Cine mi-ești pădure!
Cine-mi ești, pădure,
Lamură ușure,
Versului meu teafăr,
Zborul de luceafăr,
Cănd te sună cerul,
Arșița și gerul,
Din pământ te sapă,
Viscolul spre apă!
Printre frunze-n dungă,
Îmi foiești în pungă,
Pădure de gânduri,
Leagăn pentru scânduri!
Cine-mi ești, pădure,
Lamă de secure,
Vis de-ncrângătură
Semn de legătură.
poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Votează! | Copiază!
1 alexandrina [din public] a spus pe 8 septembrie 2015: |
| ce frumoasa poiezie |