Răbdarea cerului furată
La ora x de după x
Cad stelele din cer la fix,
O floare moare și-ncă una
Când noaptea miluiește luna.
La ora fix și-ncă ceva
Nimic nu stă în calea mea,
Pierdut în vise și în dor
Cu steaua ta în brațe mor.
Surâde lumea natural,
Un înger mângâie un cal
Și trece prin inima lui
Precum în coaste vechiul cui.
Nu te-ntreba, nu mă-ntreba
O aripă de va bătea,
Voi fi supus sclav al iubirii
Sau un surâs al despărțirii?
La ora x de după x
Mor stelele din cer la fix,
A mea trecut-a mai demult
În floarea răsucită-n lut.
Ea are freamătul tăcerii,
Vârtej de fagure și miere,
Eu am doar dăruirea toată
Răbdarea cerului furată!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Clepsidra de amor
Ochii-nlăcrimați sunt arși de uitare,
Dulcele surâs e apusă floare,
Trupu-nobilat în brațe cu fior
Risipește-n mine un albastru dor.
Ceața e beție pe zarea cu brazi,
Întind amăgirii mâna să nu cazi
Peste genunchii ascunselor lumini
Unde zoresc noaptea hoardele de crini.
De-atâta boală-n inima pornită
Uit stelele în vatra risipită
Și ochii tăi, surâsul, însetarea
Îmbrățișează searbăd depărtarea.
Adun din candelă rugile fierbinți,
Imaginile cu îngerii în dinți,
Risipesc în zboruri doruri după dor
Pentru amiaza clepsidrei de amor.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înger in noapte
Prin noaptea întunecata
Cand stelele s-arata
Te vad pe tine, îngerul meu
Oare esti tu, cea pe care am iubit-o mereu?
Esti asa aproape de mine,
Si asta imi da o speranța
Ca inca mai esti pe pământul de aici
Ca inca mai esti in viața
Luna strălucește pe cerul-negurat
Si ochii tai frumoși inca nu au plecat
Ti-as spune te iubesc, dar cum vei reacționa?
Ma vei părăsi din nou, oare ma vei lasa?
Ma apropi de tine încât sa-ti simt suflarea
Dar soarele răsare, iar eu imi pierd răbdarea
Sa te sărut, sa iti spun ceva?
Dar e prea tarziu, te vad plecând cu inima mea
Esti atat de reala, cum se poate asa ceva?
An de an mi-am dorit sa revii in viața mea,
Zi de zi am fost la mormântul tau sperând ca vei zice ceva
Dar nu puteai, devenisei înger deja
Sper sa ne întâlnim din nou in noaptea ce va urma
Si atunci am să-ți spun ca tu esti a mea
Si am sa vin cu tine, in lumea ta
Căci tu esti un înger, îngerul ce mi-a furat inima
poezie de Alexandra Marinescu (27 aprilie 2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până-n steaua înserării
Joaca noastră este joacă;
Tu ești luna, eu pământul,
Torsul tău nu-i doar o coastă,
Tu ești muza, eu cuvântul.
Dacă- ar fi în Mariane
Să- ti pun trupul luminos,
Aș învârte- n galaxie
Câinele- n gura de os.
Stikere aș pune- n facebook
Și- un surâs de curcubeu
De s- ar scutura toti merii
În barba lui Dumnezeu.
El ar arunca cu mere
După mine, după tine.
Noi, copiii Lui, am fi
Purtători de noi destine.
Luna mea, iubită coastă,
Tors de zâna-n spuma mării,
Hai să poezim a viată
Până- n steaua înserării!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calea Luminii
Pe Calea Luminii s-aprind lumânări,
Candele cu flacăra spre nalt
Și ochii noștri parcă-s stele-n rugi
Când mergem la biserica din sat.
Iubirea prinde aripă de ceară,
Crucea ni-i în gând, bătută-n cuie
Prin palmele și coastele de Sfânt
Ce lumea către dreapta Domnului o suie.
Miroase-a pască și a cozonac,
Mieii au pierdut visul de țâțe,
Mama potcovește ouăle de zor,
Stelele se macină sub coajă de tărâțe.
Mă-mbogățesc în îngeri și-n credință
Și merg pe sfârcul veacului în trap,
La toți vă spun: "Hristos a înviat!"
