Care este flora României?

22 de milioane de lăcrămioare, un ochiul boului şi o mătrăgună.

întrebări şi răspunsuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ochiul boului,
albine, sute roiesc-
belşug de miere

haiku de Monica Trif (24 aprilie 2008)
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba boului

În cele din urmă s-a pus problema
Să se măsoare limba boului.

Întâi s-a încercat cu metrul
Apoi cu kilometrul
Dar nu a fost deajuns.

Atunci s-a folosit tot felul de măsurători:
Distanţa dintre alfa şi omega
Cea dintre vid şi materie
Şi chiar cea dintre sens şi nonsens,
Dar tot nu a fost deajuns.

Nimic nu a fost deajuns.

Nimic n-o să măsoare niciodată
Cât e de lungă limba boului.

poezie clasică de Geo Bogza din Statui în lună (1977)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Milioane şi milioane de oameni au murit... milioane şi milioane de oameni vor muri. Dar numai moartea mea e moarte adevărată.

Camil Petrescu în Danton
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăcrămioare (Convallaria majalis)

Când eu eram departe, prin alte ţărişoare,
Din ochii dragei mele căzut-au lăcrimioare;
De-atunci, în faţa casei, în fiecare an,
Cresc mii de lăcrămioare, c-un míros diafan.

poezie de George Budoi din Elogii florilor (23 ianuarie 1995)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă îţi vei aminti fiecare cuvânt din această carte, memoria ta va înregistra în jur de 2 milioane de bucăţi de informaţie: ordinea din creierul tău va creşte cu aproximativ 2 milioane de unităţi. Totuşi, în timpul în care ai citit cartea, tu ai convertit cel puţin o mie de calorii de energie ordonată, din mâncare, în energie dezordonată, sub formă de căldură, pe care o pierzi în aerul din jurul tău prin convecţie şi transpiraţie. Acest lucru va mări dezordinea din univers cu aproximativ 20 de milioane de milioane de milioane de milioane de unităţi - sau cu aproximativ 10 milioane de milioane de milioane de ori mai mult decât creşterea în ordine din creierul tău - şi asta doar dacă îţi vei aminti tot ce s-a scris în această carte.

Stephen Hawking în O scurtă istorie a timpului
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochiul boului — romaniţa mare — cu nasturele de aur în mijloc, cu
petalele albe împrejur; garoafa sălbatică, cu tulpina înaltă, cu floarea roşie puţin învoaltă; sânziene
galbene şi albe cu ciorchinele lor de floricele gingaşe; iarbă înspicată, mirositoare, toate îşi arătară
podoaba în lumina cea tânără.
Cât bătea ochiul se întindea marea de verdeaţă a luncilor. Mireasma tare, sălbatică a zecilor de
ierburi şi flori felurite, ameţea uşor, ca o băutură nevăzută, pe cosaşii care se înşiruiră în lunci, şi
începură să se legene, aplecaţi, în urma coaselor.

Ion Agârbiceanu în File din cartea naturii, La coasă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mezozoic

Mezozoicul: "era vieţii de mijloc", veriga de trecere între făpturile primitive ale Paleozoicului şi cele superioare, ce vor apărea în Neozoic. O punte de legătură temporală, întinzându-se de-a lungul a 150 de milioane de ani şi având trei mari diviziuni: Trisicul (40 milioane de ani), Jurasicul (45 milioane de ani) şi Cretacicul (65 milioane de ani).

definiţie de Dan Apostol în Dintr-o lume dispărută
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăcrămioare

La început de primăvară,
Apariţia îşi fac,
C-o mireasmă îmbătătoare,
Rânduri cu miros dulceag.

Albe, minunate flori,
Mici, gingaşe şi delicate,
Iţi dau fiori,
Ochii bucură îndată!

Aplecate la pământ,
Răspândesc miros sublim,
Albe lăcrămioare!

acrostih de Ciubrei Eugenia (7 aprilie 2021), traducere de Eugenia Ciubrei
Adăugat de Eugenia Ciubrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâlniri vegetale

când "ochiul boului" îndelung a privit
"rochiţa rândunicii"
brusc a uitat de timiditatea avută
din cauza fricii.

şi-a abordat-o simplu, direct,
stângaci:
wow. arăţi fenomenal! Sunt sigur că ai fi superbă
şi în gaci.

Şi volbura privindu-l mâniată
îi zice sec: Boule, ia valea d'aci!
crezi că n-am văzut cum până adineauri
te holbai mereu la "ţâţa vacii?"

lasă-mă-n pace, că eu îl aştept pe el...
pe "Phallus impudicus" cel din pădure
să vină pe înserat la mine
să mă facă fericită şi apoi să mă... fure.

Şi Callistephus, bosumflat şi ruşinat
îşi închide ochiul, vrând să doarmă pe vecie,
când dintr-o dată e abordat
de-o urzică moartă, venită dintr-o vie.

dacă vrei, îi zice ea mieroasă,
îţi pot fi eu iubită şi nevastă-n casă
"Lamium purpureum" ştiinţific mi se zice
Dar gurile rele vor numele să mi-l strice

Şi Callistephus fericit
cu ea s-a căsătorit.

