Din cartea vieţii făr' coperţi

Iubirea trece prin stomac
Pe-aripi de fluturi săltăreţi
Scăldaţi în florile de mac
Din cartea vieţii făr' coperţi.

Până ajungi să guşti din ea,
O prăjitură te îmbie
Sau poate ceaşca de cafea
Cu zaţ ascuns în poezie.

Unii iubesc, oricum iubesc,
Ca două flori îngemănate,
Ştiind că gestul omenesc
Se spală veşnic de păcate.

Privind în largul lumii mari,
Vezi ce cadouri se oferă,
Bacşiş, maşini si lăutari,
Iubirea lor e efemeră.

Iubita mea, noi ne iubim
În pragul vieţii, câtu-s ani
Şi adunăm cât mai trăim
Pentru-nmormântare, bani.

Nu râde! Alt stomac ne-adună
În veşnicia făr' culori
Şi ne dorim o noapte bună
Sub rădăcinile de flori!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exerciţiu din asfinţit

Urcăm scările dealurilor în căutarea fagurilor iubirii,
Ne aşezăm la masa soarelui în scăunele de flori,
Ne iubim privind împrejur până în apusul amintirii,
Până clipele îşi destramă frumoasele culori.

Încercăm scara fericirii fără de sfârşit
Ori de câte ori în stomac fluturii aleargă,
Nu ne gândim să ne întoarcem de unde am venit,
Vibraţia noastră este întreagă.

Am ieşit din mine scrâşnind în viteză,
Furtuna cu fulgere nu ne spală de păcate,
Lumea ne aşează într-o mare paranteză
Socotind fericirile clipei şi visele deşarte!

Am urcat dealuri şi ne-am iubit,
Exerciţiu perfect vine din asfinţit!

sonet de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ram de poezie

Vreau să dorm în braţele viselor tale,
Noapte de noapte cu stelele-n cale...

Flori din livezi şi câmpii înflorite
Să adape iubirea cu stele-nverzite...

Să adunăm dorurile în inimi fierbinţi,
Să ne-mpărţim săruturi fără rugăminţi...

Să facem leacuri din iubirea noastră
Şi-n ea zidită luna ca fereastră...

Să fim în miezul nopţii doar o apă vie
Crescută-n nemurire pe ram de poezie!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zaţ pe-aripi de buburuză

Frica moare prin frică,
Iubirea din cenuşi ridică
Urma aventurii care
Poartă flăcări şi ardoare
Şi cafea cu iz de muză,
Zaţ pe-aripi de buburuză,

Cine cade, apoi cade,
Eu iubesc şi-n sân la moarte!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea ce ne-a legat

Iubirea ce ne-a legat,
-apă vie pentru noi-,
sufletul ne-a adăpat,
ne-a fericit pe-amândoi.
Drumul vieţii l-am urmat
şaizeci de ani împreună.
Unul lângă altu-am stat,
c-a fost vreme rea ori bună.
În grădina vieţii noastre
două flori au înflorit.
Pe arena lumii vaste,
au viitor fericit.
O parte din viaţa noastră
prin vreme va dăinui.
Cele două flori în glastră,
de noi îşi vor aminti.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea trece prin stomac

Îmi e sau nu îmi e pe plac,
Iubirea trece prin stomac,
Că, iată, m-am îndrăgostit
Şi, Doamne, câte mai înghit!

epigramă de Florin Rotaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-a intrat primăvara în casă

Am răsturnat ceaşca de cafea
Şi o splendoare de parfumuri m-a năpădit,
Iar nările fremătânde din nou s-au trezit,
Să-şi ia energia din ea...

O mulţime de culori de primăvară
Mi-au pictat faţa de masă albă ca neaua,
Eu nu ştiam că-i aşa de colorată cafeaua,
Dar fluturi se ridică si zboară...

Florile toate din gradina din vis, înverzită,
Au curs ca nişte lacrimi de bucurie,
Ca motivele florale descusute din ie,
Primenite de roua smerită..

Curgeau pe masa mea de cafea, una câte una,
Roşii, albastre, galbene, violete,
Culori de primăvară prinse-n palete,
Risipite în aer când trece furtuna...

