Poezii despre pamantul face piine
Rezultatele următoare se referă la oricare dintre termenii căutați. Pentru rezultate care includ toți termenii, se poate efectua o căutare strictă.
Rezultate pentru pamantul face piine în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Un rest
Așa e mai bine un rest
Dai viața să nu-și întrerupă
Rușinea și vina, trufașul mers,
Din carne și pîine să rupă.
Să vindece orbii, să miște și munții,
Să aibă în ochi strălucirea
Razei, de ea se tem norii
Ale ei sînt cursul, mărirea...
Ale ei sînt. Ale vieții
Dai viața să nu-și întrerupă
Rușinea și vina, trufașul mers,
Din carne și pîine să rupă.
poezie de Ion Murgeanu
Adăugat de Silvia Marcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre vinovăție, poezii despre rușine, poezii despre nori, poezii despre munți sau poezii despre frică
Verde
verde
pământul e brun
verde
pământul e scump
verde
pământul e moale
verde
pământul e greu
verde
pământul e ieftin
verde
pământul e gol
verde
pământul e praf
pământu-i noroi
verde
pământul
verde
pământul
poezie de Alexandru Vlad
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre verde sau poezii despre Pământ
Dumnezeu toate le-așează
Când verdele planetei dispare,
Dispare și viața pe pământ.
Soarele nu mai răsare,
Nu mai e ploaie, nici vânt.
Când apocalipsa vine,
Pământul se face scrum.
Din el nimic nu mai rămâne.
Totul e negru și fum.
Universul nu ne reciclează.
Clonă, nu ne poate face.
Dumnezeu toate le-așează,
În fața lui, lumea tace.
Nimic nu ne luminează,
Moartea viață, nu se face.
Chiar dacă pământul moare,
Galaxia nu dispare.
Altă stea pe cer apare,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (15 mai 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre vânt, poezii despre tăcere, poezii despre timp, poezii despre religie, poezii despre ploaie sau poezii despre planete
Terra
Se naște el, Pământul, cu fiecare ființă,
Ingurgitat și pus la loc ca o icoană,
Ce face din bucăți, de secte, o credință,
Ca fiind el, altfel pururi... Renaște om, iguană!
Se moare, oare, Pământul, de atâta neștiință
Pierdut în dogme stranii, atâte multe rele
Și-ar putea el să curme atâta neputință,
Cum a curmat deja, reptilele... de grele.
Oare o trăi, Pământul, așa precum eu, ființă
-Ce nu-i sunt eu suprem, el este, el mă ține
Și nu suportă gravul, ce-l am ca locuință-...
Nerecunoscător, plăti-voi, o zi... Ce poate vine?!?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nerecunoștință, poezii despre naștere, poezii despre ignoranță sau poezii despre icoane
În capitalism
În capitalism,
exploatarea omului de către om,
îl face pe unul domn,
iar pe celălalt neom.
Domnul își face din viață,
un paradis cu verdeață.
Celălalt îl bate vântul,
curând îngrașă pământul.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stai liniștit, domnule Delcă. Și domnii capitaliști îngrașă pământul (unii fac în prealabil ceva pârnaie) Moare tot ce e viu. [...] | Citește tot comentariul
Vezi mai multe poezii despre rai sau poezii despre capitalism
Planeta noastră dă test
De la Est până la Vest
Planeta noastră dă test.
De la Nord până la Sud
Multe vaiete se-aud.
Pământul fuge de sub noi,
Vulcanii spulberă noroi,
Lava ne carbonizează,
Viața noastră încetează.
Pe-ntreg pământul se-ntind
Limbi de flăcări și-l cuprind.
Fie mări, fie oceane,
Parcă sunt niște cazane
Unde apa clocotește
Și toate le opărește.
Munți și dealuri se prăvale,
Nu mai există nici vale.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (22 octombrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre văi, poezii despre vulcani, poezii despre ocean, poezii despre fum sau poezii despre existență
La ce visează pământul?
La ce visează pământul
în timp ce ară țăranul?
La grâne de aur, la pâine
pentru foamea copiilor -
femeile, bărbații de mâine -
visează pământul copii,
și grânde de aur, și pâine.
Visează ploi oarbe, averse
căzându-i în brațele mari,
pământ devenind ele însele,
visează pământul copii,
visează grâne-aurii...
poezie clasică de Ragnvald Skrede, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țărani, poezii despre visare, poezii despre viitor, poezii despre sat, poezii despre pâine, poezii despre femei și bărbați sau poezii despre femei
Părăsirea tainei
Părăsim taina, revine cuvântul,
Sahara rănește pământul,
Pământul face amor cu eterul,
Luna păstrează misterul.
În delta-ncercării m-am simțit ucis
De-un zâmbet nestatornic venit din Paradis,
Ți-am păstrat rujul pe guler de cămașă
Când ai pătruns în mine pe-o rază uriașă.
O, îngere duios din tăinuita vreme,
Zborul plânge, aripa ta geme,
Tulbură lumânarea răsăritului
Singurătatea dureroasă a-nvinuitului.
Luna vorbește cu nuferi de dor,
Furia lacrimilor mă face să mor
Doar blând devorând nisip de Sahara
Trenul ruginit părăsește gara!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre zbor, poezii despre vorbire, poezii despre trenuri, poezii despre singurătate, poezii despre ruj sau poezii despre plâns
În alb
Vin timpuri grele pentru cei sărmani.
Va ninge și nu-și vor găsi o casă,
Punîndu-și lacrima pe-un fel de masă
Făcută din carton și bolovani.
Vor îngheța de frig ca niște cîini
Fără de-ncălțăminte pentru iarnă.
Plîns mut din ochii lor o să se cearnă
Și țurțurii le-or atîrna de mîini.
Dac-aș putea... O, dacă aș putea
I-aș lua în brațe pe acei ce cad
Și lin i-aș duce-n mine, unde-i cald,
Unde le-o face focul mama mea.
Ea, cu mahramă și cu nimb ceresc,
Să le dea ceai și pîine cu iertare.
Să fie-n toți doar sfîntă împăcare
Și eu, în alb, privindu-i, să-nfloresc!
[...] Citește tot
poezie de Traian Vasilcău din facebook, 2017 (15 noiembrie 2017)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre țurțuri
- poezii despre ochi
- poezii despre ninsoare
- poezii despre mamă
- poezii despre iertare
- poezii despre iarnă
- poezii despre gheață
- poezii despre ceai
Pământul
În ploaie nu crește,
Și uitați că se fabrică
Pământul.
El nu se înmulțește
Acolo unde nu e iarbă,
Va muri și vântul.
Omul e hain, ar fura un veac,
Iată-l cum se trece și nu are leac.
Negru e
Pământul,
În descânt frenetic
A furat un petic
Înverzit de iarbă.
Inima mă-ntreabă, timpul stă să cadă?
Unde nu e iarbă a murit
Pământul,
Destin fără pâine:
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița (martie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început sau poezii despre negru
<< < Pagina 1 >