Iubire
Tu, devii floare în fiecare seară,
Aduni pumni de miere în sân,
Vârcolacii rup bucăți din lună
Punându-mi în suflet o mână.
Rămân!
Ochii mângâie filmul cu oase,
Coxatroza apare sub bec,
Eu o simt la mine în șolduri,
Tu unde ascunzi secretul?
Te-ntrec?
Punem ochelarii să se iubească,
Prin ei trec ochii și limba șarpelui,
Trec vârcolacii cu miere și luna
Și tu cu iubirea mie dăruită.
Întotdeauna!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Iubirea mângâie cuvântul
În ochii mei sălbatici de curiozitate
Pasărea singurătății și-a pierdut zborul,
Sufletul iubirii în arhitectura străveche,
Prin noi gesticulații, renaște fiorul.
Aștept îmbrățișări pe ulițe ascunse
Unde câinii latră luna măreață, rotundă,
Unde săruturile fac șezători la porțile
Satului topit în bucuria profundă.
Uit sincronizarea în zbor de păpădii,
Mirosul tău de stele împlinește-avântul,
Redirecționez în hematii lumina poeziei
Unde iubirea mângâie cuvântul!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna de miere pe lună este o lună de miere fără miere...
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Glossă pentru îndrăgostiți
Pierduți în nopți cu plină lună,
Mereu ținânu-se de mână,
Sub ploi de vis, prin ploi de tei,
Îndrăgostiți trec pe alei.
Doar luna-și varsă în tăcere,
Deasupra lor, aleasa miere
Pe când în suflet li se zbate
Un tainic univers de șoapte.
Pierduți în nopți cu plină lună,
Cu lira sufletului, până
În neuitatele tăceri,
Se-ascund și azi, la fel ca ieri.
Precum un talisman, sărutul,
Încununează începutul.
Cuminți, sub dulci îmbrățișări,
Vor fi-mpreună până-n zori.
Mereu ținându-se de mână,
Cântul iubirilor îngână
Pe bănci de lemn pictate-n gri...
Numai bătaia inimii
Se-aude grav și sacadat.
Atâția tineri s-au plimbat
Pe sub coroanele de tei...
Pe bancă, au rămas doar ei.
Sub ploi de vis, prin ploi de tei,
Vor trece pruncii lor, ca ei.
Perechi de-ndrăgostiți cuminți,
Mereu la fel de fericiți.
Cântec de flaut trece-n noapte...
Cad flori de tei îmbrățișate,
Mai suflă vântul și... tresar,
Apoi, la tâmplele de jar,
Îndrăgostiți trec pe alei...
Poete, vino dacă vrei!
Pictează fericirea-n vers!
Nectarul vieții l-ai cules?
Privește-l, ia-l din ochii lor!
Un roi de fluturi trece-n zbor
O zbatere de gene, poate,
În rest tăcere... lună... noapte.
Doar luna-și varsă în tăcere
Ploi de dorinți și visul cerne
Lumina-n muguri de cenușă...
Deschide-a sufletului ușă!
Nu-nnoura cu lacrimi azi
Coroanele de jad din brazi,
Ci lasă-i cale să coboare
Precum un râu, spre teiu-n floare.
Deasupra lor aleasă miere
Își varsă laptele de stele.
Pe bancă văd dormind cuminți
Însângerați de-a lor dorinți,
Doi tineri blonzi... Stau mână-n mână
Și rodul dragostei adună.
Deodată-i lumea tei în floare
Și plouă flori de tei din soare.
Pe când în suflet li se zbate
Un fluture pribeag de șoapte
Pe banca de sub tei se-așează
Și ca un prunc firav visează.
La tâmple râuri de argint
Se scurg... Tu nu ai socotit:
Întoarce-ți-vă amâdoi,
Sub teiu-n floare, numai voi.
Un tainic univers de șoapte,
Clepsidra cioburilor sparte,
Zarea tăiată în felii,
Timpul din care nu mai vii,
Lumină și întunecare
Și lacrimă și întristare,
Vor fi doar amintiri cândva,
Iar teiul... nu va exista.
Un tainic univers de șoapte,
Pe când în suflet li se zbate
Deasupra lor, aleasa miere,
Doar luna-și varsă în tăcere.