La pieptul Lui cu voi vreau să încap
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea de Colț
Singură pe vârf de munte
Unde stelele străbat,
Nu-i o clipă de iubire
Să ardă cu-adevărat.
Ea e Floarea mea de Colț
Unde fulgeră și tună,
Unde nopțile albesc
Pe sub razele de lună.
Ea e floarea, înflorită
Chiar pe vârfurile de munți,
Toți băieții o doresc
Însă nu sunt hotărâți.
Nu îndrăznesc să atingă
Cu-altă floare, Floarea mea,
Ea surâde, nici nu-i pasă
Cât sub cer este o stea.
Deși-i ziua de iubire
Single intră în povești,
Poartă-i poezia mea,
Citind-o, poți s-o iubești!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe aripi de lirism
când noaptea coboară cu vise mărețe
greieri acompaniază viorile de dor
ning perseide peste câmpuri răzlețe
arcadele trupului se clatină ușor.
stelele iubirii veghează cu povețe
înțelepciunea lor trece prin nor
când noaptea coboară cu vise mărețe
greieri acompaniază viorile de dor.
sub clar de lună se luminează fețe
inimile vibrează atinse de fior
poeți și filozofi trudesc să ne învețe
că iubiri în lumină niciodată nu mor.
când noaptea coboară cu vise mărețe
greieri acompaniază viorile de dor.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În toate stelele combustibilul nuclear, hidrogenul, se consumă după un timp, mai repede sau mai lent, în funcție de cât de masivă este steaua. După consumarea acestuia steaua trece printr-o criză scurtă, când heliul încă nu a început să fuzioneze în alte elemente chimice. Ce se întâmplă mai departe depinde de cât de masivă este steaua.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stelele
Pe ceru-nstelat
Stelele sclipesc
Precum licurici...
Luna sta, priveste, lumineaza si gandeste,
Florile toate danseaza - asezate
In lacul de langa un parc,
Steaua cea mare,
Care egal n-are,
S-oglideste si priveste,
In mare;
Zarea adoarme,
Sufletul moare,
Si totul se-neaca in vale...
poezie de Mădălina-Elena Moldoveanu
Adăugat de Mădălina-Elena Moldoveanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uite-aseară, a cântat
De trei ori, când ai venit,
S-a oprit și-ncă o dat',
A cântat cam răgușit,
Apoi, de vreo două ori
A zis "cucu", a tușit
Și-ncă de vreo patru ori
A cântat și-a râgâit,
Și-n final, așa, cu scârț,
Greu de tot a cucuit,
După care-aud un pârț
Foarte scurt și gâtuit"...
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu trece supus în noaptea mare
Nu trece supus în noaptea mare.
Bătrânețe, arzi și-njură bezna.
Doar furie - când lumina moare.
poezie de Dylan Thomas din Scrisă când tatăl îi era foarte bolnav, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Under Milk Wood: A Play for Voices Paperback" de Dylan Thomas este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la Confidențe subtile
motiv de bucurie este ziua cu soare
fericirea se adună din fiecare gând
când vântul speranței trece ca o boare
prin sufletul care se trezește cântând.
când freamătul inimii este extaz suav
când nerăbdarea coboară spre glezne
meditez în pace că timpul meu e brav
și steaua mea surâde departe de bezne.
în lumini sublime mă apuc de scris
poemul iubirii sub puterea credinței
nutrind cu toată forța minunile din vis
să se împlinească cu sorții biruinței.
povești despre lume mai am de transmis
universului magic- aleanul conștiinței.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deschide-te, închide-te în tine...
Deschide-te, închide-te în tine,
Gândește, regândește. Pune punct.
Întră în pădurile de vise
Sub aripile clipei din amurg.
O buturugă te poate înălța
La frunza fragedă de dor,
Prinde-o cu inima-ntr-o frază
Și urcă ne-ncetat în zbor.
Ascultă-te și-ncă ascultă
Cum molecule rebele,
În foșnetul tăcerii tale,
Așteaptă sângele din stele.
Deschide-te, închide-te în tine,
Gândește, regândește, cu prinos,
Intră în pădurile de vise,
Aleargă în amurg, iubind frumos!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
Tu, devii floare în fiecare seară,
Aduni pumni de miere în sân,
Vârcolacii rup bucăți din lună
Punându-mi în suflet o mână.