Mi-a intrat primăvara în casă cântând
Şi bucuria de a trăi regasită în flori...
Imaginare flori, culese dimineaţa, în zori
Şi din ceaşca albastră, zburând!

poezie de Marilena Ion Cristea din Îngeri în colivie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În veşnicia mea de iarnă

Eu nu ştiu dacă am păcate,
Doar Domnul poate să discearnă
Că am iubit şi zi şi noapte,
Din primăvară până-n iarnă.

Mi-i viaţa fulg întârziat,
Curat ca roua de pe flori
Şi, Doamne, încă sunt bărbat,
Iubitelor le dau fiori.

Codane sunt, femei cu sânii
Ce-nalţă stelele cu ei
Şi ochii mei le sunt stăpânii
În mângâieri sub flori de tei.

Ah, nu ştiu dacă am păcate,
Doar Domnul poate să discearnă
De voi iubi şi zi şi noapte
În veşnicia mea de iarnă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericiţi cei îl au pe Bunul Dumnezeu şi Iisus Hristos în sufletele lor.
Fericiţi cei iubesc natura.
Fericiţi cei ce iubesc lumina.
Fericiţi cei ce te îndruma spre înţelepciune.
Fericiţi cei ce te fac sa conştientizezi adevărul.

Fericiţi cei ce iubesc florile.
Fericiţi cei ce iubesc animalele.
Fericiţi cei ce iubesc cerul.
Fericiţi cei ce iubesc iarba.
Fericiţi cei ce iubesc soarele.
Fericiţi cei ce îşi iubesc familia.
Fericiţi cei ce îşi iubesc copiii.
Fericiţi cei ce iubesc muzica.
Fericiţi cei ce iubesc arta.
Fericiţi cei ce iubesc literatura.
Fericiţi cei ce iubesc înţelepciunea.
Fericiţi cei ce iubesc viaţa.
Fericiţi ce ce iubesc universul.
Fericiţi cei ce iubesc planetele şi stelele.
Fericiţi cei ce îşi iubesc aproapele.
Fericiţi cei ce iubesc detaliile.
Fericiţi cei ce caută infinitul.
Fericiţi cei ce caută absolutul.
Fericiţi cei ce caută iubirea altruistă.
Fericiţi cei ce caută sensul vieţii.

Cînepă Ştefan în Dumnezeu este lumina conştiinţei noastre, II
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este lumina care îi luminează pe cei ce o oferă şi o primesc. Iubirea este gravitaţie, deoarece îi face pe oameni să fie atraşi unii de alţii. Pentru iubire noi trăim şi murim. Iubirea e Dumnezeu şi Dumnezeu este iubire. Această forţă explică totul şi oferă sens vieţii. Când o să învăţăm să oferim şi să primim această
energie universală, vom putea afirma că iubirea învinge tot, că poate transcede totul şi orice, deoarece iubirea este chintesenţa vieţii.

Albert Einstein în Scrisoare către fiica Lieserl
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prolog (poezie pentru copii)

Cartea mea de poezie
Are suflet, este vie:
Te iubeşte şi pe tine
Şi te caută de bine.

Cartea mea poate să fie
De o simplă poezie:
Poezie cine are
Are mireasmă de floare.

Suflet pus în poezie
Este suflet ce te-mbie:
Vie rimă, viul viers
Te opreşte viu în mers,

Iubeşte din mers o floare
Şi pe tine la hotare:
Pe tine când te doreşte
Şi pălită înfloreşte,

Te caută şi prin culori
Caută, parfum de flori:
De o rupi, este păcat
Bine nu ai arătat.

Cartea mea, este o carte
De gândire în departe:
Pozie pusă-n grai
Te îmbie să mai stai.

Iubieşte-o să fii iubit:
Şi la scris şi la citit...
Pe colinele de viaţă
Ţine, sufletele-n faţă.

Are unele scăpări:
Suflet numai în "cântări"
Este vie lângă poartă:
Vie, în a vieţii soartă.

Şi de va muri cumva
Te caută, şi îţi va da:
Caută, să te îmbie
De la x, la poezie.

Bine este s-o citiţi,
Vă doresc să o iubiţi,
Doresc să o căutaţi,
"Sănătate" să îi daţi!

poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul I (2008)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Setea de lumină şi credinţă

În Săptămâna Mare-a Paştelui
Ne adunăm cu gândul în Hristos
În mânăstiri, biserici, orişiunde
Izvorul de credinţă e frumos.