Îndrăgostiți trec pe alei
Sub ploi de vis, prin ploi de tei,
Mereu ținându-se de mână,
Pierduți în nopți cu plină lună.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un înger a intrat cândva în mine
Un înger a intrat cândva în mine,
În inimă, în vene și în trup,
Am simțit că oasele îi rup,
L-am îmbăiat în miere de albine.
S-a murdărit de viață și nesomn,
L-am spălat cu sângele-mi fierbinte,
L-am mângâiat cu rouă din cuvinte,
Să simtă că am sufletul de om.
Am început să ne-ncântăm gândirea,
El m-a încântat cu sferele cerești,
Eu i-am cântat cu doruri pământești,
Definindu-i prin zâmbete iubirea.
El are ochii mari să vadă noaptea,
Eu am ochii mici să văd lumina,
Miroase-n jurul nostru smirna,
Se-nalță peste cruci de mir cetatea.
Un înger a intrat cândva în mine,
N-a mai ieșit, îi este cald și bine!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altar de suflet e iubirea
Altar de suflet e iubirea
Și mă închin la sânul ei
De când mă-nfăș în amintirea
Luminilor din ochii tăi.
Pe buzele râvnind de doruri,
Izvor de fragedă dorință,
Las luna în ascunse storuri
Cu brațul plin de romaniță
Să facem cruci într-o clipită,
Cochetărie prinsă-n noi,
Unde doar noaptea e gravidă
Uitată-n vraja dintre ploi.
Altar de suflet e iubirea,
Mă tot închin la sânu-i sfânt,
Atâta cât zădărnicirea
Mai lasă îngeri pe pământ!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De vise-mplinite...
Harta sufletului tău își deschide
Roua iubirii, primindu-mi inima,
Așa cum primește cutia poștală
Scrisoarea unde regina este rima
Dulce, fenomenală.
Am primit ozonul încercării
De două ori în aceeași clipită,
A treia oară o să fiu în ochii tăi
Curată și nesfârșită ispită
De-aprinse vâlvătăi.
Promit cu mână pe cartea sfântă
C-o să pun în mișcare caii putere
Și-o să te caut în aripi tocite
De zborul tămăduit în miere
De vise-mplinite.
Dulce, fenomenală
De-aprinse vâlvătăi,
De vise-mplinite
Arși-s ochii mei!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna de miere este o lună în care nu se mănâncă miere...
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna de miere e dulce și fără miere dar cu multă lună...
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna de miere e pofticioasă, nu conține miere de pe lună...
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lună de miere
Când mă bate vântul,
Mă bate și gândul
Că mi-a venit rândul
Să străbat pământul.
Să fim împreună,
Să-mi adormi pe mână,
Luna să rămână
Plină și nebună,
Mută de mirare,
Clepsidră cu miere
Ce pică-n tăcere
La noi în uitare.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (12 iulie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna de miere e lună de miere și atât...
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna de miere...
Căsătoriți abia de-o lună
(Cum dragostea nu e o joacă),
Ei s-au convins că mierea bună
E numai mierea din prisacă.
epigramă de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lună de miere
Unii dintre-nsurăței
Au în luna aferentă
Miere galbenă de tei...
Altii, însă, doar de mentă!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Germinarea realității
Ochii germinează realitatea,
Sânii imaginației, subtilitatea.
Scriptic secundele se topesc
Într-un scutec frumos, îngeresc.
Natura se umflă-n altețe,
Cerneala din vis face fețe
La potrivirea figurilor amare
Semne cu tripticuri goale.
Luna cioplește eliptică nouă,
Cerul deschide supapa și plouă
Cu noi speranțe și fericire,
Rugul de otravă crește subțire.
Aripi de cuvinte se călesc în zbor,
S-au dărâmat uzine, muncitorii mor
În taxiul vântului năprasnic,
Umbre de îngeri se întorc la praznic.
Urlă ceasul în pereții durerii,
În beznă curge izvorul cu miere,
Merge pluta s-adune rezidual
Polen din copite de cal.
Ochii gravitează la femeia mutată
Pe-o targă de oase dosite-n ogradă,
Încep să explodeze ghiocei la tâmple,
Credința în mine cu stele se umple!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Punct final
Zarea ține orizontul
Pe oase nevăzute.
