Timiditatea

Timiditatea nu-i o boală,
Iar o femeie, măi, tataie,
Îmbracă un costum de baie,
Părându-i rău că nu-i mai goală
Cum dragostea e ca o şcoală,
Iar timpul, pofta nu îţi "taie"
Rămâi tu calul de bătaie
Te ia dorinţa ca din oală;
Sorbind a veseliei cupă,
Femeia, chiar cu ochii trişti
Vrea gura târgului să rupă,
Şi intuind c-ai să insişti
"Se-ascunde" după-o minijupă,
Sau mult mai des, pe la nudişti.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timiditatea

Timiditatea nu-i o boală,
Iar o femeie, măi, tataie,
Îmbracă un costum de baie,
Părându-i rău că nu-i mai goală
Cum dragostea e ca o şcoală,
Cu timpul, îndoiala-ţi trece
Rămâi tu calul de bătaie
Te ia dorinţa ca din oală;
Sorbind a farmecelor cupă
Femeia, chiar cu ochii trişti
Vrea gura târgului să rupă,
Şi intuind c-ai să insişti
Se-ascunde după-o minijupă,
Sau mult mai des, pe la nudişti.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împotrivire

S-alung din gând pe dracu-aş vrea,
Nu şi vecina mea de "cupă"
Când urcă scara-n faţa mea,
Şi e-mbrăcată-n minijupă.

epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obsesie

Bătrân şi urmărit de rele,
Pe litoral, cu ochii trişti,
El poartă-aceleaşi haine grele
Şi când se află la nudişti.

epigramă de Dan Căpruciu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când copiilor li se va pune note la şcoală pe îmbrăţişări, atunci inima lumii va înflori fără pată şi culmea: nu vom mai avea rataţi. Dar fiecare îşi va găsi locul în fiecare clipă. Întreaga competiţie "motivaţională" învăţată din fragedă pruncie este doar otrava acestei lumi plină de războaie. Dacă la şcoală s-ar învăţa dragostea, nimeni nu ar mai vrea să se facă politician. Dorinţa de a-i manipula pe ceilalţi ar fi o boală şi o mare ruşine să vrei să îi conduci pe alţii.) Culmea e că o dată cu colapsul puterii politice şi banii ar fi văzuţi ca o ciudăţenie la care e necesar să renunţi. Cam utopic, nu-i aşa? Totuşi EL deja este chiar Acum, Chiar Aici!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criza peste noi

Viaţa-i tot mai grea, tataie,
Scumpirile dau năvală,
Românu-i calul de bătaie
Între ciocan şi... nicovală!

epigramă de David Boia (15 octombrie 2012)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

femeie

Femeia, eterna definiţie

Ştiam că e sămânţa unor drame,
Că-n jurul ei, mistere se-ntretaie,
Dar am văzut, ades, că-n epigrame,
Femeia este... calul de bătaie!

definiţie epigramatică de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rădăcini

dacă ţi-aş lua P
rânzul, nu-i aşa c-ai mânca Rădăcini
cu R foarte mare? nu-i aşa
că aşa s-ar afla, s-ar cunoaşte
Răutatea şi Pofta din noi?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea nu-i cel mai potrivit lucru pentru a-ţi trata un prieten

Dragostea nu-i cel mai potrivit lucru pentru a-ţi trata un prieten.
N-aş dori să ţi se întâmple aşa ceva.
N-aş vrea să te văd cu ochii pierduţi
într-o zi ploioasă, în căutarea imposibilă
a acelora care nu-şi pot aminti nimic.
Dragostea nu-i cel mai potrivit lucru pentru a-ţi trata un prieten.
N-aş vrea să te văd sfârşind în felul ăsta,
cu trupul scurs ca marmura spartă
în arhitectura unora care construiesc
poduri din păsări schilodite.
Dragostea nu-i cel mai potrivit lucru pentru a-ţi trata un prieten.
Există lucruri mult mai bune pentru tine,
nu vreau să-ţi văd sentimentele vândute
drept lanterne magice unora al căror trup
nu emite nici o lumină.

poezie de Richard Brautigan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Modelul rusesc

Aş vrea când frigul face crime,
Să-i văd pe demnitari, o droaie,
Cum fac o baie de mulţime...
Dar numai în costum de baie!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revoltă

Mă simt, aşa, atinsă de o boală
Ca o pendulă-a unui timp ciudat
Măsurând clipa c-o bătaie goală
Inutil constat şi sacadat...

