Întrebarea porcului (Fabulă special formulată pentru dl. Horaţiu Mălăele)

Molfăind tărâţe,
Lacom şi tălâmb,
Clămpănind la mâţe
Prin coteţul strâmb,
A-ntrebat odată
Un purcel grăsun:
Doamne, de ce lumea
Mă vrea de Crăciun?

Şi, cu-nţelepciune,
Cocoţat pe şură,
Îi răspunse corbul:
Să te ia în gură!
.................
(Morala)
Nimeni nu-şi trăieşte
Soarta la-ntâmplare -
Destinul lucrează
Pentru fiecare.

fabulă de Mihai Ţăranu (11 septembrie 2013)
Adăugat de Mihai Ţăranu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare zi

În fiecare zi o melodie, o povestioară sau o poezie moare
pentru că existenţa ei nu-şi mai găseşte justificare-n zilele noastre.
Şi lucruri care odată erau considerate nemuritoare au devenit
iarăşi muritoare, nimeni nu-şi mai aminteşte de ele.
Chiar dacă ele merită să supravieţuiască.

poezie de Elfriede Jelink din Profesorul de pian, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corbul

Pasăre inteligentă,
Ageră şi competentă,
Cu cioc mare, nu ca alţii,
Dar nu se bate cu confraţii.

Morala: "Corb la corb nu-şi scoate ochii."

fabulă epigramatică de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parlamentar mincinos (anapestic)

Cocoţat pe-al Senatului dâmb,
I-a uitat şi pe cei ce-au votat,
Căci acuma el judecă strâmb
Şi încalcă mereu ce-a jurat.

epigramă de Mihai Haivas din 444 EPI(AFORI)GRAME (2022)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parlamentar mincinos (anapest)

Cocoţat pe-al Senatului dâmb,
I-a uitat şi pe cei ce-au votat,
Căci acuma el judecă strâmb
Şi încalcă mereu ce-a jurat!

epigramă de Mihai Haivas din Joc de picioare în cinci ritmuri (2017)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani, Moş Crăciun

îţi urez la mulţi ani, Moş Crăciun,
să trăieşti încă două milenii,
pe fiecare om să îl faci mai bun,
toate vietăţile să înveţe smerenii.

să fii la fel de nobil şi de darnic,
la toţi copiii lumii să-mparţi daruri,
nimeni să nu aibă un Crăciun amarnic,
ci iubire-n piept şi pe tâmple lauri.

an după an să fii mai generos,
să scoţi sărăcia din suflet din case,
poţi să faci minuni alături de Cristos,
să dezvolte lumea veacuri glorioase.

să fii slăvit, Moş Crăciun drăgăstos,
mulţumesc pentru daruri şi gânduri sănătoase.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu trage la răspundere pe nimeni pentru că Răspunderea însăşi e Nimeni, Morala e Nimeni, Etica e Nimeni, Logica e Nimeni, chiar şi Nimeni însuşi... e Nimeni!

citat din romanul Îngere, vii? de Gheorghe Truţă (2010)
Adăugat de Gheorghe Truţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corbul Destinului

Prin ceaţa deasă, măruntă,
corbul se luptă-n neştire,
simbol al zilelor triste,
simbol al morţii morbide

te strigă să ieşi din lăcaş,
să te-nspăimânţi de timpul de-afară,
corbul cel trist te-a zărit,
destinul nu-i ca odinioară

tristeţea-i un glas nevăzut,
îţi schimbă cu totul speranţa
ajută-te singur mereu,
şi-o să ai viitorul în faţă

gândeşte limped mereu,
viaţa va merge înainte
tu singur vei realiza,
cum gândeai înainte.

poezie de Alexandru Simion (20 decembrie 2015)
Adăugat de ABCD
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Crăciun cu plete dalbe

Moş Crăciun cu plete albe
Moş Crăciun cu plete dalbe
A sosit de prin nămeţi.
Şi aduce daruri multe
La fetiţe şi băieţi
Moş Crăciun, Moş Crăciun

Din bătrâni se povesteşte
Că-n toţi anii negreşit
Moş Crăciun pribeag soseşte
Niciodată n-a lipsit.
Moş Crăciun, Moş Crăciun

Noi am fost cuminţi tot anul
Şi miloşi am fost mereu
Şi în fiecare seară
Ne-am rugat la Dumnezeu
Moş Craciun, Moş Craciun.

Moş Crăciun cu plete dalbe
Încotro vrei s-o apuci?
Ţi-aş cânta florile dalbe
De la noi să nu te duci.
Moş Crăciun, Moş Crăciun.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Convorbire cu Dumnezeu

Doamne câtă linişte vine prin rugăciune
când ştiu că eşti acolo plin de îndurare
simt că-mi umpli sufletul cu-nţelepciune
să găsesc răspunsuri la orice întrebare.

în fiecare noapte spiritul mă părăseşte
se ridică la ceruri în regatul Tău
setos de armonie caută şi găseşte
izvorul care limpezeşte gândul rău.

