Semn de carte şuviţa din părul tău plâns

semn de carte
şuviţa din părul tău plâns
noaptea femeia din carte alunecă
leapădă prunci
îşi pune pirostriile de fum
adânceşte culpa vagă
a mireselor nevăzute
de a nu şti şi de a vrea
de a nu a da
înapoi nici o pagină
stă înghemuită într-un capitol şters
eroii sporadici trec
ca nişte asteriscuri în josul paginei
ca să ştie şi ea de la cât
şi până la cât citeşte
de când începe să nască
bobul de sânge
cu semnalmentele umanităţii pierdute
se întâmplă mereu
impresionată de şirul zilelor calme
se despleteste
îşi piaptănă gândurile
se răsfiră pe hârtie dureros
pete mici de tuş îi răsar
peste cutele inimii
ce carte miraculoasă stă scrisă în tine
rămânere nedreaptă cutreierare
prin porii cuvântului
femeie la noapte lasă deschisă
lucarna către cerul-ochi
citită te vei însănătoşi de boala ploii
cu osul alb al degetului
îngerul va face semnul crucii
pe finalul poveştii
viaţa ta va ajunge într-o bibliotecă
de suflete

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea cerului

Ceru-i o carte deschisă
citeste-l te lasă în el
să-i răsfoieşte pagină cu pagină,
culegând tot clarul Luminii din el
şi curăţă stelele de praful cel greu
lăsat de spirite netoate şi rele
învaţă din cartea cerurilor,
învaţă că-i viaţă şi în Univers
o lume-i întinsă în albastrul celest
şi o altă aici pe pământ,
aleargă prin oraşe planete,
dezintegreaza-te-n infinit,
pune mâna pe Soare
şi viaţa îţi vei citi,
culege o firimitură din pâinea-i sfântă
şi gust-o cu multă nădejde,
culege o rază de Soare
şi cânta-n dimineţi deschise
cântul Luminii ce şuera-n vânt,
cunoaşte citind Universul
este o carte deschisă pentru voi,
biblioteci în fiecare planetă,
ce înnobilează viaţă de apoi
citeşte cartea mamelor planete
şi viaţa va straluci în voi!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semn de carte

astăzi simt fragmentar văd şirul cu întreruperi
în spaţiile goale iluziile mele supravieţuiesc
neputinţei de a vedea mai departe de
capătul unui gând ce mă biruie
ca o compensaţie îmi aşez fotoliul aproape de mal
în apă văd mai bine cum apune soarele peste aripile păsărilor
numai că această apă mare nu e marea neagră
ci o cameră de bibliotecă
plină cu cărţi între care golurile nu şi-au găsit loc
aici nu se face niciodată nici seară nici noapte
nici zi este numai dimineaţă

nici gâştelor săbatice nu le trebuie
lumină artificială
ele ştiu pe întuneric
drumul spre locurile îndepărtate şi zboară spre acolo
după ce ziua a devenit mai mică decât noaptea
şi nu-şi mai permit să întârzie
(îţi aminteşti de călătoria lui Nils copilule)
vai după ce-au zburat ce frumos semn de carte
au lăsat pe apele Suediei.

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biblia (vezi şi Scriptura)

Biblia este o carte a credinţei, o carte a învăţăturii, o carte a moralei, o carte a religiei, o carte prin care Dumnezeu ni se face cunoscut; dar de asemenea o carte care îi arată omului responsabilitatea sa şi relaţia pe care trebuie să o aibă cu aproapele său.

definiţie de Daniel Webster
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rânduri pentru carte

(lui Ion Marin Sadoveanu)

Carte —
Sora mea cea bună,
Din ce sfântă-mpreunare
Te trezişi la mine-n casă
Intr-o noapte fără lună,
Când,
Cu coatele pe masă,
Obsedat de-acelaşi veşnic
Şi suspect semn de-ntrebare
M-afundam în întuneric,
Ca un muc de lumânare
Intr-un sfeşnic?
Carte —
Sora mea-nţeleaptă
Şi cuminte,
Spune-mi, cine
Ma sorti frate cu tine
Intr-o noapte fără lună,
Când —
Pe-aceeaşi cale dreaptă —
Ne trezirăm împreună,
Mână-n mână,
Ca-ntr-un raft de librărie
Unde numai dracul ştie
Ce te-aşteaptă?
Carte —
Sora de beţie,
De extaz
Şi nebunie —
Magică bijuterie
De cuvinte
Şi imagini
Mâzgălite pe hârtie
Cine te-mbrânci spre mine
Să te vinzi fără ruşine,
Ca femeile pe bani?