Ne adunăm ca frunzele în pom
Punând lumina soarelui în roade,
Ca pasărea la cuibul ei rotund
Când se întoarce din tărâmuri calde.

Ne adunăm cu dorul la izvorul
Cu valuri limpezi de pură credinţă,
Setoşi de-a înălţa prin osanale
Domnului un gest de pocăinţă.

Ne adunăm în Săptămâna Mare
În pragul Sfintei, Marii Sărbători,
Purificându-ne şi sufletul, şi trupul,
Împodobim altarele cu flori.

Şi, Doamne, iartă-mi îndrăzneala:
De-a aduna din lume, ca un mag,
Femeia care are ochi de stele
Pentru-ai dărui iubirea mea cu drag!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deja mi-e dor de fluturi ...

Din văzduh plouă cu fluturi.
Le-aş pune pe-aripi săruturi,
Dar îşi văd de drumul lor,
Înspre Raiul florilor.

De când cântă pitpalacii,
Ard de dor, în flăcări, macii,
Ce-i aşteaptă-n lanuri coapte,
De cu zori până în noapte.

Pe albastrul de cicoare
Poposesc pe timp cu soare,
Iar de-i cerul plin de nori,
Se iubesc cu mii de flori.

Pe răzorul cu lavandă
Aduc dragostei ofrandă,
După ce o noapte albă
S-au iubit cu flori de nalbă.

Iar când vântul bate-n pale
Leagăn au în flori de cale,
Până-i cheamă, în nou zbor,
Alte vorbe dulci de-amor.

Doar cu-o biată zi, avere,
Sunt fiinţe efemere...
Mâine, se vor scurge-n luturi.
Ah, deja mi-e dor de fluturi!...

poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pomul vieţii

Creşte-o frunză, apoi alta
Până coroana e gata,
Creşte floare lângă floare,
Rodul vieţii este mare.

Pomul vieţii suntem noi,
Creştem presăraţi cu ploi,
Şi cu ploi, şi cu lumină
În a Raiului grădină.

Printre Evele frumoase,
Veşnic tinere, focoase,
Ne tot dăm, facem ocheade,
Le-avem sub pom cu roade,

Că nu-i şarpe de-ncercare
Să fie cu supărare,
Suntem oameni şi dorim
Cât e raiul să iubim.

Domnul vrea şi ne-nţelege,
Nu ne lasă steaua rece,
Doar poruncile-i şi dorul
Dau iubirii sensul, zborul.

Chiar de cade-o frunză, alta,
Pân' coroana toamna-i gata,
Alte flori vor creşte-n floare
Primăvara viitoare!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâlnirea în ridul dintre ani

Unii oameni se cunosc şi se iubesc prin cuvinte,
Nu le este greu să-şi mărturisească plăcerea,
Internetul le oferă clipe fierbinţi, uşor potrivite,
De-a scoate prin ceea ce simt, din culise, tăcerea.

Îşi spun că pleacă-n concediu din Roma-n Berlin,
Să-şi vadă nepotul cu sufletul pur şi senin,
Apoi face rondul vieţii în Munţii Carpaţi
Să pipăie statui de virtute, de adevăraţi bărbaţi,

Să inventeze la pieptul poetului drag şi visat
Mărturisirea iubirii încercată cu zâmbetu-i curat,
Aşternând cearşaf nepătat de minciuni şi păcate,
Lăsându-se purtată de plăcerile de timp modelate.

Se poate să trăim şi clipa cea rece, cea dură,
Când îţi strângi iubirea în braţe şi-o săruţi pe gură,
Apoi pleacă grăbită la Londra, la Roma-n Berlin
Să-ţi spună prin mess că totu-i schimbat în destin.

Rămâi cu internetul bâiguind doar triste cuvinte,
Ea munceşte pe brânci pentr-o mână de bani,
Nimic, mărturisesc, nu este cum fuse-nainte,
Urmând să ne-ntâlnim în ridul dintre ani!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mergem prin flori

Mergem prin flori
Cu stele în mână,
Îngerii sug lapte
Cu-aromă de lună.

Gustul acru-dulce
I-ascuns în icoane,
Într-un câmp de flori
Cu urşi de bomboane.