Tu stai de veghe Doamne zi şi noapte
rezonezi cu lumea în minunate feluri
o ajuţi să pună sentimentele-n fapte
şi-i duci la împlinire vise, ţeluri.

eşti Dumnezeul vieţii îţi mulţumesc smerită
că printre-atâtea drame eu mă simt iubită.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât păcatul m-a purtat...

Cât păcatul m-a purtat
cincisprezece toamne,
toţi mereu m-au lăudat
nimeni nu s-a supărat,
nimeni Doamne!
Cât la cel rău i-am slujit
cincisprezece toamne,
toată lumea m-a iubit
nimeni nu m-a prigonit
nimeni Doamne!

Cât de lume mi-a plăcut
cincisprezece toamne,
orice rele-aş fi făcut
nimeni nu m-ar fi-abătut,
nimeni Doamne!

Cât trecură ca un fum
cincisprezece toamne,
nimeni nu mi-a stat în drum
să mă strige ca acum
nimeni Doamne!

Dar de când mă port să-Ţi plac
(trei ori patru toamne)
bine caut mereu să fac
şi tot nu mă are-n plac
nimeni Doamne!...

— O, mereu de-aş fi-un pribeag
toate-a vieţii toamne,
ura tuturor o trag,
mi-e de-ajuns că mă ai drag
azi Tu Doamne!...

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea, a mai adăugat bătrânul, aş vrea nespus de mult ca în lumea noastră fiecare copil să aibă parte de câte un creion fermecat... Cine ştie, a oftat munteanul, poate că odată şi odată acest lucru se va întâmpla... Să sperăm... Ar fi un lucru nemaipomenit...

finalul de la Povestea Creionaşului fermecat de Emilia Plugaru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laudă imperfecţiunii

Nu voi elogia imperfecţiunea,
Dar nici pe verişoara ei, perfecţiune,
Cu temele făcute, pantofi lustruiţi,
Suflet curat, deşi este la căutare,
Ai două urechi şi o gură, ascultă,
Nimeni nu se plânge de lipsă de minte,
Nimeni nu se plânge de lipsă de inimă,
Dar de bani, cine nu se plânge?
De frică nu se moare, nici nu se trăieşte,
Dar de râs? Se poate muri, Doamne, fereşte.
Admir poeţii care scriu perfect, dar nu-i iubesc,
O fi invidia, o fi teama de perfecţiune, care, zice
Cartea la Scaraoski, este diavolească,
Cineva avea o capră, a mers cu ea în Ţara Promisă,
i-a plăcut, a trimis capra cu un bilet, să-l cheme pe tatăl său,
capra a fost ucisă, din greşeală chiar de tatăl băiatului,
astfel fiul şi tatăl s-au despărţit, de ce, Doamne?
De Don Quijote se râde şi astăzi, de ce, Doamne?
Cine mai ascultă Cântecul lui Roland, de ce, Doamne?
Suntem mereu pe drum, căutăm ceva, chiar de nu spunem,
Cine ştie care este casa lui? De ce suntem singuri aproape în orice moment?
Faceţi linişte, pe această stradă stă un scriitor care lucrează?
Ce lucrează el? Face o casă? Nu, un palat.
Ce palat, are el puterea, banii, priceperea
Să facă un palat? A trecut pe acolo Frumoasa Frumoaselor.
S-a oprit, l-a sărutat pe frunte pe bietul scriitor şi a plecat.
Peste noapte a apărut palatul. Nu era perfect, dar era.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acatist pentru călăreţ

Doamne, ne lăsăm în mila ta,
dar mai tresărim la cotitură,
vremuri infernale vor urma,
hoţii de cârlani mai dau din gură.

Cine-a zis întotdeauna "da",
spune "nu" acum şi naşte ură,
Doamne, pe pământ nu ne uita,
într-un grajd uitat de aventură!

Vremea nu e bună sau ni-i rea,
cineva lucrează în natură
contra lui şi-a ei şi-a ta şi-a mea,
cineva în univers murmură.

Doamne, să ne ai în grija ta
şi să ne aduci la forma pură,
să cădem în rai, când vom pleca
din această dărăpănătură!

Animalele-au scăpat, păzea!
Ies instincte din îngrăditură.
Hai să bem şi ultima cafea,
cu fiola ei de cianură.

Calendar cu-artişti de cinema,
apa dominată de clorură,
spune, spune, moşule, ceva,
spune, spune, caii când se fură.

Doamne, orice replică e grea,
calul e sacrificat pe tură,
dacă nu, va fi furat cumva,
când e noapte şi-i fulgerătură.

Nu-i lumină de la nici o stea,
numai noapte, numai lume dură,
câinii latră-n-cer, de parc-ar vrea
ceea ce astronauţii vrură.

Vremea bună este vreme rea,
dragostea s-a prefăcut în ură,
nimeni nu se poate vindeca,
dacă-n loc să mângâie, înjură.

