Soare ești!
De ce ne cerți cu-ntunecarea minții
Și lași durerea-n suflet să pătrundă
Căci nu e loc în lumea asta mare
Tristețea lacrimilor să-și ascundă
Albastre umbre, nori de suferință
Coboară leneș peste noi și plouă
Dar Domnul tu aștepți la noi căință
Spre-a ne stropi cu boabe dulci de rouă
Iehova, Soare ești cu tine-n suflet
Nimic nu ne umbrește existența
Simțim ușor al versurilor umblet
Și sufletul ne e lumină
Curată a razelor de soare
Și viața noastră e de-a pururi
Prilej de cânt și sărbătoare.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Boabele de rouă (dedicat Vioricăi)
Iehova-n suflet, ți-a dat primăvară
Iubirea strălucește peste chip
Ca o lumină razele de soare
Drum dragostei prin lume ți-au croit
Ești strălucirea boabelor de rouă
Mireasă-n albă mantie și cânt
Ai fost trimisă cu un scop anume
Domnului să-i slujești pe-acest pământ.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plecare
Privesc sclipirea neagră ascunsă-n ochii tăi
Și plouă azi cu lacrimi de jar și de argint,
Durerea-i sfărâmată cât veghe-ți suntem noi.
Tu ai să duci cu tine tristețe,-n infinit.
Sunt nori pe cerul vieții și-n suflet este noapte,
Furtuna strânsă-n suflet se zbuciumă, vibrează,
Comunică cu lumea... Departe, mai departe,
Cei care-s duși din lume, prin timpu-ți recreează.
M-ascund sub umbre stranii... Tăcere, suferință...
Aștepți eliberarea... Sunt aripi fâlfâind,
Iisus, cu ochii-n lacrimi, te-așteaptă-ntru căință,
Iar noi, măicuță scumpă... noi te vedem murind.
E pleoapa grea de lacrimi... Tu, lacrimă de ceară,
Cerându-ți drept la viață eternă, vei pleca...
Te așteptăm în vise căci dulce,-o să apară,
Decât acolo, mamă, înfățișarea ta.
Și gândurile zboară, târziul va erupe
Și stele-n semn de doliu pe cer or să se stingă,
Această clipă. mamă, de lacrimă ne umple...
Tu vei veni - un înger, pe umeri să ne-atingă...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dedicație pentru cei mai frumoși miri
Pe cerul vieții mele fluturi zboară...
Ază îți voi fi mireasă-ntâia oară,
Un vis frumos, un înger de lumină,
Ce-a prins prin tine, Gigi, rădăcină.
S-a așezat lumina-n diademă...
Azi mi-a jurat o dragoste eternă.
Eternitatea ne va înfia,
Căci tu vei fi al meu și eu a ta.
Ești cea mai frumoasă, femeie!
Femeie, astăzi ești cea mai frumoasă,
Strălucitoare stea din Carul Mare,
Căci Gigi te-a ales să-i fii mireasă...
Să-ți fie viața cânt și sărbătoare.
Ești Soarele și viața pentru care
A-nmugurit lumina la altar,
Ești vis, lumină, pace, sărbătoare,
Ești dragostea cea fără de hotar.
Ești trandafirul prin în diadema
Eternului. Căci azi te-ai cununat
Și stelele vor răsări pe trena
Ce cu iubire-n suflet ai brodat.
Promisiune
De azi cu tine-alerg prin visul meu,
Sunt și voi fi mereu îngerul tău...
Promisiune, adevăr, dreptate...
Vom fi același pas până la moarte.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă cu mirese, Doamne!
Plouă cu mirese, Doamne!
Ninge Doamne îngerii
În covoare de lumină,
Pentru mulții tăi copii!
Albul pur de crin, în miere
Risipindu-se apoi...
Plouă Doamne cu lumină
Și iubire peste noi!
Limpeziri de cer și ape,
Valuri moi de catifele,
Plouă Doamne cu lumină!
Și cu borangic de stele,
Vin și-mpodobește lumea
Și "oprește noaptea-n rai"
Cănd răsare-n noi iubirea,
"Să dăm versurilor grai!"
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mulți ani, Alexandra!
Sufletul tău e darul cel mai de preț, pe care,
Divinitatea însăși, de mic copil ți-a dat...
Ți-a dat spre veșnicie, o inimă, din care,
Ca dintr-o pâine coaptă, la cei flămânzi ai dat.
Candoarea din ființă e înger de lumină...
Îmbelșugată lume cu centrul virtual
În trupul tău și-n gândul de stea diamantină
Prolifică, perpetuă, pe plan transcendental...