Că se mai nasc speranţe e o stare
Că mor apoi în faşă-i constatat
Că în această viaţă nu mai are
Iubirea loc... de ură-i ocupat!

Şi ce contează că mai e lumină
Când noaptea sufletele învrăjbeşte?
Voi ştiţi c-apocalipsa o să vină -
Dar e deja aici, ne stăpâneşte!

Mai spun ceva dar nimeni nu ascultă,
Cuvinte pier de parcă n-ar fi fost.
Şi chiar de lumea, azi, se crede cultă
Tot ce răsare-n faţă-i mult prea prost...

Mă simt, aşa, atinsă de o boală.
Trăiesc un timp ce parcă nu-i al meu
De nedreptate în mine se răscoală
Acea fiinţă ce-a tăcut mereu...

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

SINGURĂTATEA CEA MULT TĂMĂDUITOARE

Iar te plângi de suflet, de singurătate şi de ziua de azi? Au tu nu vezi că eşti înconjurat de daruri? Nici nu deschizi bine ochii, o suflete al meu certăreţ, că îţi şi dai drumul la văicăreli?!
Că una nu-i bună, că alta-i rău tocmită, că soarele de ce-i rotund, şi nu pătrat, că femeia de ce nu-i bărbat, iar bărbatul de ce nu-i rachetă intercontinentală?
Iarba de ce nu-i albastră şi cerul de ce nu-i bun de păscut sau măcar de cosit: s-avem şi noi o claie-două de stele, la iarnă?
De ce îndrăgostiţii se ţin de mână, iar munţii de ce stau cu prăpăstiile căscate la cer? Păsările de ce zboară, iar vermii de ce se târăsc precum oamenii de la o zi la alta?
Femeia de ce nu te iubeşte, indiferent de anotimp, loc şi peisaj, iar tu de ce în fiecare clipă îi întorci spatele iubirii?
O, Doamne, de ce nu îngenunchez pentru a-mi ridica inima la cer, ci pentru a mai subtiliza câteva grame de lapte praf de la capra vecinului?
De ce fug de necazurile aproapelui meu ca de dracu? De ce nu pun în mâna întinsă a cerşetorului dragostea, ci scuipatul indiferenţei?
Doamne, au până când voi fi crucea aproapelui meu, şi nu gura salvatoare de oxigen?
Doamne, de ce caut umbra cea confortabilă ş nu slava muncii, cea spre fiinţă?

Costel Zăgan în Predici eretice (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirabila minijupă

Minijupa, nu te teme
C-ai s-o mai ridici vreodată
Pentru că, în orice vreme,
Ea e... gata ridicată!

epigramă de Mihai Cosma din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămâi

E iarăşi noapte şi iar aprind pe cer o stea.
Cuprind cu ochii un infinit ce-al meu l-aş vrea.
Te las şi iar în gandurile-mi toate te adun,
Rămâi tot ce eşti astăzi, chiar de ar fi un vis nebun.

Te voi chema de-apururi in şapte veşnicii,
Te las, mi-e dor şi iar te chem să vii.
E tristă fără tine viaţa chiar şi în Paradis.
Acuma cred că tu ai fost şi eşti al vieţii mele vis!

Ce n-am ştiut şi încă încerc să aflu de la zei,
Este dece să ţi se ia ce ai deja, şi-atât de mult tu vrei?
Eu sunt poet, te caut mereu in versuri de iubire
Şi mor, asa cum Veronica în versuri scrise de Mihai murea de fericire!

Ies uneori afară privind cruciş la Luna,
Doar ea e vinovată că viaţa mea nu-i bună.
Aş vrea s-o rog să-mi ia din haruri măcar unul.
Şi să îmi dea în schimb un vis, singurul vis... "nebunul".