Carte dragă,
Nu ştiai
Că — oricine-ai fi —
Tu n-ai
Decât trei sute de pagini
Iar eu,
Trei sute de ani?

poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Am să strâng în braţe iarba
ca şi cum te-aş strânge pe tine,
lumina din ea va tresări ca un copil în somn
şi eu voi merge mai departe pe drumul meu,
având grijă să-mi crească frumos aripile,
ca să te pot iubi din plin cu ele...

Miros de iasomie şi cioburi de cer,
ca un semn, într-o carte abia născută...
Numai tu vei afla când visul din icoană
îşi va face semnul crucii,
iubindu-ne într-o profundă tăcere...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici o carte

De cand ai plecat departe,
Ma gandesc sa scriu o carte,
Dar de-aici si pan` la tine
Nu se merge, nu se vine.

Pot sa iti fiu supus paharnic,
Tot ce-ti scriu, iti scriu zadarnic,
Si de-ar fi sa-ti mai ajunga
Cartea mea de cale lunga.

Mila ta eventuala
M-ar atinge ca o boala,
Niste lacrimi de la tine
Nu mi-ar face nici un bine.

Poate-ar fi o terapie,
Daca te-as putea descrie,
Dar ma tine, ma retine
Dorul propriu-zis de tine.

Orice litera-i o rana
Si-o-ncercare inumana
Si nu poate nici o carte
Sa te-ajunga pana la moarte.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioburi

Am să strâng în braţe iarba
ca şi cum te-aş strânge pe tine,
lumina va tresări ca un copil în somn
şi eu voi marge mai departe pe drumul meu,
având grijă să-mi crească frumos
aripile,
ca să te pot iubi din plin cu ele...

Miros de lavandă şi cioburi de cer,
ca un semn, într-o carte abia născută...
Numai tu vei afla când visul din icoană
îşi va face semnul crucii,
iubindu-ne într-o profundă tăcere...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul este alb şi dureros

Ochiurile de sârmă de la gard
Pline sunt acum de promoroacă
Parc-au trecut nişte zâne şi-n joacă
Au mânjit ulucile cu fard

Dau încet perdeaua la o parte
Totul este alb şi dureros
Puritarea ca de zahăr tos
A umplut o pagină de carte

Şi-n această carte ca de vis
Eu şi tu şi ceilalţi după noi
Toate câte voi şi nu le voi,
Sunt acoperite cu dichis;

Este-aici o lege la doi paşi
Când ajungi la ea ţi se ascunde
În puncte multiforme şi rotunde
Şi mulţimi din fluturii gingaşi

Dar vom pune telegari la sănii
Şi printre steluţele de ger
Hai să colindăm întregul cer
Aidoma ca micile gângănii!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ai fost

nu-ţi spun
că-n vis scriu cu tine cuvinte

pentru prima oară
pe pagina unui gând, am scris
începutul
pe altă pagină am scris
sărutul
iar apoi, toate gândurile au devenit pagini

numai cu tine

nu-ţi spun
că-n dimineţi, pun fiecare pagină de vis
pe perna cealaltă
încă urma somnului tău a rămas
sunt fericit
respir visele tale, când ai fost

nu-ţi spun
că-n serile când soarele încet moare
eu devin întuneric

de-atunci
nu mai sunt decât un vis
într-o carte cu pagini gânduri

nu-mi mai dau autografe
nu mai exist
decât ca o carte, într-un vis!

poezie de Viorel Muha (mai 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

O carte de calitate citită în metrou, e ca şi cum ai lectura Sandra Brown într-o bibliotecă.

aforism de Alex Dospian (mai 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

O carte o puteai citi de mai multe ori şi o puteai vedea de fiecare dată altfel. Era exact acelaşi lucru ca momentul în care cunoşteai o femeie: într-un fel o înţelegi la douăzeci de ani şi în alt fel o înţelegi la treizeci, patruzeci, cincizeci de ani. La douăzeci de ani e posibil să nu ai răbdare s-o termini şi, înainte de a o termina, începi alta. La treizeci de ani o citeşti în paralel cu alta, încercând să te descoperi pe tine. La patruzeci de ani, dacă ea ţi-a lăsat o impresie bună, îi dai o şansă până la final. La cincizeci de ani, ştii cine eşti şi ce îţi place – o reciteşti nostalgic, pe nerăsuflate. Dar ce se întâmplă cu acea carte veche, deschisă pentru prima dată? Din ea se varsă, prin particulele de praf, lacrimi uscate. Acea carte, precum iubita fidelă, are ochi doar pentru tine, iar când ţi se deschide – citeşte-o tandru şi cu răbdare, căci te-a aşteptat mult.

citat din romanul Din octombrie până în martie, II de Carmen Stoian (2018)
Adăugat de Carmen Stoian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carte

Carte, eu te am în plan,
De mai bine de un an.
Astăzi mă întreb, fireşte:
Te scriu. – Cine te citeşte?

epigramă de Mircea Ursei din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia e o carte scrisă

"Femeia e o lume de mister!?"
Femeia e o carte scrisă, rămasă-n biblioteca tristă
Definiţia divină a femeii e chiar acel sâmbure de viaţă
Ce va răsări din piatră seacă,
Ea, e chiar acel pântece necesar pentru o nouă viaţă.