Ți-e frumusețea taină și-n nerostite umbre,
Te-ascunzi de necuvinte la fiecare ceas...
Eu îți doresc din suflet, mulți ani și fericire,
Iubire și lumină la fiecare pas...
O, turn de modestie, angelică mireasă
A celor ce de vremuri, în suflet te-au iubit,
Să-ți fie viața lină, lipsită de durere
Și lacrimă-ngânată de plâns, să-ți fie schit.
În energii celeste să-ți prinzi îmbrățișarea,
Tu, moleculă vie-a eternului firesc...
Din lacrimi să-ți răsară dumnezeiască lume,
Căci mulți din lumea asta, de-a pururi, te iubesc!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire!
Iubire, ești un curcubeu de sentimente...
Plouă în mine cu soare,
E secetă de vrajă,
Dar plouă în mine lumină
Când sărutul tău îmi înlănțuie sufletul.
Sunt un caleidoscop de umbre,
Iar furtuna mă soarbe în adâncul meu
Când pleoapa ta se închide.
Lasă-mă să dorm în irisul tău,
Să poată ploua în mine
Cu sentimentele tale!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mulți ani!
"La mulți ani!", băiatul mamei mare.
Fie-ți viața cânt și sărbătoare!
Azi e mare sărbătoare-n casă...
Viața-ți fie ca o zi frumoasă,
Cu lumină, pace, vrajă, tihnă...
Suflet de iubire și lumină...
Douăzeci și nouă de boboci de crin
La reverul vieții prinși sunt azi... Amin!
Să-mi trăiești! Eu mă mândresc cu tine...
"La mulți ani!" și multă fericire!
Spor în tot ce faci... Să-ți împlinești
Visele pe care le croiești!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mulți ani!
"La mulți ani!", băiatul mamei mare.
Fie-ți viața cânt și sărbătoare!
Azi e mare sărbătoare-n casă...
Viața-ți fie ca o zi frumoasă,
Cu lumină, pace, vrajă, tihnă...
Suflet de iubire și lumină...
Douăzeci și nouă de boboci de crin
La reverul vieții rinși sunt azi... Amin!
Să-mi trăiești! Eu mă mâdrec cu tine...
"La mulți ani!" și multă fericire!
Spor în tot ce faci... Să-ți împlinești
Visele pe care le croiești!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem pentru Eminescu
Ți-e spiritul un înger vis și val...
Plutești tăcut pe lacul de cleștar,
Ești taina vieții, blând Luceafăr ești
Ivit în lumea noastră de povești.
Cu flori de tei ne-acoperi tâmpla ninsă,
De dorul tău, de lacrimă cuprinsă,
Cu Eminescu-n gând cutreieram
Și în lumină, îngeri, alergam.
Lin cânt în suflet... Ploi de flori de tei,
Cad - o ofrandă, iar, din ochii mei.
Zi sfântă-avem de-acum în calendar,
Căci s-a născut poet român cu har.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fulgii
Cad fulgii șovăielnici în stoluri fără numar,
Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr
Al dealurilor prinse de-o crustă argintie
Oștiri de nori aleargă...-Ce surdă simpatie,
Nori turburi, nori metalici, spre voi întins mă poartă?
Ați prefăcut în domuri de-argint natura moartă
Și-ati pus în peisagiu un nou fior de viață,
Voi, blocuri mohorâte, convoi de-obscură ceață!...
Tot plumbul meu din suflet, o, forme călătoare,
Cu voi să se topească în gânduri de ninsoare,
Căci, iată, vine vremea când albe, împietrite,
Pe gând descăleca-vor zăpezi neprihănite...
Cad fulgii sovăielnici, asa cum în poveste
Cad stropi de piatră scumpă, ușor și leneș, peste
Un strălucit războinic, cuprins de vrajă-adâncă.
-Asemenea câmpiei, sub cerul vânăt încă,
Ținuturi ale minții, lăsași să vă-împresoare,
Lăsați să cadă-într-una din neaua altui soare,
Ce, veșnic, brațul ritmic al timpului aruncă...
poezie celebră de Ion Barbu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Poezii" de Ion Barbu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Veșnicia din inimi
Nu sunt demnă eu, de-a fi ca voi...
Viața mi-e întinsă și uitată-
-n tina ce plutește între noi...
Oare voi putea să fiu iertată?
Tu ridică-ți brațul și-am să-l prind
Sufletul de-ți cere mântuire
În cetăți de îngeri te cuprind,
Leapădă-te de nelegiuere!
