Viorica Iliescu

* * *

cât de adânc se înfigea
cuvântul spus de muica
în lutul orb
să nu rămâi dator nicicând
hrănește-te din moartea
copacilor bătrâni
sărută talpa grea de rădăcini
când simți că nu mai poți
și lasă vântul să suspine
cum știe numai el
prin muguri cruzi
copile

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Sărută copile

Când vine vara și pâinea-n câmp dospește,
Cireșele se coc și soare dogorește,
Tu copile, cerul senin îl privește
Și celui de sus, din suflet mulțumește.

Când te scoli în fiecare dimineață
Sărută părinții! Că ei ți-au dat viață.

Sărută pământul care te hrănește,
Sărută apa că setea-ți potolește.
Sărută lumina care te-ncăzește,
Sărută și vântul când te răcorește.
Sărută copacul care te umbrește,
Sărută și floarea care înflorește.
Sărută chiar ploaia când te limpezește.
Sărută copile! Sărută copilărește.

poezie de (12 mai 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Viorica Iliescu

* * *

mă bate un gând
mai alb decât noaptea
ce mușcă adânc
din carnea copacilor
bate peste mine un gând
indecent ca și vântul

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

cât de departe e
ce mi-ai promis?

mi-e foame, mamă!

tu cântă, sapă
te uită-n jur de-a lungul și de-a latul
să vezi câți sunt ca noi și rabdă

mi-e sete, mamă!
am obosit de foamea ce mă roade
adânc, adânc

e o fântână mai încolo
de-al nouălea rând

să ai răbdare, sapă
sapă până când
pământul tot o să îl simți în gură
și nu uita să cânți

Copile!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Inocență

când venea de la câmp
muica își spăla părul negru și lung
cât o noapte polară
cu cenușa rămasă
(de la cocenii de porumb)
fiartă în apa de ploaie
și-l pieptăna
cu dinții rămași din curcubeul
viselor noastre
și își ungea volbura neagră cu gaz
să nu se prindă blestem nici deochi
tata-mare zâmbea cum numai el știa să o facă
din țigara de foi răsucită în colțul gurii
sub mustață, ca o adiere ca o mângâiere zâmbea
și se lăsa noaptea și noi visam coșuri cu fructe
mirosind a pământ reavăn, a rouă sub cleștarul
răbdării dus de muica pe cap
visam pân-am crescut dârdâind
în focul nenașterii noastre

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

când clopotele tac

circul revine-n urban

vântul tremură
în duminici trecute
uitate

nimeni nu râde
nu plânge nici măcar o copită de cal

niciunul din cei ce au fost atât de aproape
de groapa marianelor
nu schițează aproape nimic
pe fața lor de clovni acrobați
măști născute din fum
ca fumul se-mprăștie

este un alt an

vântul se zbate și plânge
delirul turlei din adânc

sunt umbre chircite în clopotul
acestei înșelătoare iluzii a lumii

tac toate și cad în muguri de pietre
ca la începuturi
și circul revine-n urban

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

dincolo de cer
e altceva

te iubesc
mi-ai spus
când eu învățam mersul
pe o dungă de stea

și eu te iubesc
ți-am răspuns
în numele ecoului agățat
pe un cer neclintit

iar cuvântul spus doar așa
mai presus de cuvânt
e troița pe care o duc
în țara din cer

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Rădăcini

moartea
nu poartă cagulă
se insinuează discret
la facere

dragostea
dintre tata și mama
rămâne un mit
de care m-agâț
ca un copac orb

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vremea copacilor

de ce-mi mai vii,
acum când se lasă negura peste
ziua trupului meu?
nu știai că arborii au vremelnicia lor?

trebuia să vii atunci
când copacii mei, mai aveau
aripi de frunze.

de ce-mi mai vii,
acum când însingurarea se lasă peste
destinul meu,
când rădăcinile teilor
se prind tot mai adânc
de miezul pământului?

trebuia să vii atunci
când coroanele copacilor mei
înfruntau furtunile
deșertului.

de ce-mi mai vii acum,
când neputința mă doboară,
când arborii înnebunesc și nu se mai văd
de nisipul vremurilor?

trebuia să rămâi cu mine
atunci,
acum nu mai pot decât să te salut
în trecere,
la o răscruce
de zări.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gheorghe Culicovschi

De nu scrii, dator rămâi

Omul, o întreagă viață,
Din pățanii tot învață.
La sfârșit, chiar de-i savant,
Ia, ce știe, în... neant.

epigramă de din Epigramiști la... școala vieții (2006)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton ponderat

Distribuie
Viorica Iliescu

Să nu te uit

ești închistată în zbor
ca piatra sărutată de vânt

cine te crezi
o altă minune a lumii?
îmi spunea muica
mama tuturor mamelor mele,
generații întregi de femei
ce-și acopereau sânii decent
cu cenușa rămasă
din câmpul ars de toți bunii mei
după treierat

fă-ți bagajul și pleacă
oriunde te-ar purta pașii
îmi spunea mama
mamelor ei
cu o blândă dojană în glas
și îmi punea între sânii cruzi
de fecioară o liberă veste
bobul de grâu

