
Spălarea de păcate
mă scald în zăpadă
ca într-o albie
a fericirii tăcute
din care misterul răzbate
ținându-se de rădăcini
nu-mi este frică de alb
nici sete nu am
foame nu simt
mă scald în bulboană
și-atât
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Sfârșit
noapte de martie
cu nimic altfel
decât multele nopți
ale vieții
numai că
ajungerea pe ponton
este cu mult mai adâncă
mă scald în zăpadă
ca într-o albie
a fericirii tăcute
din care misterul răzbate
ținându-se de rădăcini
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sălbatic
prima zăpadă
mă scaldă
în tăciunii
ochilor tăi
ca într-o albie
a fericirii tăcute
din care misterul răzbate
ținându-se de rădăcini
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Durere
nici că-mi era sete
nici foame nu-mi era
când clopotul bătea
în turla din cer
credincioșii mergeau la altar
purtând pe brațe
crengi de salcâm
și ciocuri de păsări
deasupra golului
ce făcea piruete
în spațiul vecin
deodată mi se făcu sete
de toată sahara
și foame de voi
în ziua a șaptea
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
mi-e bine
în haina ce-o port
moștenire
mamă
nici nu știi
cât de bine mă simt
când strâng pe trupu-mi plăpând
oasele tale și alor tăi
într-o banală noapte de toamnă
oasele voastre îmi sunt scut
și funie legănată de vânt
sângele în care mă scald
mamă
aproape amorf
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
între noi doi
o cupă a răbdării
eu nu vreau nimic
nu mi-e sete
credința o am
nici foame nu-mi este
de trăiri și speranțe
le-am învățat pe toate
mireasă fiind
du cupa la gură și bea
universul cu toți cei ce sunt
înainte de noi iluzii
speranțe
între noi și cu noi
din apele timpului
renasc anotimpuri
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă scald
într-o lacrimă de fată frumoasă
și după aceea o să-mi fac
timp să corectez ce-am scris
aseară în vis cu pana de lebădă
mă scald în versuri și răscolesc
iluzii încinse în jarul sufletului
am timp să jertfesc somnul
pentru o îmbrățișare tandră
mă scald în celebritatea
care-mi vine până la brâu
dar n-am ajuns să regret
tot ce-am scris în ultima
fărâmă de vis consumat
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
când mie imi este sete de tine
ție îți este foame de mine
suntem monoliți înfrigurați
înverșunați
timizi
ce se caută unul pe altul
într-un decor atipic
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
nimeni nu mă așteaptă aici
în coliba asta uitată din inima
pădurii de însuși Dumnezeu
lupii au plecat spre siberii
cu gheața subțire
urșii migrează-n urban
și corbii se duc din înalt în înalt
tot mai vitregă îmi este pădurea
aduc din oraș un coș cu flori de mucava
si-o pizza congelată
nu că mi-ar fi foame de ceva
că am uitat demult mirosul pâinii coapte
pe o vatră
nici sete
nu simt în decorul acesta desprins
din rama unui tablou pictat de un nebun
pe-o pânză cu penumbre
și ce simt venind aici
vă spun că e un dor care mă sfâșie
de tot ce am crezut că sunt
doar linii drepte cu fruntea înfiptă în cer
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
înainte de a pleca
în lumină
lasă un semn aici
așa cum ai scrijeli
scoarța unui mesteacăn
o amintire despre mine și noi
nu pentru că ți-ar fi sete
de apele întoarse
nici foame de alb
nici dor de luna plină
ce se așează discret
pe ochiul crud al mieilor
este cu mult prea frig
pentru timpul acesta
mieii se urcă unii pe alții
în căutarea laptelui
și mor sufocați
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătoria
Ți-e foame?
Nu.
Picioarele ți-s amorțite?
Nu.
Te doare ploaia care curge
fără să știi a controla?
Nu.
Cumva ți-e sete?
Da,
mă dor fântânile din umerii
acestei umbre care sunt -
Îmi spuse îngerul
mai abătut ca niciodată.
Și-apoi, plecă.
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Iubire albă" de Violetta Petre
În leu, m-aș transforma dintr-o pisică,
În zori, când noaptea neagră se destramă
Și să te simt, cu degetele-n coamă,
Îmi umbli, tandru, neștiind de frică.
