Acum, când port în suflet noian de vise moarte,
Mi-ar fi cu mult mai bine să pot pleca departe,
Ca ochiu-mi să nu vadă, urechea-mi să n-audă
Nimic din ce-amintește iubirea mea pierdută.
catren din O mie și una de nopți
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre suflet, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Un pic de feerie
N-am auzit vocea ta,
dar am auzit că inima ta
îmi sună sufletul....
Tu ești suflet bun ce-mi alungă visele moarte,
ca să-mi fie bine să pot pleca departe,
undeva la munte unde urechea să-mi audă,
un vuet plăcut din pădurea pierdută,
și renunțând la a mea nemurire
tu îmi vei dărui clipe de fericire
torcându-mi în fir de aur viața
din suflet să-mi dispară ceața.
poezie de Eugenia Calancea (5 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre voce, poezii despre viață, poezii despre urechi, poezii despre păduri, poezii despre munți, poezii despre inimă sau poezii despre fericire
Solfegii în raze
iubite port anii noștri în sublim șirag
și nu-mi pun întrebări nici despre moarte
acum simt fericirea la brațul tău drag
las iubirea pură prin vise să mă poarte.
te port iubite-n suflet, acolo te-am închis
să îmi păzești iubirea din zori până-n noapte
faguri de săruturi să îi simt și in vis
în paradisul vieții- dulcegării în șoapte.
de nu ți-am spus că te iubesc îți spune vântul
cutreierând păduri, poiene, curcubeie
solfegii în raze finisează cuvântul
să curgă ca izvorul din sacră epopee.
iubitul meu cel blând mult te ador
ești lumea mea și-așa va fi pân-am să mor.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre declarații de dragoste, poezii despre vânt, poezii despre timp, poezii despre sărut sau poezii despre rai
Final
... Și dorul de tine, nu mă mai doare
Chiar dacă-n suflet port doar ninsoare
Și-n inimă sloiuri de vânătă gheață
Dar merge-nainte banala mea viață.
Știu: profețesc doar iluzii și vise
De-oricine dorite de nimeni atinse.
Iubirea e țelul spre care țintim
Dar cel mai adesea în ură sfârșim.
Cad stele din ceruri, comete se sting,
Tristeți și depresii într-una mă ning.
Urzit-am iluzii, fără vreun rost
Începuse bine s-a sfârșit prost.
Când unul iubește și altul mimează
Iubirea... în suflet nimic nu vibrează.
Și asta se simte din vorbe, din fapte
Și false sunt, astăzi, suavele-ți șoapte.
... Și dorul de tine, nu mă mai doare
Ninsoare-i pe tâmple în suflet ninsoare;
În ochi port tristețe și-o umedă ceață
Și inima-i toată o vânătă gheață...
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre sfârșit, poezii despre stele, poezii despre prostie, poezii despre prezent sau poezii despre ninsoare

Resemnare
Își plimbau tulburarea
sub pulberea luminoasă
cernută de stele,
între ei se interpuse
o adâncă prăpastie
de tăcere...
Îi asaltau amintirile
cerându-și dreptul lor
la neuitare...
tristețea-i copleși
incomensurabilă și
sfâșietoare,
se resemnaseră,
totul se risipise,
iubirea lor de mult
murise.
În suflet...
pustietate, noian adânc
de ape, în care pierdută
le stătea bucuria.
poezie de Luci Țunea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre prăpăstii, poezii despre lumină, poezii despre bucurie sau poezii despre amintiri

Mă întreb
Sunt singură
În casa mea
Cu gândurile mele
Răzbate soare
Prin perdea
Si mă indeamnă
A pleca...
O cheie răsucesc
În usă
Si mă intreb
Pe care drum
Mi-ar fi mai bine acum
Cand vine
Toamna rece...
Raspunde gandul
Nu pleca.
E casa ta..
Si nicaieri
Nu-ți va fi bine
Ca in ea...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre gânduri sau poezii despre Soare