Char de rămâi doar vis, să fii un vis frumos.
Zâmbeşte sorţii tale, alintă-mă duios,
Şi nu uita că mai presus de toate şi de Zei,
E fericirea ce mereu o voi citi in ochii tăi.

Rămâi mereu ce eşti acum... iubirea mea,
de vrei!

poezie de Florentina Crăciun Fabyola
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi la ski

las fotoliul, plec la ski
iau un fes, nuanţe vii
un costum roşu închis
că de mult aveam un vis

urc, cobor, chiar slalom fac
şi imi vine gând buimac
jos în vale e vin fiert
( arome din orient )

după-o creangă de stejar
mă priveşte urs bizar
-am rămas fără de soaţă
nu vrei să te iau acasă?

-eu aş vrea, dar ce să zic?
în pădure iarna-i frig....
tu mă pui să hibernez
mie-mi place să skiez!!!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 51

Iubirea mea îi scuză încetineala
Calului lent, când plec de lângă tine.
Când te-am lăsat, ce rost are iuţeala?
N-o să schimb calul ca s-alerge bine.
Iar când mă-ntorc, ce vină are oare
Dac-a lui fugă este cam greoaie?
Eu îi dau pinteni, însă chiar călare
Pe vânt de-aş fi, mişcarea nu-i vioaie.
Nu-i cal cu jalea mea să ţină pasul
Şi-atunci dorinţa (ruptă din iubire)
Va necheza în goană din tot glasul,
Dar dragostea îl iartă de amorţire.

Căci la plecare-a mers cu greutate,
Însă spre tine fuge-atât cât poate.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Calul", vinul şi femeia

Devine "nărăvaş" atunci când bea,
Soţia îşi închide în odaie
Şi-apoi, cu tot ce-apucă dă în ea;
E clar că ea e... "calul de bătaie"!

epigramă de Ştefan-Cornel Rodean (2008)
Adăugat de Ştefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate pânzele sus!

Iahnia de fasole poate,
Şi gura târgului să rupă:
Infanteriştii-au vânt în spate,
Iar marinarii vânt la pupă!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tatăl

Acasă venea zilnic topit de băutură,
Şi biata lui femeie primea orice tortură.
Trăiau de vreme lungă. Ea singură, pierdută,
De mic copil în drumul mizeriei căzută,
Cu el înlănţuise a traiului povară,
Şi suferea-n tăcere bătaie şi ocară.
Vecinii, totdeauna aud cum geme, plânge,
Când furios bărbatul sub pumni spinarea-i frînge,

Şi-o chinuieşte până se-nmoaie de-oboseală;
Apoi se face-o largă tăcere mormântală.
Dar într-o zi de iarnă, când aspra sărăcie
Preface o secundă în crudă vecinicie,
Şi gura cere pâine şi nu-i o fărmitură.
Femeia naşte-n chinuri o slabă creatură.
Sărman copil! Ce bună şi dulce ţi-ar fi soarta,
Născând, de ţi-ar deschide spre somnul morţii poarta!

Bărbatul vine iarăşi beat într-o zi, cum face
Întotdeauna; însă e potolit şi tace...
Nu mai ridică mîna nevasta iar să geamă
Sub lovituri puternici; acuma ea e mamă.
Ci, zâmbitor, alături de leagăn se aşază
Şi mângâie copilul ce doarme şi visează...
Femeia, cum îl vede, cu ochii arşi de ură.
Întoarce către dânsul o rea căutătură
Şi strigă-amar: "Ce lucru puterile îţi taie
Să nu-mi pisezi şi-acuma tot corpul în bătaie?
Eu te aştept!.. Hai, vino... şi dă-mi!..." Iar imbecilul
Răspunde-ncet: "Mi-e frică să nu deştept copilul!"

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe litoral în rochie de seară

Frumoaso, eşti ca o văpaie,
Când te privesc, dorinţa-mi geme...
De ce ai stat atâta vreme,
Ascunsă în costum de baie?

epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

femeie

Femeia este dragostea. Femeia este succesul. Femeia este păcatul, dorinţa şi patima ta.

definiţie de Cristina Moloman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!