Cu ochi mijiți, torcând încetișor,
În suflet simt cum se închide rana,
Tu să-mi fi cerul, eu să-ți fiu savana,
Să ne iubim sub soarele-arzător.
Să îți pătrund sub pielea ta umană,
Ca într-o junglă plină de liane,
Sălbatic provocându-ți lungi frisoane,
Să simt sudoarea șiroind pe blană.
De tine mi-este foame, te-aș mânca,
N-aș ști cu ce să-ncep, ești moale, dulce,
Vreau capul tău pe piept să mi se culce,
M-abțin, că nu-mi ajungi nici pe-o măsea!
Dar până nu te mușc, spărgând misterul,
Deschide-odată, proasto, frigiderul!
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

E seară și plouă!
din bulboană răsar flori
cu lacrimi pe pleoape
rămas-am singuri
în abisul ce mușcă rotund
din amintiri zdrobite mișel
cu colți de gând
între destine
rămas-am singuri
Doamnă
cu pași nesiguri
nici iarbă nici abur
în inima bulboanei
între noi
tremură cerul
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacea în care mă scald
Înțelege sunt închis pe interior,
nimeni nu poate să deschidă
și nu există o ușă să o spargi,
în față am numai o desfășurare
care rupe din mine gânduri.
Cu mine locuiesc alte suflete
minunate care nu se cumpără,
ele-mi sunt aproape de inimă
și simt orice schimbare de nuanță,
au senzorii pătimași
care-ți fac cu ochiul
când nu găsești drumul sperat
pe care trec îngerii.
Pacea în care mă scald
nu are valuri,
dar încearcă să simți.
Sunt departe de malurile mării
și atât de aproape de ape
încât cerul se scufundă
și eu rămân la suprafață citind.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e sete
Tânjesc pe-ndelete.
Mi-e foame, mi-e sete,
Dar n-aș putea, poate să-i spui
Orișicui
Ce hrană
Mă poate nutri și ce mână.
Am pâine, merinde și vin,
Pătulul mi-e plin.
Am poame-n livadă
Lăsate să cadă
Din pomi, din belșug,
Cirezile mug
De ugerii grei:
Mulgi câte ciubere și donițe vrei.
Nici vechea prisacă
Nu-mi este săracă.
Și am în cămară
Și miere amară.
Pe lângă bucate,
Mi-e silă de toate.
De rău și de bine...
Mi-e foame și sete de tine.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi de pisică
Eu nu am ochi!
În locul lor sunt două pisici care miaună..
una foarte de foame de sete
alta foarte puțin a sete de foame
amândouă mirosind
mirosindu-se
a privire, a privind, a privesc,
a mângâiere în timp ce mă spală
și cu privirea lor mă gonesc
într-o zi
într-un an
într-o vară...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri
e seară și plouă!
din bulboană
răsar flori
cu lacrimi pe pleoape
rămas-am singuri
în abisul ce mușcă rotund
cu colți de gând
din amintiri zdrobite
Doamnă
rămas-am între destinații
în inima bulboanei
nici lacrimă nici abur
gene șterse de vânt
nici gând la suprafața lumii
Doamnă
și pașii ne sunt singuri
când plouă pe gânduri
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie nu îmi este frică de "vântul" vieții care vine spre mine. Să nu vă fie frică nici vouă! Unui copac cu rădăcini să-i fie frică de vânt oare?
Viorel Muha (decembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea ca stare
de foame și sete
ai mei împleteau
niște cozi lungi
între o tâmplă și alta
pe capul meu de copil
mai lungi decât brațele Dunării
la vărsarea în mare
ei retezau orgolii
de stele ascunse în ape
și mă iubeau
cu acea dragoste
ce niciodată nu moare
în cosițele mele
de pai crud
creștea iarba amară din adânc
de care știau
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
să nu-mi spui nimic
despre cer
păsările sunt în derivă
mama sfântă zâmbește
când eu mă ascund
în penele însângerate
ale misticelor păsări
mi-e frică de înălțimi
și-mi caut febril
un alt i
în coada unei comete
mie să nu-mi spui nimic
despre zbor
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
nu cred că există
gări pustii
nici șine întoarse
de ierburi
pasageri fantomatici
zei
crisalide
eu cred în noi și cuvânt
și-n disperarea fricii
de-a ne fi teamă de noi
eu cred în tine
și-atât
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!