De voi pleca
De voi pleca, să nu fii tristă,
Mă vei uita ușor, ușor,
Nu ai nevoie de batistă,
În suflet... n-am să-ți rămân dor.
De voi pleca... îți las păcatul
Și nemplinirile... arunc,
Răstoarnă tu, de vise, patul
Și scaldă gânduri în adânc.
De voi pleca, fii fericită
Iadul m-așteaptă și mă duc,
Nu vreau iubire ne-mplinită,
Nu vreau să fiu, un eunuc.
De voi pleca, voi vinde vise,
La pret redus de bună seamă
O poartă voi lăsa deschisă
Și nu voi cere, deloc, vamă.
De voi pleca, să nu fii tristă,
Ma vei uita ușor, ușor,
Nu ai nevoie de batistă,
În suflet... n-am să-ți rămân dor.
poezie de Constantin Triță din Cioburi de vise
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vamă, poezii despre religie sau poezii despre iad

Dor de mamă
Ți-ar închina poeți, poeme, mii și sute...
Dar sufletu-ți de mamă, o rugă vrea s-asculte,
O voce vrea s-audă, în suflet îngropată...
"Mi-e dor de tine, mamă! Stai! Nu pleca! M-așteaptă!"
Spre tine duce dorul, în evantai de stele,
Un evantai de gânduri... Ești înger vieții mele!
Se-nalță din privire lumini în stol de lacrimi...
Pleoapa-mi e doar o umbră... Tu-n umbra ei te clatini...
Din depărtarea aspră mă-ntorc... Te port icoană,
În suflet, din pruncie, căci dragostea de mamă
E legea ce te prinde în vraja existenței,
E dulce mângâiere, e roua dimineții...
Oh, cât ești de frumoasă, măicuța mea, ști bine!
Ninsori s-au prins în păru-ți bătătorit de timp.
În suflet port un suflet... Rămâi, râmâi cu mine!
Rămâi măcar o clipă, să-ți spun cât te-am iubit!
Rămâi să-ți sprijini pașii spre diincolo,-n tăcere,
De brațul meu... și-n pașii-ți, n-ai să mai simți durere...
Mi-aplec genunchii mamă și simt... mă pierd cu firea...
Am rătăcit în lume... și crudă-i omenirea!
Acum tu pleci departe... Te vei întoarce-n vise
Și vei găsi-n odaie luminile aprinse...
Pe scaun, lângă sobă, plâng eu, cu capu-n palme...
Nimic nu-i mai puternic ca dragostea de mame.
În candelă mai arde o flacără firavă...
Oare ți-am spus, măicuță, vreodată, că mi-ești dragă?!
Acu ce rost mai are?! Mă mai auzi tu oare?!
Mă-ntorc în timp cu gândul și vreau să-mi cer iertare...
Acum tu pleci departe... Mă tem că te voi pierde!
Un licăr de speranță în suflet se mai vede...
Un licăr de speranță... Nu-ți alunga feciorul!...
În gânduri lasă-i umbra... în suflet lasă-i dorul!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre mamă sau poezii despre îngeri

Mama
Mamă! Alfabetul vieții mele!
Tu pe unde calci cresc flori,
Suflete aduci la viață.
Și ne crești, cum doar tu știi,
Cu iubire și dulceață!
Tu îmi ești iubirea caldă
Ce o port mereu în suflet.
Tu ești cartea vieții mele,
Mi-ai fost primul alfabet
Și acum tu, unde ești?!
Mamă, unde sunt plecat?! Unde sunt?!
Departe de tine, de casă, de pământ...
Am plecat copil, de-acasă,
Iar acum când te-am văzut,
Ningea la tine-n păr, măicuță,
Ca și la mine-n suflet!
Am vrut sa zbor,
Ca pasărea din cuibul ei, spre cer,
Să-mi caut fericirea!
Credeam că mă voi întoarce, repede...
Dar soarta mi-a descris alt drum.
Departe de părinți și casa părintească!
Viața ni-i scurtă și știu că într-o zi
Tu vei pleca de lângă noi.
Spre îngeri te vei îndrepta, în altă casă!
Și mai știu, mamă,
Că tu ne vei veghea de sus,
Așa cum ai făcut mereu.
Privind cum noi, călătorim prin viata!
Întotdeauna mamă, căci pentru noi vei fi trăind mereu,
Vei fii deasupra tuturor un curcubeu,
Pe-acest pământ și-n cer ne vei zâmbi,
În suflet te purtăm, mereu te vom iubi...
Lumină albă, blândă mângîiere,
Doar cu iubire!
Și nutrim speranța regăsirii ce ne întinerește,
Că vom rămâne etern împreună.
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre creștere, poezii despre alfabet sau poezii despre zâmbet
* * *
Aș pleca departe, departe de mine,
Ca să uit de lupta asta grea cu sine...
Aș fugi departe, de mine, departe,
Dar oriunde ajung, din mine-i o parte
Ce mă ține-n jug, condamnat la moarte!
poezie de Ioan Hapca din Reflecții
Adăugat de Carmen Margean