Toți plătim cu moartea într-o zi
Însă învierea nu-i departe,
Atunci spre Iehova vom pluti-
-n paradis și dincolo de noapte
Rupe legământul care-ți ține
Inima în lanț și sufletul
Cu Iehova veșnicia va fi bine
Dar de vrei cu el o ști doar tu
El știe să-ți limpezească gândul,
Sufletului tău să-i dea lumină,
Căci curând al lui va fi Pământul
Și cei de atunci fără de vină.
Veșnicia va rămâne-n inimi,
Teama și tristețea vor pieri
Nu or să mai fie-n lume patimi
Împreună, fericiți vom fi.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soare de septembrie
Soare de septembrie,
Cu inflexiuni blânde și părul de funze aurii,
Cu buzele de aramă...
Ai invadat sufletul meu colorat de tristeți
Necuvântătoare
Și clipe amare.
Apoi te-ai înfășurat ca un șal
De vis și de val,
Peste umerii mei.
Un poem de cercei
Din boabe de brumă
S-a născut
Ca un nou început.
Lumina mea, ai adus echilibru și
În inima mea ploaie de trandafiri,
Privire cu finețe de stea.
Tu ai ales să fii,
Parte din viața mea...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și plouă-n suflet...
S-au stins stele-n noapte,
Printre umbre de leneși nori,
Cu adieri de vânt, ramuri de gheață
Ne mângâie trupul,
Și rece-i piatra noastră de mormânt
Am fost, vom fi, trecut-au peste toate
Doar cu un preț, de-o fi iertat păcatul
Dar am rămas tăcuți, străini, în noapte...
Cu ochii-n lacrimi, sprijinind înaltul.
S-a stins și lumânarea de o vreme
Și plouă-n suflet... Doliul peste noi
S-a așezat să ne subjuge trupul
Impresionat cu griji și cu nevoi.
Umile, plecat-am... Ce-am lăsat în urmă,
Căci cine ne-a iubit cu-adevărat?
Cei ce-au rămas cu amintirea noastră
Cel, ce cu ani în urmă m-a creat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de Eminescu
Luceafăr ce cutreieri prin lumea mea de vers,
Eu am făcut din tine un vis, un Univers...
Cu flori de tei, din lacrimi, tu singur ți-ai clădit,
Prin literă și lege, alt timp în infinit.
Pe lac, o diademă de lebede se-arată...
Ești cânt și nemurire, ești lumea noastră toată!
Ești viers! Și-n măiestria-ți, virtute și lumină.
Tu ai rămas de-a pururi a lumii rădăcină.
Cad flori de tei... și lacrimi... și litere-lumină.
Ai devenit un astru, ți-am plâns la rădăcină.
Te-ai înălțat Luceafăr. cât stele vom avea,
Cărarea vieții noastre, mereu vei lumina...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gingășie
În pic de rouă, dorul ne-a-mbrățișat IUBIREA,
Făcându-ne să credem că plouă-n Infinit...
Și, prinși în jocul vieții, ne-am întâlnit privirea,
Zâmbind, uimiți de vraja din suflet nesfârșit...
Veșmintele de rouă, menite să ne-adape,
În goana dup-a lumii deșartă căutare,
De s-ar zvânta la soare, le-am primeni în ape,
De-un suflet și alt suflet, ar fi-acoperitoare.
Să bem, IUBIREA mea, bobițele de rouă
Ascunse-n mica noastră sticluță de argint!
Să ne-mbătăm cu ele!... Și chiar de nu mai plouă,
Ne-or ține-o veșnicie, de sete, -n Infinit...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vara din suflet
E vară-n suflet, dar e toamnă-n inimi
Cu lacrimi calde plouă din cerul de bazalt
La colțuri de sprâncene stufoase, stare speranțe
Și piere strălucirea din ochii tăi de jad
Furtuni neiertătoare ți-au alungat credința
Și steaua vieții apune în fiecare zi
Neștearsă amintirea-i și veșnicia, credința
Cât încă ai putea de-a crede și-a iubi.
Cât umbre încă șterse revin în amintiri
Și te ridici din valuri spre-a te-nălța la cer
Tu și-o întreagă lume sunteți eternitatea
Mister și echilibru, vis, viață, giuvaier.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri
Timpul a stat o clipă-n loc și plouă
În ochii noștrii, azi, cu stropi de rouă...
Ne săgetează amintiri și vise,
Gânduri rămase-n noi atunci, nescrise.
