Focul în pădure din scânteie mică s-aprinde.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
O scânteie mică
Ce pădure aprinde!
Și ce fum ridică,
Și ce mult se întinde!
Ioan Hapca în Reflecții
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
... arma ta e lacrima, femeie
arma mea e rațiunea rece
focul meu s-aprinde c-o scanteie
focul tău cu timpul care trece
scutul tău e zâmbetul, femeie
scutul meu e ruga din privire
să nu plece clipa, să mai steie
să mai sorb din focul veșniciei...
poezie de Iurie Osoianu (12 august 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
La o mică depărtare de palatul împărătesc se întindea o pădure adâncă și întunecoasă, iar în pădure, la umbra unui tei bătrân, se putea vedea o fântână. În zilele cu prea mare zăduf, cea mai mică dintre fetele împăratului se ducea în pădure și se așeza pe ghizdurile fântânii răcoroase. Stătea așa fără să facă nimic și când o prindea urâtul scotea dintr-un buzunar o minge de aur; o arunca în sus, o prindea din zbor în căușul palmelor și-apoi o arunca iar. Ăsta era jocul care-i bucura cel mai mult inima.
Frații Grimm în Prințul fermecat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Cele mai frumoase povesti de fratii Grimm" de Frații Grimm este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Mai presus de regrete
M-am jucat prea des cu focul
Chiar dacă știam că arde.
Am dat foc și am creat
Rana fără vindecare.
Scuzele nu sting durerea,
Cicatricile rămân.
Regretul nu i pompierul
Care-aruncă cu pământ.
Nici durere, nici suspine
N-am vrut să dezlănțuiesc,
Dar am făcut scrum din nou
Tot ce-am ajuns să iubesc.
Nu am scuze, sau pretexte,
Am știut de la început
Că și o scânteie mică
Face-un foc de nedistrus.
Am riscat, ca întodeauna,
Cu naivitate pură,
Iar focul ce l-am aprins
Mistuie fără măsura.
poezie de Drîmbu Cucu Mioara (10 septembrie 2021)
Adăugat de Mia Drîmbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O scânteie mică poate aprinde un foc mare.
proverbe siriene
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
CANDELA S-APRINDE SFIOASĂ
Candela s-aprinde sfioasă
Și rămâne în noapte ca un străjer,
Prinsă de norii albi ca de dantelă
Până-n zorii roșietici, de mister.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ajungi în iarna vieții, cerșești o scânteie din focul tinereții.
citat din Elena Stan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mânia e ca focul: nu se poate stinge decât atunci când e scânteie. După aceea e târziu.
citat clasic din Giovanni Papini
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Un om sfirsit" de Giovanni Papini este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Mânia este ca focul: nu se poate stinge decât atunci când e scânteie. După aceea e târziu.
citat clasic din Giovanni Papini
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muntele de foc
Pe cei munți pustii, sălbatici,
Din Lombardo-Veneție,
Unde noaptea în orgie
S-adun demonii lunatici,
Hoți de moarte doisprezece
Stau în rond sub vântul rece
Care șuieră și trece!
Focul cerului s-aprinde,
Urmărit de groaznic tunet,
Și al munților răsunet
Printre văi adânci se-ntinde.
(...)
poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Concert in lunca. Pasteluri" de Vasile Alecsandri este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Amorul e mai
întâi o privire și această scânteie
primă scânteie a
prinde focul care mistuie tot
amorul e mai întâi o privire
apoi un surâs, apoi un cuvânt
o chemare tainică
o făgăduială
o întâlnire
cu o privire cucerești o inimă
odată ce privi
rea atinge inima
s-a terminat, inima e cucerită
cuvintele aduc jurămintele care sunt în
soțite de mângâieri și săruturi
și toate nebuniile din lumea asta
de la o privire pornește scânteia
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pădure, dragă pădure!
Pădure, străbună vatră,
Falnică erai odată!
Al hoților legământ
Astăzi te-a pus la pământ.
epigramă de Victor Becheanu (24 februarie 2011)
Adăugat de Victor Becheanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarăși femeia
Să știi, femeia-i mai femeie
Nu când îți face capul toacă
Și ochii ei ca focul joacă,
Ci când iubirii-i dă scânteie.
epigramă de Ștefan Boboc-Pungeșteanu din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericirea este ca o capodoperă; la cea mai mică eroare se denaturează, cea mai mică șovăială o modifică, cea mai mică lipsă de finețe o sluțește, cea mai mică prostie o amorțește.