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pedeapsa cu moartea
Gânduri de dimineață...
Te-am îndrăgit atât de mult
Te-am întâlnit și mi-ai plăcut
Din suflet să te scot nu pot
Pentru iubirea ta aș da tot.
E un sentiment de nedescris
Iubirea ce ți-o port în suflet,
Numai eu știu cât am plâns
Când mă gândeam la tine.
Îmi place viața lângă tine
Tu ma iubești și asta-i bine
Eu te iubesc de nu mai pot
Ești mai dulce ca un tort.
Tu într-una îmi răspunzi.
Ca pe mine mă iubești.
Însă eu nu te înțeleg
Și te fac mereu să gândești.
Numai cu tine aș vrea eu să trăiesc
Cu tine aș vrea să înfloresc,
Cu tine să îmbătrînesc
Și tot cu tine-n Rai să mă găsesc!
poezie de Eugenia Calancea (8 iulie 2017)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre flori, poezii despre dulciuri sau poezii despre dimineață

Cățelusul șchiop
Eu am numai trei picioare,
Și de-abia mă mișc: țop, țop,
Râd când mă-ntâlnesc copiii,
Și mă cheamă "cuciu șchiop".
Frații mei ceilalți se joacă
Cu copiii toți, dar eu
Nu pot alerga ca dânșii,
Că sunt șchiop și cad mereu!
Și stau singur toată ziua
Și plâng mult când mă gândesc
Că tot șchiop voi fi de-acuma
Și tot trist am să trăiesc.
Și când mă gândesc ce bine
M-aș juca și eu acum,
Și-aș lătra și eu din poartă
La copiii de pe drum!...
Cât sunt de frumoși copiii
Cei cuminți, și cât de mult
Mi-ar plăcea să stau cu dânșii,
Să mă joc și să-i ascult!
Dar copiii răi la suflet
Sunt urâți, precum e-acel
Care m-a șchiopat pe mine,
Și nu-i pot iubi de fel...
M-a lovit din răutate
Cu o piatră în picior,
Și-am zăcut, și-am plâns atâta,
De credeam că am să mor...
Acum vine și-mi dă zahăr
Și ar vrea să-mi fie bun,
Și-aș putea să-l mușc odată
De picior, să mă razbun,
Dar îl las așa, să vadă
Răul, că un biet cățel
Are inima mai bună
Decât a avut-o el.
poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Doina Bumbuț

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare, poezii despre jocuri, poezii despre câini, poezii despre zahăr sau poezii despre răutate

