
Extrasenzorial
undeva
la marginea liniștii coapte
se aude copita de cal cum bate
în lutul încins
dar unde?
și cine să audă?
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Curiozitate
Ce se aude? Ce nu se mai aude?
Și când se aude, ce se aude?
Și când nu se aude, ce nu se aude?
Și de ce nu s-aude, când nu s-aude?
Și cine aude, când se aude?
Și pentru ce se aude?
Și până când?
De ce se aude ceva și nu altceva?
Ia să nu se mai audă, ce se aude!
Ce-am auzit că s-aude?
Dar până când?
poezie celebră de Marin Sorescu din Ecuatorul și polii (1989)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine vrea...
Cine vrea să vadă, vede,
Cine vrea să creadă, crede.
Cine vrea să simtă, simte,
Cine vrea să mintă, minte.
Cine vrea să audă, aude,
Cine vrea să răspundă, răspunde.
Cine vrea să asculte, ascultă,
Cine vrea să cuvânte, cuvântă.
Cine vrea să meargă, merge,
Cine vrea să culeagă, culege.
Cine vrea să zâmbească zâmbește,
Cine vrea să iubească, iubește.
Cine vrea să tacă, tace,
Cine vrea să facă, face.
Cine vrea să lupte, luptă,
Cine vrea să cânte, cântă.
Cine vrea să fie fericit...
doar vrea.
Că de muncit...
e viață grea.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
mă bate un gând
mai alb decât noaptea
ce mușcă adânc
din carnea copacilor
bate peste mine un gând
indecent ca și vântul
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Undeva
cu frunți de humă topită
cresc mesteceni
ca niște copile ce fură sărutul
prima oară
în pădurea rară
văduvită de stele
ajung doruri năvalnice
purtând la gât
zăgazuri cosmice
undeva
atât de aproape de cer
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Memorie selectivă
ți-am spus de o mie de ori
că apa are memorie selectivă
ca și vântul ce-mi bate în coastă
tăindu-mă cu foarfeci de ger
să știu că iarba spălată de cântec
e umbra frunzelor așezată simetric
pe negrul pământului ce respiră
galbenul boabelor coapte pe liniștea
noastră doamne adu-ți aminte
de păcatele noastre și fă să crească
din ele lanuri de flori fără memorie
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
sunt gândul căzut
de undeva
pe tălpile tale
când te plimbai
prin iarba albastră din rai
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine vrea...
Cine vrea să vadă, vede,
Cine vrea să creadă, crede.
Cine vrea să simtă, simte,
Cine vrea să mintă, minte.
Cine vrea să audă, aude,
Cine vrea să răspundă, răspunde.
Cine vrea să meargă, merge,
Cine vrea să culeagă, culege.
Cine vrea să gândească, gândește,
Cine vrea să iubească, iubește.
Cine vrea să tacă, tace,
Cine vrea să facă, face.
Cine vrea să vorbească, vorbește,
Cine vrea să mulțumească, mulțumește.
Cine vrea să cânte, cântă,
Cine vrea să cuvânte, cuvântă.
Cine vrea să fie fericit,
doar vrea
că... de muncit...
e viață grea.
Ideile exprimate
dovedesc sinceritate.
Ideile nespuse
trădează gânduri ascunse.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Miraj
calea ferată
face cale întoarsă,
ca să ajungă acasă
năpădită de ierburi înalte
până la suflet de fier
face cale întoarsă
zornăind prin gări și mulțimi
din copita de cal
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Eu fără tine,
Tu fără mine,
Am fi doar stele
În adormire.
Sărut umbra sărutului
Din Calea Lactee.
Tu si cu mine,
Eu fără tine
Devastatoare umbră
În copita uitării.
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Străjerul
Când răsare soarele
printre dealuri pășește Dumnezeu
de sub tălpile sale cresc muguri de zi
undeva la marginea cerului
unde nimic nu se mai aude
nimic nu se mai vede
câțiva îngeri jertfesc o moarte
mâine va fi un alt răsărit...
poezie de Teodor Dume (2016)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
nu mai am mult
până la mine acasă
doi munți de sare
și-un văzduh
mai am de străbătut
cu tălpile goale
bocancii i-am pierdut
demult
în tranșee
nisip
durere
câmpuri cu maci ofiliți
pe marginea retinei
bobului de grâu
nu mai am mult
ca să ajung oricum
acolo
unde m-așteaptă
suave flori de lut
lipite-n geam
îți zic
a mai rămas puțin
destin sau destinație
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Amiaza nopții
dragostea mea are
gust de iarbă amară
și gutui coapte
în negura toamnei
aerul miroase a mosc
și fructe de pădure
împletind ofrande
pe un altar
repugnat de zei
dezlănțuind un dans
din care fugim
ca doi copii
intrepătrunși
de penumbre
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
când simți că nu mai poți
ieși din spaima ta
să vezi cât de frumos și tandru
iarăși, te înflorește liliacul
mai stai puțin pe marginea
fântânii, ascultă zvonul dus
și taci, ca să auzi cum cântă
liniștea
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Jertfe
ne-am dăruit golului
într-un moment
de caldă apatie a lunii
vidul creat de noi
apleacă un munte
sfios renaște un altul
din lava lui
noi umbre dansând
pe marginea lumii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
După amiază
Cine oare a murit
În orașul 'ncremenit,
În orașul necăjit?
Bate clopotul a gol
Cine e de-acum sobol?
Cine spânzură de cer
Cu suflarea ca de zer?
Bate clopotul și bate;
Mare doliu în cetate
Au murit o mie poate
De tot bate și mai bate.
De tot bate și mai bate.
poezie celebră de Ion Pena din revista "Drum" (noiembrie 1938)
Adăugat de Marin Scarlat

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Arunc acest manuscris
Cu mult mai departe
De iluzia că pot să aud
Vântul cum bate
Peste pleoape inchise
Este seara noastră
Și te aștept la capăt de drum
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
cât de adânc se înfigea
cuvântul spus de muica
în lutul orb
să nu rămâi dator nicicând
hrănește-te din moartea
copacilor bătrâni
sărută talpa grea de rădăcini
când simți că nu mai poți
și lasă vântul să suspine
cum știe numai el
prin muguri cruzi
copile
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Preventiv
femeilor din neamul meu
le-a fost inoculat un ser
cules din raza lunii
pentru minunea ce va fi
când pot să nască
așa de neagră și adâncă
povestea lumii
undeva
cu mult mai presus
de cumințenia trainică
a pietrelor neamului meu
preventiv se aude ecoul
acelora ce nasc sau vor naște cândva
copaci scorțoși
neînșeuați de raza ce curge umilă
în viitor
peste chipul atâtor femei din neamul meu
primejdia paște nestingherită
ele poartă la sân și hrănesc preventiv
o lumea aproape hilară
între atâtea miracole
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Se bate toaca
din zorii zilei
dar nu mai are
cine în sat
să-i audă chemarea
gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cândva
destinul bate la ușă
din pietrele negre
sunt prinsă-n coarda viței-de-vie
ce înflorește a sărbătoare
nu pot să-i deschid lui
încerc să-ndrept raza luminii
pe strâmba cale a legii
venită din genuni
pentru povestea lumii
destinul bate insistent
ca iarba-n unduiri de vis
la ușa mea
când vânturile tac ponosite
la poarta dintre rai și iad
să îi deschid sau nu?
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!