Poem

E o noapte potrivită pentru a scrie cuvinte.
Te doboară melancolia, dar tot iţi aduci aminte.

Cu păreri de rău, imaginea lui străbate,
Umbra de cristal ce în baltă bate.

Contur de aur şi ochi de smarald,
Cioplirea lui apare ca-n visul celălalt.

Întunecatele şuviţe, lumina îi atinge
Sporind speranţa-mi vie ce parcă nu se stinge.

Tu mâna-ţi simţi atinsă de pielea cu sudori,
Dar tresărind, privirea... dispare printre nori.

O zi ce, pregătită, te-aşteaptă pentru versuri,
Se pierde amăgită de lacrimi fără sensuri.

Şi împletindu-se amarnic, o noapte şi o zi,
Devin terestrul falnic cu versuri şi solii.

Şi alergând cu mine spre-un univers precar,
Îmi dau seama, fără tine, e veşnicul AMAR.

poezie de Deea Dinescu
Adăugat de Deea Dinescu
Votează! | Copiază!