strabate

Sărutul ei agonic, dintr-o noapte ploioasă de toamnă, străbate şi astăzi trupul meu sec.

Paul Butnariu (iunie 2008)
Adăugat de Paul Butnariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versul lui Eminescu

De la Nistru pân-la Tisa
Tot românul plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta securitate!

epigramă de Damian Ureche
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când e vorba de ură, amintirea străbate timpul şi se hrăneşte din orice, uneori chiar şi din iubire.

Amin Maalouf în Primul secol după Beatrice
Adăugat de Diana I. Sandu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui bădăran

Că este spân n-ar fi necazul
Cel mare: în realitate
Atât de gros îi e obrazul,
Că firele nu-l pot străbate!

epigramă de Corneliu Berbente din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Progresul

Progresul este un tărâm
Spre care nu putem străbate,
Decât călcând pe-un caldarâm
Durat din capete pătrate!

epigramă de Corneliu Berbente din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui poet prea fecund

Un premiu dăruiesc în bani
Cui calcula-va-n zece ani
Câţi paşi străbate bulevardul
Şi câte rânduri necitite
Pe fiecare zi comite
Bardul!

hexagramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâzgălitură

Chipul lui Rexroth reflectând istovit
bucuria omenească
Păr alb, sprâncene-naripate
mustaţa ca o mătură,
flori ţâşnind din
capul său trist,
ascultând cântecul de stradă al lui Edith Piaf
în timp ce ea străbate universul
din care-a dispărut orice urmă de viaţă
şi oraşele s-au făcut nevăzute
a rămas numai Dumnezeul Dragostei
zâmbind.

poezie de Allen Ginsberg (martie 1956)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măgăruşul nostru, Trică

Trică-i măgăruşul care
Nu mănâncă nicio floare.
Nu că ar avea vreo boală...
E-o fire sentimentală!...
El, când paşte pe câmpie,
Fredonează-o melodie
Şi-i atent să nu doboare
Nici cea mai micuţă floare.

Numai seara, la chindie,
Rupe-un ram de iasomie
Şi-l prinde în coama deasă
Şi pleacă din câmp spre casă.
Iar când satul îl străbate,
Îi fudul de nu se poate!

poezie pentru copii de Gheorghe Vicol
Adăugat de Gheorghe Vicol
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocale

A negru, E alb, I roşu, U verde,
O cer-geneze cu efect întârziat:
A triunghi fatal, cine-l mai vede
Află unde dispare orice bărbat.

Golf de umbră, E, vinovat cord,
Lăncii de gheaţă, rege alb şi dur;
I roz, sânge scuipat de-un mort-
Mânie, de unde oare am să te fur?

U, ciclu, sfântă vibraţie marină,
Linişte a mieilor pierduţi în iarbă-
Ce alchimie frunte ţi-o imprimă?
Rămână O, tăcerea ce întreabă;

Cuvântul - fulger mă străbate
Cu stele, îngeri şi singurătate.

sonet de Arthur Rimbaud din Poezii (1871), traducere de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem

E o noapte potrivită pentru a scrie cuvinte.
Te doboară melancolia, dar tot iţi aduci aminte.

Cu păreri de rău, imaginea lui străbate,
Umbra de cristal ce în baltă bate.

Contur de aur şi ochi de smarald,
Cioplirea lui apare ca-n visul celălalt.

Întunecatele şuviţe, lumina îi atinge
Sporind speranţa-mi vie ce parcă nu se stinge.

Tu mâna-ţi simţi atinsă de pielea cu sudori,
Dar tresărind, privirea... dispare printre nori.

O zi ce, pregătită, te-aşteaptă pentru versuri,
Se pierde amăgită de lacrimi fără sensuri.

Şi împletindu-se amarnic, o noapte şi o zi,
Devin terestrul falnic cu versuri şi solii.

[...] Citeşte tot

poezie de Deea Dinescu
Adăugat de Deea Dinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!