Totul este alb şi dureros

Ochiurile de sârmă de la gard
Pline sunt acum de promoroacă
Parc-au trecut nişte zâne şi-n joacă
Au mânjit ulucile cu fard

Dau încet perdeaua la o parte
Totul este alb şi dureros
Puritarea ca de zahăr tos
A umplut o pagină de carte

Şi-n această carte ca de vis
Eu şi tu şi ceilalţi după noi
Toate câte voi şi nu le voi,
Sunt acoperite cu dichis;

Este-aici o lege la doi paşi
Când ajungi la ea ţi se ascunde
În puncte multiforme şi rotunde
Şi mulţimi din fluturii gingaşi

Dar vom pune telegari la sănii
Şi printre steluţele de ger
Hai să colindăm întregul cer
Aidoma ca micile gângănii!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am scris o singură carte, care se numeşte "Gânduri". Am scris-o, mai ales, din îndemnul cuiva, care se aştepta ca fiul lui Noica să scrie o carte. Şi când a deschis această carte, prima pagină era albă, a doua era albă şi toate celelalte la fel. Acum, la sfârşitul vieţii mele, mă gândesc să scriu altă carte care s-ar numi "Memorii", fiindcă aşa scriu toţi oamenii mari. Or, cum eu mi-am pierdut memoria, această carte va fi asemenea celei dintâi!

Rafail Noica în Celălalt Noica - Mărturii ale monahului Rafail Noica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastel

Soare de mucava, burg la amiază
Blazaţii îşi schimbă rănile între ei
Străzile sunt pline de pigmei
Fluturii în jur agonizează

În biblioteci nu mai e loc
Pentru nici o carte cu piraţi
Hoţii de statui sunt condamnaţi
Să ridice altele în loc.

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastel

Soare de mucava, burg la amiază
Blazaţii îşi schimbă rănile între ei
Străzile sunt pline de pigmei
Fluturii în jur agonizează

În biblioteci nu mai e loc
Pentru nici o carte cu piraţi
Hoţii de statui sunt condamnaţi
Să ridice altele în loc

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastel

Soare de mucava, burg la amiază
Blazaţii îşi schimbă rănile între ei
Străzile sunt pline de pigmei
Fluturii în jur agonizează

În biblioteci nu mai e loc
Pentru nici o carte cu piraţi
Hoţii de statui sunt condamnaţi
Să ridice altele în loc

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt acum, cuvânt!

Citeşte-mă, deschide-mă filă după filă
nu sări un rând
sunt eu acolo scrisă
crede-mă, sunt scrisă în cuvânt
seara târziu, în noapte
de nu mă mai găseşti, deschide o pagină de carte
şi ia, filă după filă, cu grijă tare, totul, de la început
nimic acum nu poate să ne mai despartă
căci eu nu mai sunt, decât cuvânt
acolo împreună, ne vom citi noi viaţa
tu pe pământ, iar eu... un zâmbet, zburând în vânt
prin primăvara care te răscoleşte, aminteşte-ţi
ultimul meu cuvânt
Dimineaţa! pune doua ceşti pe masa albă
cafeaua pune-o cu zâmbet, cu mine-n gând
şi... îndulceşte-o, gândeşte-te că încă sunt
sunt pe cealaltă parte, acolo undeva, priveşte-mă, te aştept!
şi nu uita că până atuncea
chiar dacă eşti singur, că eu încă pentru tine
sunt cuvânt!

poezie de Viorel Muha (iulie 2010)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea pe care mă năcăjeam, urmărind cu degetul şi cu priviri mirate buchii mari, întortochiate şi cârligate ca nişte gângănii, era abecedarul lui Creangă. Era o carte fără imagini, încâlcită şi misterioasă. Învăţasem pe de rost aproape toate cuvintele normale, şi-n faţa mea era tot pâclă de nepătruns. Când deodată, într-o zi, ca-ntr-o scăpărare de lumină, i-am găsit cheia...