"Dorinţă şi speranţă în neant?"
Acea nimfă căutată de zeii Olimpului??
Da, este chiar ea o definiţie a frumuseţii şi artei
Ce se etalează-n faţa ta.
Acea oglindă,
Chiar deşartă ispită!
Ce nu răspunde imediat durerii tale.

Femeia a înviat odată cu tine, odată cu viaţa
Şi nu va risipi acele sentimente pure, în nisipul infertil
Ea, dănuie în zi sau noapte, cu magice surâsuri vii
Ea este însuşi lumea toată.
Ea este arta.
Poezia.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În comunitatea şcolară, cineva care citeşte o carte într-un scop cumva secret, altul decât cel din programa şcolară, pare să fie ciudat. De ce citeşte oare acea carte?

citat din John Irving
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este nimic rău să citeşti o carte care-ţi place o dată şi încă o dată. Când faci asta, cuvintele pătrund în tine, devin parte a ta, în felul în care cuvintele dintr-o carte citită doar o singură dată nu o pot face.

Gail Carson Levine în Scriind magic: Creând povestiri care zboară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De carte infiat...

Ochiul lucid al Cărţii îmi disecă
Şi îmi traduce gându-nnoitor –
Cartea îmi este înger păzitor.
Eu sunt copilul tău, Bibliotecă.

De Carte înfiat, de ea crescut,
Simt, tainic, glasul Cărţii când mă cheamă.
Cu drag, îi zic Bibliotecii mamă,
Şi pentru ea – sunt sabie şi scut.

Norocul e mereu altundeva,
Dar niciodată nu e prea departe –
Zgârcit cum este, totuşi ne împarte
Câte puţin din avuţia sa...

Când vine ziua norocoasă-a mea,
Aş vrea să cred că m-a visat o carte...

sonet de Maria Gonta (15 martie 2016)
Adăugat de Maria Gonta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diva nu este o carte deschisă în care citeşte fiecare ce vrea când are chef.

Radu Paraschivescu în Două mături stau de vorbă. Scene româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul ce-şi curge clepsidra

un atelier s-a reprofilat să măsoare nisipul
adeseori nici nu înţelegem
oare cum?

este ora exactă în gama sol major
la limita dintre rost şi spaţiu
într-o dimineaţă printre paragrafe pierdute
un singur tren pleacă în şoaptă
doar el ştie

într-o gară ne aşteaptă scânteia fără răspuns
în demersul spre tăpşan
puterea focului
trecere
oare ştie?

pe coapsele simplităţii – sensuri
lumină
ospăţul poemelor albe cuprinse-n cuvinte
într-o carte
pagină cu pagină ne curge clepsidra
oare cum?
oare cât?
oare cine ştie?

poezie de Vali Niţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea şi ceasul

Cartea asta groasă citeşte o carte subţire.
Ceasul acela întoarce o mână lăsată!
Cu câtă uimire oglinda toarce
o fire subţire şi fermecată!
Sună ceasul cărţii
paginile rupte
se-oglindesc în mâna
ce le-a scris odată.
Litera îşi lasă semnul pe secundă
în oglinzi poeţii se îmbrăţişează
şi mai ies din ea doar cât să se-ascundă
după cartea care
citeşte o carte subţire
iar ceasul oftează!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa

Moto: Suntem o lacrimă
la picioarele lui Dumnezeu.

Soarta pământului
s-a lăsat plânsă de mine.

Am plâns,
am plâns până au apărut
mările şi oceanele,
fluviile şi lacurile
ochilor tăi.
Apoi,
în suspinul Luminii
am iubit Lacrima
care va plânge şi mâine
tot ce n-a fost scris
să se întâmple ieri.

Ştiu.
Dumnezeu are deschisă o carte
scrisă de noi
cu fiecare lacrimă.

poezie de Ilinca Iulia Petre
Adăugat de Denisa Mitru
Comentează! | Votează! | Copiază!