Pădurea gonită
Drumul ce duce la pădure
este mai lung.
Cândva era la doi pași.
Nici nu știam
când ajungeam
la inima copacilor
ascultându-i tic-tacul
sevei ce pulsa în trup.
Acum mașina ce gonește
mă poartă
spre marginea pădurii.
Orașul a gonit
pădurea
din mine.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Citate similare
Și pădurea cântă
Am deschis fereastra
invitând pădurea
să intre în pădure.
Chemarea s-a pierdut
deasupra orașului
în chemarea autobuzului
se transportau turiștii
la pădure.
Îngândurat
am închis ușa,
pașii purtându-mă
în sala de concert
s-ascult
cântecul pădurii.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Întoarcerea pădurii
Copilul
mă întreabă mereu:
"- Tată,
când mergem la pădure?"
Și ce departe
este această pădure!
Am sădit în grădină
puieți.
Arătându-i
i-am spus:
"- Aceștia
sunt fiii pădurii
tu vei crește
odată cu ei."
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Autoepitaf
O viață-ntreagă am fost
O frunză de aloe,
De acum eu nu mai am rost;
La groapă când mă veți duce,
Să-mi scriți pe sfânta cruce:
Doar Vidoe...
hexagramă de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Pădurea visând în alb
Pădurea
e contopită
în iarnă
și lasă întrebare
fără răspuns.
Pădurea doarme
în visare verde
odihnindu-și brațele
în covorul alb.
Nu încercați
să o treziți,
pădurea pleacă,
dar nu piere.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Marginea pădurii pare să fie acoperită cu un voal verde și unele locuri din partea de sus a copacilor sunt colorate de o umbră verzuie. Lacul este plin până la marginea pădurii, malurile verzi formând o coroană de vegetație în jurul ei.
Lesia Ukrainka în Cântecul pădurii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelegând pădurea
Alerg prin pădure
la întrecere cu vântul,
ascult chemarea
câmpii nesfârșite,
copacii stau muți
și le-nțeleg tăcerea,
zarea mă pierde
cerul se răstoarnă
și fericit visez.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Confesiunea unui bețiv
Când sunt beat, e o poveste;
Că o iau pe serpentine,
Crește inima în mine,
Căci îmi văd două neveste!
epigramă de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Acolo au stat timpurile mele toate
de sus a picurat un bob de albastru
jos s-a întrupat clipa revenirii, fără durere
dincolo de orizont s-a spart tăcerea în fragmente
îmi văd timid brațul ce trupu-ți în trecut îl cuprinde
cum tresare acum prin cuvinte
un tren șuieră și își duce străinii nopții, în tăcere
melcul neobosit și-n pași de fantomă
în întuneric soarta și-o duce
la marginea orașului iubirea se zbate-n noapte
și strigă cu ghearele, scrijelind trup alb
în cearceafuri de liniști și-n tainică plăcere
destinul s-a fragmentat pe cărări multimple
împletind trup în fuior de viitor, în timp
am luat la braț o taină de noapte care mă arde
iar acum aștept să vii încet după mine, pe deal acolo sus
unde cândva în acea casă, au stat timpurile mele toate
poezie de Viorel Muha (iunie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
În acord cu anii fugari
Ninge în fiecare dimineață,
orașul se odihnește în liniștea zăpezii,
iluzia singurătății în marș triumfal
străbate străzile pustii,
mi-am pus în păr
petale de trandafiri albi
pășesc cu pași resemnați
în acordul ritmic
al unui baston încovoiat de ani.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Pădurea pierdută
Ce forme au pomii
uciși de tristețe?
Se plânge în verde
cu lacrimi de frunze.
Ofrandă de rouă
sărută iarba prea crudă,
vântul printre ramuri șoptește
o pădure pierdută în timp,
sălcii pletoase plâng peste ape
în tăceri echivoce
suspendate prin spaimă.
Printre ramuri,
nici păsări,
nici cuiburi,
nici grai.
