este seara noastră
Și te aștept la capăt de drum
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Se spune despre poeți că trăiesc într-o altă lume. Complet fals! Trăiesc în aceeași lume ca a noastră, doar că o adaptează nevoilor lor.
aforism de Mihail Mataringa (30 martie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa

Comentează! | Votează! | Copiază!

Azil
casa în care trăiesc
este o temniță
din piatră zdrobită
ce albe ziduri
și câtă risipă de flori
sufletul meu moare încet
la revărsatul zorilor
în apa tulburată de lună
inima mea în trupul acesta
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram tineri
îmi promiteai marea
cu toate urgiile ei
sarea din munți
mi-o puneai la picioare
să merg drept ca Iisus
pe drumul rămas între ape
săpate de timp
nimic nu-mi promiteai
nici ziua nașterii mele
nici clipa morții tale
într-o zi de duminică
aproape caldă de noiembrie
marea vuia la ușa noastră
cu toată armata de crabi
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără identitate
se schimbă macazul
șinele vechi se revoltă
în noaptea ce curge domol
legănată de golul suprem
dintre linii
acarii adorm și uită
parada fantomelor
un grup de copii ce plâng
mai presus de cumpăna simțurilor
semafoarele țipă
în susurul nopții
singurătatea
fereastră uitată deschisă
de cei ce schimbă un ac
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!