Doamne, să ne ai în pacea ta!
Nimenea de nimeni nu se-ndură,
călăreţul adormit în şa
se hurducă la nechezătură.

poezie celebră de Adrian Păunescu din Româniada, 1993-1994 / Trilogia căruntă I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu a creat lumea pentru oameni şi o conduce spre comuniunea cu El prin dialogul continuu cu omul, pentru că numai omul poate fi partener la dialog. În acest sens, lumea are un caracter antropocentric, pentru că numai prin om îşi împlineşte lumea scopul, destinul, realizându-se şi împlinindu-se prin el; în rest, lumea are un caracter teocentric.

citat din Sfântul Maxim Mărturisitorul
Adăugat de Laura Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Menajerie domestică

De multă căldură,
aici în bătătură,
nu vezi nici o figură
sau stârpitură de pasăre,
raţă creaţă,
măcănind de dimineaţă,
nici o găină
trecută peste gard
de la vecină...
Nici nu cântă,
nici nu mănâncă,
nu cotcodăceşte,
nu cloceşte,
de nu plouă,
nu se ouă...
Găina şi raţa
legate cu aţa
stau în şură
ascunse de căldură...

Vaca -n grădină,
rumegă-n surdină,
priponită
paşte liniştită,
legată de-un pociumb
cu lanţul cel de plumb...

Porcul cel grăsun,
se teme de Crăciun,
dar până atunci,
înfulecă pe brânci,
chiar de-ar fi stânci
grămadă în troacă,
apoi fuge la răstoacă
să se tavălească,
să se răcorească.

Cineva nechează,
pe toţi ne sfidează,
acum în ceas de amiază...
Acel cineva,
dinadins ar vrea
să fie un armăsar,
dar nu-i decât
un biet măgar...
plin de băligar...
El e negru,
dar e vopsit cu var...
Dac-ar fi mai ceacâr,
Ai zice că-i catâr...

poezie satirică de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constatare bizară

Privind la masa de Crăciun
Şi-apoi la mine-n portmoneu,
Nu văd nici urmă de grăsun,
În schimb, mă consolez c-un... leu

epigramă de Mihaela Banu din Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa

Pe iarba moale-a vieţii
Îţi aparţii destul.
Destinul te-asaltează,
Tu îl despoi şi spui:
O, Doamne, câtă iarbă
În juru-mi se înalţă,
Cu bune şi cu rele
Iubirea mă încalţă.

Pe firul tău de iarbă
E întrebarea ta:
Destinul m-asaltează
Sau poate altceva.
Nici un răspuns din Domnul,
Nici un răspuns din jur
Şi arzi pe creuzetul
Neîncrederii, sperjur.

Îţi aparţii, ori numai
Închipuire este,
Trăind a ta viaţă
Trăind a ta poveste.
Iubirea e o floare –
Culoare şi miros,
De nu-şi trăieşte clipa
Ea moare dureros.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porcul şi purceluşul

Porcul, cum e el, foarte nesimţit,
Pe coteţul său, rău s-a necăjit...
Supărat, grăsunul, că n-a primit dejunul,
Începu să-i certe, unul câte unul.
Un purcel din turmă niţel pricăjit,
Văzând unchiul său, tare necăjit,
Să-i zică o vorbă de duh, s-a gândit:
De te crezi puternic, mare de statură,
Nu câştigi nimic, când eşti plin de ură,
De faci gălăgie, sau de taci din gură,
Într-o bună zi, tot ajungi friptură.
Deci mai bine lasă dejunul să-ţi vie!
Ştie el, stăpânul, când ţi-e foame ţie...

poezie de Livia Mătuşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

Am strigat spre tine, Doamne,
Am strigat în psalmi şi-n rugă.
Am strigat atât de tare
Că m-au luat cei răi la fugă!

De-ai citi la mine-n suflet
Şi-ai închide-a lumii gură,
Ai vedea, o, Doamne scump,
Că nu am pe nimeni ură!

Iubesc din suflet fraţii,
Aş vrea să îi am aproape!
Te iubesc pe Tine, Doamne,
Cu lacrimi fierbinţi în pleoape!

Nimeni nu îmi înţelege
Dorul inimii şi focul,
De aceea nicaieri
Printre ei nu-mi aflu locul.

Alungată dintre oameni,
Trimit ura lor, spre mine
Si mă prigonesc adesea,
Cănd încerc să le fac bine.

Întind mâinile a rugă,
Nu mă-nchin păgân la zei
Şi te rog smerită, Doamne,
Să nu-i pedepseşti pe ei!

rugăciune de Dorina Stoica din De la poezie la rugăciune (10 mai 2008)
Adăugat de Dorina Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Crăciun şi baba

O întreabă Moş Crăciun:
‒ Ce dar, babo, vrei tu bun?
Îi răspunse cu blândeţe:
‒ Dă-mi pierduta frumuseţe!

poezie de George Budoi din Moş Crăciun în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (25 decembrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!