Clipa
Pe iarba moale-a vieții
Îți aparții destul.
Destinul te-asaltează,
Tu îl despoi și spui:
O, Doamne, câtă iarbă
În juru-mi se înalță,
Cu bune și cu rele
Iubirea mă încalță.
Pe firul tău de iarbă
E întrebarea ta:
Destinul m-asaltează
Sau poate altceva.
Nici un răspuns din Domnul,
Nici un răspuns din jur
Și arzi pe creuzetul
Neîncrederii, sperjur.
Îți aparții, ori numai
Închipuire este,
Trăind a ta viață
Trăind a ta poveste.
Iubirea e o floare
Culoare și miros,
De nu-și trăiește clipa
Ea moare dureros.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.