Odă iubirii
Ce suflet trist ascunde-a mea blândețe!
Și o privire caldă mă-nconjoară...
Eu sunt prizoniera ta de veacuri,
Iubirea noastră zace acum pe catafalcuri,
În fața ei sunt un erou zdrobit de tancuri.
Iar inima plânge etern rănită...
Nu sunt un om cu inimă de fier,
Vreau să-mi șterg lacrima, să fiu iubită
De cel ce-mi este înger și mister.
Iubire de neegalat, inima mea merită.
Tu vei fi piscul meu de neatins,
Poarta deschisă către paradis.
Iubirea noastră îngerilor este
O filă de uitare, de poveste
Ce se sfârșește, grabnic, crud și trist.
Acum când simt că totul se sfârșește,
Iar lacrima din ochi, ca un izvor țâșnește,
Noi ne privim ca doi străini... Păcat!
Spre-a mă cunoaște nu te-ai încumetat.
Iubirea noastră zace de-acuma sfărâmată,
Te-ntreb plângând: "M-ai cunoscut vreodată?!"
Văd c-am avut această crudă soartă,
Dar nu, nu-mi lua și ultima speranță,
Căci tu ești totul pentru mine-n viață.
Iubirea-mi n-o să piară niciodată...
Și ning în suflet trandafirii despărțirii...
Sunt florile simbol al sufletului meu.
Acum când rupt e-n două și lacătul iubirii,
De plâns s-au scuturat toți trandafirii.
Tu vei pleca în lume, prea departe,
Eu te voi aștepta aici până la moarte,
Cât tu mă vei citi ca pe o carte.
Voi fi singurătate peste ani,
Plimbându-mă prin parcul cu platani.
Însă pe banca noastră unde-am stat...
Doar o oglindă care nu s-a spart
Și trandafirul dragostei uscat.
Tu ai plecat departe pe vecie,
Într-o lume de mister și agonie.
Dar te mai rog, te rog să uiți de mine!
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri
Cântecelul Lobeliei
Am fost odată parte
A sângelui și oaselor tale.
Acum nu mai sunt, acum sunt
Doar o umbră-n strane goale.
În fiecare zi, în zori,
Mă trezesc din visul tău afară
Și nu mă mai pot întoarce,
Și plâng... iar zilele zboară.
Nu pierdută, ci abandonată,
Lăsată peste tot în urmă;
Iar aceasta-i gândul meu
Care-n mintea ta tot scurmă.
Nu știu nimic, nimic.
Abia pot îngâna două cuvinte.
Dar aceasta este lacrima mea
Pe-obrazul tău. Fierbinte.
Îți privești chipul în oglindă.
Cu cine să-l aseamăn?
Acesta trebuia să fie chipul
Mie geamăn.
Dă-mi mâna de-acolo din somnul tău,
Acum departe.
Altminteri, mereu voi plânge,
Altminteri, voi lăcrima până la moarte.
poezie de Louise Bogan,1897 1970, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre sânge, poezii despre somn sau poezii despre mâini
Înțelepciune
De-atâta primăvară mi-e sufletul un mugur
Și stoluri mari de păsări în mine se întorc,
Izvoare dezghețate de-acum le-aud în susur,
Vapoarele cu vise, mi s-au întors în port.
Am ghiocei la tâmple și nu mai bag în seamă
Cum zilele la vale pornite-s, rostogol,
Mi-ar încolți în suflet poate teama
De sufletul uscat mi-ar fi și gol.
Dar nu știu cum se face că trupul se-nfioară
Sunt ca și-un gorun singur și bătrân,,
Ce-așteaptă, ca în fiecare primăvară,
De păsări, cuiburi, să strângă iar la sân.
poezie de Valeria Iacob Tamaș (2010)
Adăugat de Valeria Iacob Tamaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre înțelepciune, poezii despre văi, poezii despre stejari sau poezii despre păsări
Suflet bun, făcut scrum
Suflet bun, făcut scrum care ți-e soarta, acum?
Din ce parte, vântul bate să mi te ducă departe?
Suflet drag, răvășit dacă-ai ști, cât te-am iubit,
Cât am plâns când ți-a pierit umbra deasă-n asfințit!
,, Ce știi tu, îmi spuneai! Eu am strâns mucegai,
Boli, durere și mult plâns, lumea asta mi-a adus!,,
Suflet bun, făcut scrum care ți-e soarta, acum?
Din ce parte, vântul bate să mi te ducă departe?
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicină, poezii despre durere, poezii despre cenușă sau poezii despre boală
Dezamăgiri
Scrobeala cerului mă doare...
E-un anotimp controversat:
Pe-o parte-a inimii port soare
Pe alta brume s-au lăsat.
Și-n timp ce-n chiote desprinse
Din desfrânări cu noul vin,
În mine, sentimente aprinse,
Înfășurate-s în pelin.
Pelin mi-e sufletul și viața,
O! Toamna-i anotimpul mort...
Mă adumbrește zilnic ceața
Și nouri negri-n suflet port.
Prea mult iubit-am primăvara
Prea mult iubirea-am preamărit...
Știu c-am greșit și port povara
De-a mă minți și a fi mințit.
Pentru că-n fond, ce e iubirea?! -
Un șir perfid de doruri vagi;
Nu să iubim ne e menirea
Ci suferinței să-i fim dragi.
Dezamăgiri, trădări și vise,
Treptat, cu grijă, m-au sleit...
Mi-s tâmplele de doruri ninse
Și de dorințe-s obosit.
Așa c-o să mă-ntorc în locul
De unde am fugit, stupid,
Ca să-mi găsesc în dor norocul...
- La mine-n suflet mă închid.
Și-o să șoptesc cu voce calmă,
Azi, când pe nimeni nu îndrăgesc,
Rostind aprins, ca pe-o sudalmă
Oricui voi-va - "te iubesc"...
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre anotimpuri, poezii despre trădare sau poezii despre suferință