Dealuri călătoare
Prin ochiul meu trec.
Tu porți cobilița
La fântâna trăiniciei
Din care curcubeul
Își soarbe culorile.
La cascada inimii
Orizontul se întreabă
Până unde ține
Imaginația mea
Definită ca un
Punct final
Sprijinit
Pe oase nevăzute!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel cu lapte și miere
Lapte și miere curg peste țară,
Lumea se-ntreabă cum se poate
Hoitarii politici să-mpingă afară,
Prin simplu condei și datul din coate,
Moneda făcută valută sprințară
În bănci și mașini și palate,
Lapte și miere curg peste țară,
Lumea se-ntreabă cum de se poate.
****
E criza profundă, e criza amară,
Unii au luxul, alții au moarte,
Ajungem așa de ocară
Și curge venin și n-avem parte
De lapte și miere în țară.
rondel de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet învăpăiat
Învăpăiat mi-i sufletul când tu
Licăriri de miere îmi presari pe buze
Prin mângâieri și sărutări fierbinți
Sub zgomotosul zbor de buburuze.
Marea ne așteaptă cu nisipul plajei
Finisat de valul sitei universale,
Unde timpul macină toate iubirile
Ce se sufocă-n cuvintele banale.
Vreau măreția unui vis prin tine
Vorbe dulci prin buze însetate,
Să ne iubim împărtășind iubirea
Braț la braț cuprinși de bunătate!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Presară-ți buzele...
Presară-ți buzele cu rouă de stele,
Cu miere pură din dulcele alint
Și vom trăi o noapte și o viață
Iubind cu prețuire în farmec nesfârșit.
Presară-mi cu săruturi inima din mine,
Revarsă-ți iubito plăcerile trupești
În sâni, în focul care arde-n noi
Și vom trăi sub stele minunile lumești.
Presară-ți buzele cu aripi de fluturi,
Mângâie-mi fruntea atinsă de vis,
Iubirea ți-o dărui, te rog să mi-o dărui
Cât flacăra vieții ușor ne-a cuprins.
Presară-ți buzele cu rima poeziei,
Cu flori, cu avioane, cu tot prin ce trăiești
Și nu uita c-o boală ne cuprinde:
Iubirea dăruită în cerul cu povești!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să fim...
Aș vrea să fiu o floare, în ochii tăi frumoși
Aș vrea să fiu parfumul pe care îl miroși
Aș vrea să fiu arcușul ce mângâie vioara
Aș vrea să fiu Luceafăr, atunci când vine seara.
Aș vrea să fii tu valul ce mătură nisipul,
Aș vrea să fii acela ce controlează Timpul
Să fii spre seară umbra, care mă urmărește,
Și-apoi să fii o stea, ce-n noapte strălucește.
Aș vrea să fim tu Soarele, eu Luna
Aș vrea să fim noi doi, întotdeauna
Aș vrea să fim tu gura, eu cuvântul
Și-aș vrea să fim tu mintea și eu gândul.
Dar suntem tu și eu, pierduți prin lume.
Suflet al meu, pereche,... nu ne știm
Sau poate să te caut n-am știut eu unde
Ori poate n-a fost dat să ne întâlnim.
poezie de Elena Bulancea (19 aprilie 2019)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seară prin suflete
E seara în sufletul meu,
Bucăți de suflet stau să plece spre viață.
Privesc dar, nu văd nimic!
Gândul meu e înaintea sufletului și-l oprește să trăiască.
În pustiul din noi, mă amestec și eu și las inima să viseze!
Un fior cunoscut îmi străpunge simțirea,
Petale de gânduri se amestecă cu bucăți de suflet și...
Alungă îndoiala acoperind pereții goi ai inimii cu întelepciune.
Nu mai există obstacole,
Nu mai există lacrimă,
Viața absoarbe plânsul din mine și prin ceață,
Ajung la țărm fără să mai fie nevoie să naufragiez!
Răsare luna, se aprind stelele,
E seară pe cerul sufletului meu,
Se aprinde torța din mine și simt cum,
Flacăra arde iar eu... aștern iubire în calea ta!
poezie de Liliana Andrei
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!