Ia-mi inima iubito,
Ne-ascundem în frunze
Să adunăm din umbre
Stelele lehuze!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presară-ţi buzele...

Presară-ţi buzele cu rouă de stele,
Cu miere pură din dulcele alint
Şi vom trăi o noapte şi o viaţă
Iubind cu preţuire în farmec nesfârşit.

Presară-mi cu săruturi inima din mine,
Revarsă-ţi iubito plăcerile trupeşti
În sâni, în focul care arde-n noi
Şi vom trăi sub stele minunile lumeşti.

Presară-ţi buzele cu aripi de fluturi,
Mângâie-mi fruntea atinsă de vis,
Iubirea ţi-o dărui, te rog să mi-o dărui
Cât flacăra vieţii uşor ne-a cuprins.

Presară-ţi buzele cu rima poeziei,
Cu flori, cu avioane, cu tot prin ce trăieşti
Şi nu uita c-o boală ne cuprinde:
Iubirea dăruită în cerul cu poveşti!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În pragul dimineţii

Cu soarele în suflet
În fiece moment
În pragul dimineţii
Cântă un poet.

Tu îi eşti aproape
Cu raze de cuvinte
Încât lumina ta
Iubirea i-o aprinde.

Izvorul care curge
În lume valuri, valuri,
Aduce-n dânsul doruri,
Virtute, idealuri.

Parfumul primăverii
Se răspândeşte-n voi,
Trăinicia pietrei
Râde cu buze moi.

Pătrunşi de încercare
Vă-mbrăţişaţi cu flori,
Aducând cu barza
Noi zboruri pe sub nori.

Mai vine-o dimineaţă
Bună peste prag,
Poetul cântă, cântă
La pieptul tău, cu drag!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Disecarea clipei fericite

În mine azi roiesc toţi fluturii iubirii,
Zboară prin stomac şi mă colindă,
Cu zborul lor atât de mătăsos
Te-aduc în vraja mea şi te alintă.

Se scaldă-n sânge poezia lor,
Tu o reciţi în farmecul de lună,
O rază îţi pătrunde-n sân timid,
Cu vicleşug mă prinzi de mână.

Mă trezesc în visele cu mere coapte
Sub streşina privirilor de foc,
În jurul nostru-s roiurile de fluturi,
Zborul de rutină vine cu noroc.

Şi ochii tăi sunt aripi colorate,
Unduie în ei cerul masiv de stele,
Paşii sar din cărărui înguste,
Ne ascund în ierburi de vâlcele.

Suntem doi fluturi în stomacul vieţii,
Măcinăm înalturi fericite,
Într-o vrajă luminând misterul
Disecăm iubirea clipei potrivite.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

DMS-ul vieţii

Pe scara vieţii urcă timpul
Şi noi urcăm pe trunchiul lui
Plini de iubiri şi de păcate
Să ţinem stâlpii cerului.

Cântăm şi ne-nvârtim în braţe
Cu anii noştri, douăzeci,
Dimineaţa,-n miezul zilei
Şi seara pe-ntinse poteci.

La patruzeci de ani râvnim
Duminica şi marţi ades,
Şi sâmbăta când roua curge
Prin sânge dulce ca un vers.

La anii mulţi, peste şaizeci,
Decembrie şi mai ne duc
Cu gândul în septembrie
Să tot iubesc, dacă apuc.

Acesta este DMS-ul
Vieţii noastre pe pământ,
Iubim şi ţinem bine cerul
Să nu coboare în mormânt!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invitaţie ispititoare

Îţi fac o invitaţie ispititoare:
Să mergem amândoi în vis,
E un muzeu de frumuseţe
Unde iubirea s-a deschis.

Ia zborul trecerii în timp
Pe-aripi de fluturi cu polen,
Ne-aşteaptă îngerii cu daruri,
Pe frunte flori le punem semn.

Uşa e prinsă-n balamale
Cu nituri de dor ruginite,
Ca exponate sunt minuni,
Femei în dragoste topite.

Sunt şi bărbaţi sculptaţi în sân
De doici cu lapte bun, stelar,
Când facem semn se aştern paturi
Cu albe flori de nenufar

Hai, invitaţia rămâne
Ispititoare şi profundă,
De ne-om iubi nu e păcat,
Ne-ajunge chiar şi o secundă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!