Vise, vise...
Vă duce mintea prea departe,
Nu mai visați atât de mult
Femeia nu este o carte
Cu-același titlu de-nceput.
epigramă de Any Drăgoianu din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre visare, epigrame despre femei sau epigrame despre cărți

Colind în pandemie
E vremea când iarăși, la uși și ferestre,
Un cânt ne colindă... un cânt de poveste.
Crăciunul grăbește la case-a ajunge,
Dar lumea aceasta suspină și plânge...
Copii fără daruri primesc doar urări,
Nici nuci, nici colaci nu-s. Colindători,
Își cântă-n zadar, după lege iubirea...
Căci e-n pandemie de mult omenirea.
Părinții n-au de lucru și sunt datorii,
Gândesc că nu-i sens să mai aibă copii.
Cu ce să-i hrănească, ce speranțe să dea
Când viața le este și așa mult prea grea?!
Dar iată povestea aceasta acum!
E liniște-n case, e liniște-n drum.
Nici câinii nu latră. I-aude Covidul.
Se-aude departe, departe, colindul...
Când luna se-nalță pe cer, vor pleca
Se-apropie 11, amenda e grea.
Dar tot or să vină, cu măști și mănuși,
Să cânte-un colind la ferestre și uși.
........................................................
Să spargem pahare! Să cânte colindul!
Și ducă-se dracuʼ la anul Covidul!
Mulți ani! Sănătate! Petrecere mare!
Speranțe în suflet și dragoste-n floare!
pamflet de Rodica Nicoleta Ion din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Crăciun, poezii despre muzică, poezii despre draci, poezii despre vinovăție, poezii despre urări sau poezii despre sănătate
Dean: Sam, dacă mai aduci în discuție moartea tatălui nostru, îți jur că...
Sam: Dean, te rog, suferi foarte mult. Te rog. L-am pierdut deja pe tata, am pierdut-o și pe mama, eu am pierdut-o pe Jessica și acum o să te pierd și pe tine.
Dean: Mai bine am pleca de aici înainte să vină poliția. Te înțeleg, bine? Mă port ca un ticălos și îmi pare rău. Dar deocamdată avem un afurisit de zombie care se plimbă pe aici, iar noi trebuie să găsim o cale să-l ucidem. Bine?
Sam: Viețile noastre sunt ciudate, omule.
Dean: Mie-mi spui. Haide.
replici din filmul serial Supernatural: Aventuri în lumea întunericului
Adăugat de Anamaria Licurici

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vinovăție, citate despre viață, citate despre tată, citate despre polițiști, citate despre plimbare, citate despre moarte sau citate despre mamă

* * *
Când se iubesc doi oameni în tăcere,
încât destinul ce-ntre ei se-mparte
rănind pe unul, altul e pe moarte,
și-n două inimi caste stă o vrere,
și când, eternizat, un suflet cere
din două trupuri zbor spre cer, departe,
când c-o săgeată două piepturi sparte
aprinde-Amor cu tainică putere
și când ei speră cu înfrigurare
într-un sfârșit comun și, peste-aceste,
iubindu-se, nu se iubesc pe sine
și când iubirea lor e mult mai mare
decât o mie de iubiri, cum este
în stare supărarea să-i dezbine?
sonet de Michelangelo din Poezii (1986), traducere de C.D. Zeletin
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre supărare