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Temeiuri

când îmbrățișezi infinitul,
îl răstignești pe o coloană brâncușiană,
plimbându-te prin cuvântul finitudine,
când mergi prin pădurea de argint,
mergi prin cuvântul pădurea de argint
plimbându-te plin de argintul lunii pe tălpi,
și pleacă să plimbi ielele până-n asfințit,
când iubești o copilă cu buze trandafirii
mergi prin cuvântul iubire alergând
până la capătul logodnei pământului cu cerul
când cunoști, mergi, chiar fără să știi,
prin templul cunoașterii cu tâmpla prin lumină,
când rătăcești, mergi prin cuvântul rătăcire
ca fiul rătăcitor
căindu-te și întorcându-te la cale cea dreaptă,
numai când mergi prin viață
și pătrunzi mai adânc în ea,
mergi prin temeiul vieții,
fiindcă, tot ce străbate omul are temei,
iar cuvântul este logodit cu temeiul,
încât nu poți rosti decât ceva întemeiat,
-orice-ai spune-
când iei viața la picior prin temeiul ei
mergi prin cuvântul moarte
moartea nefiind punctul terminus
al călătoriei sufletului prin halele ei,
doar cei ce merg prin pădurea deasă,
doar aceia ajung să taie cale
până la înțelesurile și temeiurile ei.

poezie de
Adăugat de Mariana DiduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Viorica Iliescu

Când clopotele tac

vântul tremură în liturghii
din duminici trecute

circul revine la noi în oraș

nimeni nu râde
nu plânge nimeni
niciunul din cei ce au fost
atât de aproape de cer
nu schițează aproape nimic

doar vântul se zbate și plânge

în turla din adânc
păduri de clopote... tac

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Marius Robu

Nu mă sărută nimeni când apun

Mă sărută înserarea
Cum sărută valul marea,
Cum sărută vântul ramul,
Cum sărută ploaia geamul.

Mă sărută despărțirea
Cum sărută cu privirea
Un copil pe gânduri dus,
Trist, al soarelui apus.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

moartea e albă
ca un câmp blestemat
să fie în timp
doar pământ
din care vor răsări
cândva
viorele
ulcele frumos decorate
cu flori din lutul fierbinte
de asta nu înțeleg
semnificația
cocardelor negre
puse în piept
doar așa
în semn de protest
sau victorie
când totul se duce...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Noapte bună!

Cea mai frumoasă expresie a vieții
este cuvântul simplu, spus și scris.
Acel cuvânt ca o stâncă ruptă din mare,
din suflet de om...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Rămâi tânăr totdeauna

Rămâi tânăr totdeauna cu al inimii fior,
ca să-i poți pe toți cei tineri înțelege iubitor.

Rămâi milostiv de-a pururi în al inimii afund,
ca să poți simți frățește lacrimile ce se-ascund.

Rămâi liniștit oriunde plin de-ncredere luptând,
ca să poți fi-mbărbătare inimilor tremurând.

Rămâi mulțumit prin toate necerând și necârtind,
ca să fii un frâu la cele ce prea vor și prea se-ntind.

Rămâi bun cu orice semen, bine ori la cine fă-i,
ca să poți vedea odată câștigați vrăjmașii tăi.

Rămâi vrednic pân' la moarte, înfrânat și credincios,
ca să poți în veșnicie sta la dreapta lui Cristos.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

când simți că nu mai poți
ieși din spaima ta
să vezi cât de frumos și tandru
iarăși, te înflorește liliacul
mai stai puțin pe marginea
fântânii, ascultă zvonul dus
și taci, ca să auzi cum cântă
liniștea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Deschide sau închide poarta

poate mă vei lăsa
din când în când
să mă strecor
în gândul tău

promit să nu trezesc nimic
voi bate-abia șoptit
cu flori de mac
și albăstrele-n ochi
la porțile albe

de-mi vei deschide
eu voi păși desculță
ca într-un sanctuar

de nu-mi deschizi
n-am să te-ntreb nimic
despre tristețea din ninsori

vei ști că sunt
chiar dacă timpul e departe
și n-oi mai fi nicicând
în lăstărișul de cuvinte

din muguri ce pocnesc târziu

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Mimi Boroianu

* * *

Ne tropotește-n suflet dorul, liber,
Precum sălbatici caii peste câmpuri
Și fluierul străbun doinind în sânge -
Vlăstarele ni le tresaltă-n sâmburi...

Că rădăcini de aripă, în glie
Se-nfig adânc, în inimă de sat,
Ca să trezească-un pui de Românie
În fiecare fiu care-a plecat...

Ni s-au lipit potecile de talpă
Când ridicarăm zborul din noroi.
Să dea, din lutul lor, în vise muguri,
Să nu uităm cumva drumu-napoi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

* * *

Doamne,
nu Ți-am cerut nimic,
nicicând.
Tu știi, doar Tu
poți ști
cât îmi va fi zborul
pe ape și glod.
Și dac-ar fi să-Ți cer ceva,
știi ce ți-aș cere?
Să nu-mi ucizi pescărușii
în albă ziua Ta!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook