sintagma

Sintagma

am rătăcit aice printre voi
căzut în brânci din lumea paralelă -
rescriu din mers stupida mea nuvelă
ca pe-un peisaj înzăpezit de ploi

şi nu mă miră nici nimic, nici absolut,
c-aice viaţa-i strict de lapidară
cu elemente de percepţie bizară
transfigurate în oglinzi de negru lut

doar mai aştept că va veni o zi
şi voi putea să-mi iau spre casă zborul,
lăsându-vă tristeţea mea şi dorul,
cu mine luând doar o sintagmă - a iubi...

poezie de Iurie Osoianu (9 august 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem total

După ce-a tradus
aproape
totul
în verde

Iarba
s-a
impotmolit
la
prima
sintagmă
îndrăgostită

poezie de Costel Zăgan din Interludiu (3 iulie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnule Poet

Care-i ordinea de zi
acolo
printre
stele şi manuscrise

Ce probleme
grave
îţi golesc
zilnic
punga

Şi ce
naiba
vrei să spui
cu
sintagma

Omul
înainte
de toate

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (8 februarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am avut...

Cunoscându-te pe tine
Am avut mare noroc
Zilele îmi sunt mai pline
De singurătate nu e loc

Cum să te înţeleg iubire
Eşti mult prea cuprinzătoare
Depăşind orice închipuire
Te-am transpus în Carul Mare.

Cum aş putea să definesc
Ceea ce simt eu pentru tine
Sintagma veche "TE IUBESC"
Are cuvinte prea puţine.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ulise, oftalmologul lui Polifem

Ulise, un viteaz aheu,
-Cred că era puţin miop-,
A nimerit la un ciclop,
Umblând pe mare teleleu.
Să-i "dreagă" ochiul, n-a fost greu,
C-un par aprins, căci al său scop,
A fost să treacă de-acest hop,
Şi să-l trimită la Morpheu
Apare astfel ca un drog,
Sintagma de oftalmolog...
De-atunci, oftalmologi, pot spune,
Prin al ciclopului blestem
Pe mulţi din pacienţi "pe bune",
I-au confundat cu Polifem.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe

Departe, zilele precare
ca regii dacilor s-au stins -
un veac izbeşte, altul doare
în trupul-mi subţiat şi nins.

Din vârsta mea, epistolare
fragmente cad pe-un lut întins,
poate spre oameni, sau spre fiare
în mod greşit sau dinadins.

Durerea mea-n sintagmă este
că nimeni nu-mi mai dă de veste
pe unde sunt şi ce mai fac.

Şi, decadent, mă cred un flaut
în jurul căruia mă caut
de după cântece. Şi tac.

poezie de Alexandru Andriţoiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum stelar

Dau veste toamnei care vine
Că nu mă va găsi acasă,
Îi las un bileţel pe masă:
"Eu însămi voi pleca din mine"!

Las lenjeria cu suspine
Sintagma dragostei contrasă,
Dau veste toamnei care vine
Că nu mă va găsi acasă.

Parfumului stelar din tine
Port preţuirea mea aleasă
Pe care o transform în rime,
Ca să rămână-n veci neştearsă.

poezie de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tornada intuiţiei

Timpul se disipă-n clipe,
clipele se disipă-n timp
ca într-un ciclu fatidic
după rânduială impusă
catalogată drept deşertăciune
şi aşa toate de-a valma
se integrează în trecut
pe baza unui algoritm simplu
dar necunoscut
greu de înţeles
greu de acceptat
imposibil de modificat
pare un traseu spre absolut
prescris cu dezinvoltură
mai sper să nu degenereze
în sintagma profetică
urâciunea pustiiri
dacă am dezlega măcar
procesul de transformare
ar fi un maxim maximorum

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (21 septembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul poem

ultimul poem uitat pe masă
înnegreşte cuvinte tocite de timp
copacii sunt singuri
stelele plutesc neştiute
străzile-s plecate spre infinit
se descompun lacrimi din dor
şi din frica de moarte
lumina coboară muşcând din fereastră
cuvântul se plimbă pe ecran
o sintagmă destramă aerul
în forme de frig şi de ceaţă
e o furtună între pereţi
o amiază umplută cu gol
oboseală turtită la capete
prelungită-n oglinzi
un clopot cu suflet bate uneori
e o vreme de somn

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum stelar

Dau veste toamnei care vine
Că nu mă va găsi acasă,
Îi las un bileţel pe masă:
"Eu însămi voi pleca din mine"!

Las lenjeria cu suspine
Sintagma dragostei contrasă,
Dau veste toamnei care vine
Că nu mă va găsi acasă.

Parfumului stelar din tine
Port preţuirea mea aleasă
Pe care o transform în rime,
Ca să rămână-n veci neştearsă.

Dau veste toamnei care vine.

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!