Natura pare rănită...
răstignit între cer și pământ
cu buzele albite
mă rog cu speranță
pentru ziua CE VINE.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Părul lung consumă materia cenușie.
aforism de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Timpul
Trece pe lângă mine,
Pașii mă poartă
Pe cărări de munți înalți
Am săpat în piatră numele ei,
Am luat floarea dragostei,
Pierzându-mă în noaptea fără de întoarcere
Și m-am înălțat spre stele
În casa tatălui nostru,
Aici îngerii
Nu mor niciodată.
poezie de Sorin George Vidoe din Floare de colț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Comoară de foc
adun în vase de lut
pogorâte-n trup.
haiku de Sorin George Vidoe din Cuvinte în piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Pur și simplu știam
și fugeam de mine însumi, ajungându-mă întotdeauna
Bach, cine îl mai ascultă? a ajuns echivalentul injuriei și al depresiei
berea. acum e panaceu. a scos din ring majoritatea adversarilor
și cerul. cerul e altul când ai timp de el. altminteri, e la fel
da. lumea se schimbă. și prioritățile
chiar și cuvintele ies slăbite
din această schimbare
înghite și taci!
sau dacă nu accepți
poți să te ascunzi în pădure.
încet, încet, nu mai avem nimic. ne destrămăm
și ne topim în uitare
și nici măcar cuvintele nu-și mai aduc aminte ce vor
sau ce putere au
dintr-un afund de ecou mă strig
și pornesc în căutarea mea
aș vrea să mă regăsesc
mi-e dor de trecut.
de mine.
așa cum eram cândva
știam că mă voi pierde. pur și simplu știam.
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prietenul adevărat nu duce lipsă de "sfaturi".
aforism de Sorin George Vidoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Unui fotbalist
Când meciul se încinge,
El din fotbal face artă
Și îndrăgostit de minge
Uită că există poartă.
epigramă de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Visarea pleacă uitată din iarnă
S-a rupt o fărâmă din cer,
pe trupul meu s-a așezat
noapte polară.
Mă caut între spații inexistente,
orice țipăt se pierde undeva,
în alb.
Aud glasul vântului,
dar nu văd de unde vine,
nici încotro se duce.
Pădurile înfrânte
calcă glorioase peste mine,
drumurile caută la margini
care pier.
În mine plânge o frunză
rănită de zăpezi.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.În amintire
În mine a murit cineva
îngropat sub rădăcina
unui pom uitat
pământul jilav
îl frământ în palme
și mă-ntreb
dacă a fost un frate
o soră
sau dușman...
privesc frunzișul
ce freamătă răspuns
prin seva ce urcă
prin trup
în timp
către mine
ca o sărutare...
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Îmi caut casa-n miez de iarnă
Îmi caut casa-n miez de iarnă
Când albe stele stau să cearnă
Când doarme satul printre cetini
Uitat de mine și de prieteni,
Când luna picură în sânge
Și cumpănă fântânii plânge,
Când vântu-n chiot de zăpadă
Îmi iese-n cale să mă vadă,
Când dorul nesfârșit mă cheamă
Prin somnul zbuciumat de mamă,
Când pașii ce mă poartă suie
Spre ușa răstignită-n cuie...
Îmi șterg o lacrimă uitată
Și stau la sfat cu tine, tată!
poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Prima noapte
A fost o noapte
când tata în vis a pogorât
deschis-a ușa nopții
și mi-a așezat în palmă
o viață de copil,
mi-a dat cămașa lumii,
m-a transformat în șarpe
să sap un adăpost
la temelia casei.
Voi pune între mine și soare
hotare de pământ,
voi ridica din piatră
zidire de cetate,
în locul acesta voi așterne
odihna mea,
un somn uitat de moarte.
O filă dintr-o noapte
gonește către ziuă
lumină, lumină
și cât soare...
poezie de Sorin George Vidoe din Jocul metamorfozelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Textul original este scris în limba română.