Timpul
Trece pe lângă mine,
Pașii mă poartă
Pe cărări de munți înalți
Am săpat în piatră numele ei,
Am luat floarea dragostei,
Pierzându-mă în noaptea fără de întoarcere
Și m-am înălțat spre stele
În casa tatălui nostru,
Aici îngerii
Nu mor niciodată.
poezie de Sorin George Vidoe din Floare de colț
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.