Mihail Sadoveanu în Cheia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ai fost

nu-ţi spun
că-n vis scriu cu tine cuvinte

pentru prima oară
pe pagina unui gând, am scris
începutul
pe altă pagină am scris
sărutul
iar apoi, toate gândurile au devenit pagini

numai cu tine

nu-ţi spun
că-n dimineţi, pun fiecare pagină de vis
pe perna cealaltă
încă urma somnului tău a rămas
sunt fericit
respir visele tale, când ai fost

nu-ţi spun
că-n serile când soarele încet moare
eu devin întuneric

de-atunci
nu mai sunt decât un vis
într-o carte cu pagini gânduri

nu-mi mai dau autografe
nu mai exist
decât ca o carte, într-un vis!

poezie de Viorel Muha (mai 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul erou

Soare de mucava, burg la amiază
Blazaţii îşi schimbă rănile între ei
Străzile sunt pline de pigmei
Fluturii în jur agonizează

În biblioteci nu mai e loc
Pentru nici o carte cu piraţi
Hoţii de statui sunt condamnaţi
Să ridice altele în loc

Ne-a murit şi ultimul erou
Care-nvăţase pe de rosturi geografia
De când nu ne mai calcă hoţii via,
Viaţa ni s-a scurs fără ecou

Toate astea nu miros' a bine:
Îmbătrânim cu pantalonii scurţi
Fierbinţeala lucrurilor ţine
Cât se strâng gunoaiele din curţi

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe sub păsări călătoare

Copacul cu urechi ascunse
Moare-n ceru-ntins în drum,
Buzele-i cu ceară-s unse,
Însemnate sunt cu scrum.

Un tâmplar închide-n carte
Un sicriu de-nveşmântare
Şi-n cruzimile sărate
Ies ecourile la soare.

Mă întorc pe-un ram de vise
Să culeg rodul de semne,
Căile-mi sunt suprapuse
Şi mă-ngrop în scrum de lemne.

Mă boceşte-un vers din carte
Cu durerile supuse,
Alt copac îmi face parte
Să-i sărut buzele-ascunse.

Eu şi el, o îmbrăţişare?
Aruncăm trecutu-n drum
Pe sub păsări călătoare
Care zboară-n foc şi-n scrum!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea

sparg azi oale şi ulcele
ce să fac acum cu ele
sparg şi gânduri
sparg de toate
ce să fac cu ele sparte
poate plec în altă parte
de ai carte
nu ai parte
doar tristeţi şi lacrimi toate
adun cioburi
printre cioburi
de prin vatră adunate
viaţa calcă trist pe ele
noaptea desenează gânduri
din dureri, tristeţi, amurguri
curg şi lacrimi
curg de toate
printre cioburi şi ulcele
ce să fac în altă parte
scriu o carte despre toate
se mai poate...

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu plâng...

Mi-am adunat curajul în palma-‘mpreunată
Şi l-am trimis ca rugă, Lui, bunul Dumnezeu,
Prin noaptea dintre ani am mai trecut odată...
Singurătăţii rob, să-i fii... e-atât de greu.

Părinte sunt, dar fiii, îmi sunt plecaţi departe,
Nevoi, de alţii scrise, i-au dus printre străini
Eu am rămas aici... din când în când o carte
Mai pune câte-o veste, în viaţa mea cu spini.

Nu plâng, imi pun pe rană, speranţă şi tăcere,
Îmi caut alinarea... prin amintiri de ieri...
Dar sufletu-mi de mamă e-o mare de durere...
Şi-n palma mea, se sting, prea multe mângâieri.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

DE TE GRABEŞTI, POSIBIL E SĂ NU AJUNGI DEPARTE-Ruba
De te grăbeşti, posibil e să nu ajungi departe
Şi-n consecinţă, tu să mai citeşti în sfânta carte
Să vezi că viaţa este entitate relativă
Şi n-ai să ştii când sufletul de trup ţi se desparte.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De carte infiat...

Ochiul lucid al Cărţii îmi disecă
Şi îmi traduce gându-nnoitor –
Cartea îmi este înger păzitor.
Eu sunt copilul tău, Bibliotecă.

De Carte înfiat, de ea crescut,
Simt, tainic, glasul Cărţii când mă cheamă.
Cu drag, îi zic Bibliotecii mamă,
Şi pentru ea – sunt sabie şi scut.

Norocul e mereu altundeva,
Dar niciodată nu e prea departe –
Zgârcit cum este, totuşi ne împarte
Câte puţin din avuţia sa...