Ne fulgeră-n priviri întâia clipă,
Când cu sfială, pașii ni-i opream
În fața clasei și lăsam în urmă,
Lumea în care încă mai credeam.
Apoi ne-am ridicat vlăstari sub stele...
Cerneau din ochii noștrii scânteiri...
Aveam speranțe, vise efemere...
Și în minuni credeam... și în iubiri...
Când ne-am întors privirea spre vărsare,
Aceiași pași timizi ne-au însoțit
Și-același crez ne-a înălțat sub soare
Și în oglinda vieții ne-am privit.
Aceiași vechi copii de altădată
Cu-același suflet, ne priveau tăcut...
Dar ochii lăcrimau... Trecuse timpul...
În noi simțeam că-mbătrânisem mult...
Azi i-am zâmbit copilului... Oglinda
Cărări de raze mi-a deschis sub soare
Și-n mii de ani s-a despicat lumina
Și mi-a adus în suflet sărbătoare.
Pluteau săruturi printre crizanteme...
S-au dus departe anii de liceu...
Acum sunt prunc, cu-a pruncilor pruncie
Și mă întorc la ce am fost mereu.
Copilu-n mine încă mai trăiește
Căci timpu-n loc a stat, dar n-a ucis
Această veche piatră prețioasă...
Copilăria- singurul meu vis...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dedicație pentru Mimi Boroianu
Eu simt puterea grâului țâșnind
Din trupul tău... Ești înger de lumină
În nopțile cu lună strălucind...
Pe fruntea-ți, nimb de pace... Se adună
La tâmple partitură din florile de tei...
Vioară ți-e menirea de-a cuvânta iubirea.
Arcuș ți-e brațul, Mimi și cântec pentru cei
Care-ți pătrund în suflet... A ta-i nemărginirea!
Privirea-i schit pe cerul din care-ai răsărit
Un mac de pământească și fragedă chemare.
Tu, înger de lumină, un vis ai împlinit
Și-n viața fiecărui, rămâi o sărbătoare.
La ceas de sărbătoare iubire să-mplinești!
Prinos de fericire în rugi și împlinire!
Mereu cu-același suflet și gând, să primenești
Durerea pământească, spre marea fericire!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copii orfani
Mă-ntreb de ce copii ai nimănui, sub soare,
Stau și plângând, cerșesc la colț de stradă,
Un trecător s-arunce-un colț de pâine.
Ori caută o mângâiere caldă...
Haina le este petecită-n coate...
Un somn cu vise dulci dac-ar avea
Poate că n-ar mai tremura stingheri în noapte,
Lumină lămpii-n suflete ar da.
Ce dulci speranțe! Strânși ca un ciorchine,
Frate cu frate, ori părinți cu prunci,
De sărăcie nu le e rușine,
Își poartă-n suflet rănile adânci.
Din ochi ștergându-și urma de tristețe,
Zâmbesc cu Maica Sfântă-n somnul lor.
Poate că n-au ce încălța și-i iarnă
Și n-au în lume nici un ajutor...
În suflet li-ncolțește primăvara,
Adorm într-un târziu, zdrobiți de fame.
I-acoperă cu sufletul de foc, doar mama.
În somn ei nu mai cată răzbunare,
Ci se ascund în lumea de poveste
Când îngeri vin lumină să le dea
Și le arată căile celeste
Spre lumi de vise și de catifea.
Ei au avere-n suflet și în gânduri,
Noi îi împodobim cu-aceste rânduri.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seară de vară
Se strâng rotocoale de nori peste cer
Și tună-n mânia-i, salbaticul jder...
Alunecă râuri de fulgere-n noapte...
Se-aud în tăcere doar ramuri de șoapte...
Și plouă... Și plouă... Se strâng la picioare
-În șuvoi de săruturi, amare izvoare...
Simțim fierbințeala în clopot de sânge
Și plouă întruna... Și plouă... Ajunge!...
Cad bulgări de sticlă sub clopote grave...
Se sfarmă pedeapsa naturii bolnave...
Noi plângem cu lacrimi de ploaie... Potopul
Ne-a luat prunci și case, speranța, norocul...
Sub grinzi sfărâmate de dalta pieirii,
Ne ducem pedeapsa, cerșind omenirii,
Fărâme de suflet... Pe cer, iese luna...
Se termină ziua, sfârșește furtuna...
Sub cerul speranței, altar vieții suntem...
Mai plouă cu vise... Adesea, mai plângem,
Dar veșnic credința ne e scut și faclă,
Cu Domnul vom trece prin foc și prin apă...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!