Marguerite Yourcenar în Memoriile lui Hadrian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Cartea "Alexis sau Tratat despre lupta zadarnica. Lovitura de gratie" de Marguerite Yourcenar este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar 
Grija față de pădure
Își căra bunicu-n spate
Lemne ca să-și facă focul,
Azi nepotul nu mai poate,
Defrișat e în tot locul...
epigramă de Gabriela Gențiana Groza (19 septembrie 2021)
Adăugat de GabrielaGențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "La mana lui Cronos" de Gabriela Gențiana Groza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Grija față de pădure
Își căra bunicu-n spate
Vreascuri, ca să-și facă focul,
Azi nepotul nu mai poate,
... Defrișări sunt pe tot locul!
epigramă de Gabriela Gențiana Groza (21 mai 2015)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine mi-ești pădure!
Cine-mi ești, pădure,
Lamură ușure,
Versului meu teafăr,
Zborul de luceafăr,
Cănd te sună cerul,
Arșița și gerul,
Din pământ te sapă,
Viscolul spre apă!
Printre frunze-n dungă,
Îmi foiești în pungă,
Pădure de gânduri,
Leagăn pentru scânduri!
Cine-mi ești, pădure,
Lamă de secure,
Vis de-ncrângătură
Semn de legătură.
poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
O sticlă cu vin și un cort
A fost o poveste ciudată,
ce încă-mi provoacă fiori,
și-aș vrea s-o văd continuată
când noaptea se pierde în zori.
E-un farmec aparte în noapte,
când focul te-nvăluie-n fum,
și vezi, dintre stele, doar șapte
ce parcă te-ndeamnă la drum.
Nu-ți trebuie mult: o pădure,
un cort și o sticlă cu vin,
chibrituri, o mică secure,
și-un cer plin de stele, senin.
Povestea e-n tine și-așteaptă
s-o chemi, s-o dorești, s-o asculți,
să treacă din minte în șoaptă
prin aburi ce-aleargă desculți.
În jur, e un cerc de-ntuneric,
se-aude un foșnet ușor,
iar focul îți pare feeric
pe scena c-un singur actor.
Slănina, la foc, scânteiază
și-i sfârâie stropii-n tăciuni,
mirosul ei îmbălsămează
tot aerul de sub aluni.
O smulgi, c-o felie de pâine
din bățul în care s-a fript
și muști, cu o poftă de câine,
căci dinții, deja, s-au înfipt.
Să fie doar focul de vină,
sau ochii de poftă lucesc?
O dușcă de vin îmi alină
și ultima grijă. Trăiesc!
Povestea? Deja este faptă,
încrederea mi-o recâștig,
dar mintea, e-ntreagă, e aptă?
Fiorii? Sunt doar de la frig,
Căci focul s-a stins, iar în zorii
ce-apar când, deja, visu'-i mort,
o ploaie se-abate din norii
ce trec peste-o sticlă și-un cort.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimpuri
-Nu te întrista, pădure!
Toamna rău a vrut să-ți facă,
Veșmintele îți dezbracă,
Frunzele vrea să le fure.
-Nu te-ngrijora, pădure,
Iarna-i cruntă, tristă, rece,
Viscol, geruri vin, vor trece
Peste ramurile sure.
-Zâmbește din plin, pădure,
Primăvara bate-n geamuri,
Mugurii plesnesc pe ramuri,
Se duc vremurile dure.
-Să râzi veselă, pădure,
Vara trilul îl asculți,
Vin copii voioși, desculți,
Să culeagă fragi și mure.
-S-a sfârșit un an, pădure,
Nici nu știm când a trecut,
O luăm de la-nceput,
Domnul de noi să se-ndure!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt
O viață-ntr-un oraș select,
O piesă într-un ceas defect,
O aripă pe-o pasăre măiastră,
O lacrimă-ntr-o mare lină, albastră.
Un pește mic într-un ocean imens,
Un fluture-ntr-un mare univers,
O frunză verde între-atâtea aurii,
Un mic copac într-o pădure gri.
O mică piatră pe-un munte dezgolit,
O mică viață, un câine slab, rănit.
Cum aș putea
S-ajung să mă cunosc?
Să știu mai bine
Ce sunt și ce am fost.
poezie de Bianca Marc
Adăugat de Bianca Marc
Comentează! | Votează! | Copiază!