1. Callistephus - denumire ştiinţifică pentru "ochiul boului"
2. Volbura - denumirea plantei "rochiţa rândunicii"
3. Ţâţa vacii - denumirea populară a plantei ciuboţica cucului.
4. Phallus Impudicus - denumirea ştiinţifică a "buretelui pucios" având şi o denumire populară vulgară, după cum se poate distinge din denumirea ei.
5. Lamium purpureum - denumirea ştiinţifică a unei plante labiate din familia urzicii. Are si o denumire populară foarte vulgară.

poezie de Bogdan Nicolae Groza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câmp de lăcrămioare (Poetului Gheorghe Ene)

Ai plecat luând cu tine, primăvara.
Ai iubit-o atât de mult
încât ai vrut să fie numai şi numai a ta.
Te-ai dus singur,
la sărbătoarea liliacului
să păstrezi pentru tine
floarea cu cinci petale,
trifoiul cu patru foi şi iasomia...
Ne-ai lasat nouă lăcrămioarele...
Câmpuri întregi de lăcrămioare,
pe barăgane,
amintesc de trecerea ta.

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus Hristos: De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău şi iată bârna este în ochiul tău? Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

replici din Sfânta Evanghelie după Matei, Sfârşitul predicii de pe munte. Judecata semenilor. Puterea rugăciunii. Calea mântuirii şi a pierzării. Ferirea de prooroci mincinoşi. - 7:3-5 de Sfântul Matei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus Hristos: De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum poţi să zici fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul din ochiul tău, nevăzând bârna care este în ochiul tău? Făţarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

replici din Sfânta Evanghelie după Luca, Ucenicii smulg spice sâmbăta. Vindecarea unui om cu mâna uscată, sâmbăta. Alegerea celor doisprezece apostoli. Predica de pe munte. - 6:41-42 de Sfântul Luca
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să plângă în zori lăcrămioare...

Cu lacrimi am plâns pe mormânt,
Cu boabe de rouă la soare
Şi-apoi am sădit în pământ,
Să plângă în zori... lăcrămioare...

Eu ştiu cât de mult m-ai iubit
Şi poate am dat cu măsură,
Apusul cu noi s-a grăbit...
Mi-am pus peste suflet armură!

Şi viaţa-mi s-a scurs printre valuri
Cu pierderi dar şi cu-mpliniri...
Au vrut să mă înece talazuri
Mi-au pus doar triteţe-n priviri!...

O ancoră mi-a-ntins Cel de Sus
Corabia de ea să-mi agăţ,
E Ana,... dar parcă ţi-am spus,
E darul din Cer făr' de preţ!

În inimă-mi cântă-o vioară
Şi simt uneori că mă-nalţ
De n-ar năvăli ca la moară
Gânduri... să macin în valţ!

Mă-ntreb de-or mai fi lăcrămioare
Să-mi plângă şi mie în zori
Când sufletul meu va fi boare
Să-l suie deasupra de nori!....

poezie de Ioana Gărgălie din Eu sunt copacul vieţii mele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creştere economică. Douăzeci de milioane de suflete. Două milioane de cârciumi.

aforism de Valeriu Butulescu din Frunze fără ram
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răbdarea boului este demnă de admiraţie

Răbdarea boului este demnă de admiraţie.
Pentru unii Dumnezeu este un ou.
Comic - taurul învaţă aria toreadorului.
Profeţii ne distrug iluziile.
Niciodată nu mori la timp.
Nu există ceva imposibil, există doar neputinţă.
Dreptatea nu acceptă egalitatea.
E mai uşor să distrugi ceva, decât să înţelegi.
Diferenţa dintre artă şi meşteşug este foarte limpede - arta este mereu reuşită.
Muştele nu cunosc diferenţele dintre om şi animal, nu-l recunosc nici pe păianjen.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teamă mi-e de talibani...

Mă paşte una în paştună

Să merg la dânsa-n Kandahar,

Ea îmi promite viaţă bună

Şi că m-acoperă cu har.

Eu nu şi nu, mai bine-n Lună

Decât la dânsa-n Kandahar

Accept să beau chiar mătrăgună

Şi-n cap să mă pocnească-un par.

De-aş fi ştiut închideam ochiul,

Mergeam cu dânsa şi-n Kabul,

Acolo mai prizam şi opiu

Şi poate mă simţeam sătul,

Dar iarba verde de acasă

Ce parcă pătrunjel îi spune

Cu o străină nu mă lasă

Să rătăcesc aiurea-n lume...

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unor candidaţi înstăriţi

Cer votu-n vorbe cu zorzoane,
Dar nu ne mişcă nici un pic.
Când ei au mii de milioane,
Iar... milioane... n-au nimic.

epigramă de Eugen Deutsch din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mi-e frică de moarte. Am fost mort milioane şi milioane de ani înainte de a mă naşte şi nu am suferit deloc din această cauză.

citat celebru din Mark Twain
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jugul se pune pe grumazul boului care trage.

proverbe armeneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apă pentru toţi

La cumpăna cerului
plânge ochiul Domnului,
umple fântâna cu lacrimi,
cin' le bea scapă de patimi.

Multe inimi seci, uscate,
vin acolo pe-nserate.
Beau, dar, rătăcind cărarea,
le cade în suflet sarea
şi-apoi sunt mai însetate,
suduie şi-şi fac păcate,
ridicând spre Dumnezeu
aprigul pumn de ateu.

Inimi seci, nemângâiate,
fără soră, fără frate,
pribegesc în lung şi-n lat,
făcând cu Diavolul pact.

Ochiul lor e plin de ură,
vlaga din alţii o fură,
vocea li se mieroşeşte
în minciuna ce sporeşte.
Mierea e de mătrăgună,
vor s-o-arunce în fântână,
patimile să-nmulţească,
lumea să o prăpădească.

Dar nu mai găsesc cărarea,
că mierea le-a dat uitarea.
Diavolul îi locuieşte
şi cu sete-i osândeşte.

La cumpăna cerului
plânge Maica Domnului
şi Domnul, de dragul ei,
i-adapă şi pe mişei.

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!