Când vine ziua norocoasă-a mea,
Aş vrea să cred că m-a visat o carte...

sonet de Maria Gonta (15 martie 2016)
Adăugat de Maria Gonta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apropo de zicala "ai carte, ai parte"

Şcolarul în sinea-i îşi spune:
"Pe carte, ca parte să-mi fac,
Îndată cu burta m-aş pune...
Dar prea-mi pică greu la stomac."

epigramă de Ica Ungureanu din Festivalul "Zâmbete în prier", Vişeu de Sus (martie 2012)
Adăugat de Un_Ik
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocorii mei

cocorii mei se duc spre sud
şi-n nopţi cu lună îi aud
furându-mi, stolurile pe rând,
toate comorile din gând

şi-n urma lor rămân uşor
că aş putea şi eu să zbor
spre landu-acela plin de graţii
cu ei, într-una din formaţii;

dar eu n-am dreptul să le cer
să mă înalţ prin ei la cer,
nici să mă ducă mai departe
şi-atunci mă-nchid în câte-o carte

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semn de carte şuviţa din părul tău plâns

semn de carte
şuviţa din părul tău plâns
noaptea femeia din carte alunecă
leapădă prunci
îşi pune pirostriile de fum
adânceşte culpa vagă
a mireselor nevăzute
de a nu şti şi de a vrea
de a nu a da
înapoi nici o pagină
stă înghemuită într-un capitol şters
eroii sporadici trec
ca nişte asteriscuri în josul paginei
ca să ştie şi ea de la cât
şi până la cât citeşte
de când începe să nască
bobul de sânge
cu semnalmentele umanităţii pierdute
se întâmplă mereu
impresionată de şirul zilelor calme
se despleteste
îşi piaptănă gândurile
se răsfiră pe hârtie dureros
pete mici de tuş îi răsar
peste cutele inimii
ce carte miraculoasă stă scrisă în tine
rămânere nedreaptă cutreierare
prin porii cuvântului
femeie la noapte lasă deschisă
lucarna către cerul-ochi
citită te vei însănătoşi de boala ploii
cu osul alb al degetului
îngerul va face semnul crucii
pe finalul poveştii
viaţa ta va ajunge într-o bibliotecă
de suflete

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O filă

Am din nou inima goală
Doar pereţii simt în ea
Dulce-i locul plin de tine
Oare când te-oi mai vedea?

Am scris pân-acum o carte
Cu coperte aurii
Îmi spuneai că vine-o toamnă
Să o prinzi în file, mii.

Dar deschid la întâmplare
Foaia cu semnul din carte
Unde îţi citesc povestea
Dintr-alt timp şi-n altă parte.

Inima de a-ţi cuprinde
Până-n toamnele din noi
Aş mai domoli din pasul
Zilelor pline de ploi.

Şi-aş aduce mai aproape
Drumul lung si sec prin ape.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deschizând calculatorul pentru a vă răspunde, m-am oprit din drum pentru a verifica ceva într-o carte a Tatălui meu. Şi cartea s-a deschis de la sine la un trifoi cu patru foi, găsit de el şi pus în carte. De câte ori el călca într-o livadă, după câţiva paşi se apleca şi culegea un trifoi cu patru foi. Era aproape miraculos. Poate că şi acum e un semn bun, de început.

începutul de la Tatăl meu, Lucian Blaga de Dorli Blaga (2015)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu intri în alt om, Anna!

mâna ei aşterne pe masă ierbare
frunzarele pline

cărţile de medicină groase ale mamei
sunt pline de frunze
plante şi gânduri răsfirate
printre literele care descriu afecţiuni

câte încap într-un om, mamă?
multe, Anna, multe încap
şi sunt rafturi întregi de puncte iubitoare
puncte fierbinţi
puncte dureroase
amintiri prezent...

să nu intri în alt om, Anna!

ameţeşti te rătăceşti
printre mormane de gesturi neîmplinite
te deformează puţin sau mai mult

să nu intri în alt om, Anna, nicicând!
te ascult, mamă, te ascult!

şi-am intrat mai târziu în mine
m-am rătăcit printre cuvinte

mâna mamei adună ierbarele de pe masa gândurilor
răsfiră frunzele toamnei
apoi mă naşte iar

poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate câte sunt

Toate câte sunt, sunt cam demult;
Şi păsări şi ape şi ramuri
Toate se scurg în vad de tumult
Şi-n urmă le vin alte neamuri.

Doamne, toate le văd şi le cred
Şi de toate ţie îţi pasă.
Dintre toate un lucru nu-ţi cred
Că poţi goni moartea din casă.

poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!