Rămân!
Ochii mângâie filmul cu oase,
Coxatroza apare sub bec,
Eu o simt la mine în șolduri,
Tu unde ascunzi secretul?
Te-ntrec?
Punem ochelarii să se iubească,
Prin ei trec ochii și limba șarpelui,
Trec vârcolacii cu miere și luna
Și tu cu iubirea mie dăruită.
Întotdeauna!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copacul și omul
Copacul moare în coaja propriului timp,
Lacrimi de frunze îl trec sub orizont,
Ritualul tăcerii coboară în Olimp
Pe cercul amăgirii supt de cerul bont.
Un om a trecut mai demult sub un deal,
Ploile seci lumina ochilor coase,
Dealul nechează sub umbra de cal
Ținut de hățuri de-o mână de oase.
Copacul și omul dorm peste timp,
Răbdarea lor purifică amintirea,
Într-un picior coboară în Olimp
Prin durerea tăcerii iubirea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clepsidra tăcerii
Gândul se luminează
În poalele visului
Când magma oaselor fierbe
În vulcanul sufletului.
Iartă-mă, de o mie de ori!
Am încurcat florile vieții,
Stelele m-au călăuzit
În lumi neașteptate.
Gândul meu se va lumina
Când tu vei netezi verbul
Cu gesturi alcătuite
Pe marginea de zbor a aripii.
Inima este cerul încercării
În parcelele visului
Ce întâlnesc ochii noștri
În două picături de nisip
Din clepsidra tăcerii!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise... dulci
Intr-o floare de te culci
Îți doresc visele dulci,
Când te-ntorci între stamine,
Să dai noaptea peste mine,
Te-aș înveli cu petale
Dulci ca frăguțele tale
Buze moi, buze focoase
În iubire norocoase.
Culcă-te sub clar de lună,
Ține visele în mână
Și prin ele, dorul meu,
De-a fi grădinarul tău
Care știe-n orice clipă
Să te ia sub o aripă,
Să te poarte pe sub stele
În vise de filomele.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Mi-am pierdut stropul de rouă din zori", se plânge floarea cerului care și-a pierdut toate stelele.
citat celebru din Rabindranath Tagore
Adăugat de Claudia Nicolaescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Cartea "Gora Vol. 2" de Rabindranath Tagore este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Surâsul tău...
În regatul florilor albinele
Au aripile unse cu miere,
Tu le admiri spunând poezii
La urdinișul stelar, cu plăcere.
Blândețea îți rămâne aripă
Pe raza încărcată cu lumină,
Dragostea lor împărtășești
Sub crucea iubirii divină.
Mi-i dor de dor și îndrăznesc,
În vaierul de maximă plăcere,
Să-ți cer favoruri când tu spui
Că arzi în vise și mistere:
Îți cer un fluturaș și o albină,
Și inima, regatul, ce mă-mbie
Să te-nsoțesc acolo unde
Surâsul tău de miere-i poezie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa trece viața
După soare vine ploaie,
După ploaie vine vânt.
Dar de veacuri oamenii,
Beau, râd și plâng.
După lacrimi de iubire
Vin și lacrimi de durere.
După ce gustăm din fagure de miere,
Bem și puțină fiere.
După ce ne naștem în pace,
Facem un război răzbunător.
După ce vedem o rază de lumină
Ne adâncim într-un întuneric necruțător.
Și așa trece viața
Și cu bune și cu rele.
După ploaie vine soare
Și pe cer răsar mii de stele!
poezie de Vladimir Potlog (18 septembrie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua îndrăgostiților
De ziua iubirii te îmbrățișez
Îți dăruiesc o năframă țesută cu razele soarelui,
Scăldată în vechile pietre ale morilor
De unde cuvântul se ridică din apă la cer
De ziua iubirii aș vrea să mă aștepți cu sufletu-n palme
Să-mi fii vioară, să-ți cobor noaptea de pe cer
Și ochii tăi să lumineze ca stelele de ziua iubirii
Deschide-ți inima tot mai larg.
Precum inima îngerilor făcuți din lumină
Căntă și iartă pe semeni tăi ca să împaci iubirea cu cerul senin,
Precum inima mea te iubește pe tine!
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!