Un rest

Aşa e mai bine un rest
Dai viaţa să nu-şi întrerupă
Ruşinea şi vina, trufaşul mers,
Din carne şi pîine să rupă.

Să vindece orbii, să mişte şi munţii,
Să aibă în ochi strălucirea
Razei, de ea se tem norii
Ale ei sînt cursul, mărirea...

Ale ei sînt. Ale vieţii
Dai viaţa să nu-şi întrerupă
Ruşinea şi vina, trufaşul mers,
Din carne şi pîine să rupă.

poezie de Ion Murgeanu
Adăugat de Silvia Marcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

de pe urma îndîrjitei lor strădanii, ţăranii de pe această nobilă fîşie de ţară pot privi munţii din zare cu un ochi sigur şi liniştit. Sub veghea protectoarelor cetăţi de piatră, trăiesc în gospodării temeinice, avînd în fiecare zi pe masă o pîine mare şi rotundă, o pîine solară, — senini, fericiţi, mîndri, ca într-un paradis de ei făurit.

Geo Bogza în Ţara Făgăraşului, Norii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul cenuşii

Nu ştiu a cui sînt, toţi s-au preschimat
în mine. Nu ştiu cine sînt, sînt însă.
Uşoară sînt şi grea ca un blestem,
sînt piatră şi sînt viaţă neajunsă.

Nu vă jucaţi cu mine, ucigaşi,
v-alunec printre degete, sînt vie,
zvârliţi-mă-n ocean; e-n van:
în cupa voastră sînt, şi sînt leşie.

Fugiţi! Căci sînt cenuşă, pot intra
ca umbra lunecândă pe sub uşă
şi să mă cern pe chipul vostru-n somn,
şi să vă dau sărutu-mi de cenuşă.

poezie celebră de Eugen Jebeleanu din volumul: Surâsul Hiroshimei; 1958
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul cenuşii

Nu ştiu a cui sînt, toţi s-au preschimat
în mine. Nu ştiu cine sînt, sînt însă.
Uşoară sînt şi grea ca un blestem,
sînt piatră şi sînt viaţă neajunsă.

Nu vă jucaţi cu mine, ucigaşi,
v-alunec printre degete, sînt vie,
zvârliţi-mă-n ocean; e-n van:
în cupa voastră sînt, şi sînt leşie.

Fugiţi! Căci sînt cenuşă, pot intra
ca umbra lunecândă pe sub uşă
şi să mă cern pe chipul vostru-n somn,
şi să vă dau sărutu-mi de cenuşă.

poezie celebră de Eugen Jebeleanu din volumul Surâsul Hiroshimei; 1958
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Castel

Vrăjitorii-şi trecură pe-aici pelerinele
Şi blesteme se-ncuiară în ziduri,
Bătrîne fantome îl spintecă iarăşi,
Cu ochi de salamandră,
Şi nu-şi lasă semnul pe dalele roşii –
Tălpi cu răbojuri de taină.

Şi iată, o iată cum crestele-i pier
În vitralii de criţă,
Taina castelul sporindu-şi,
Şi ning pretutindeni pădurile blînd
Şi sînt eu ninsoare şi linişte sînt.

poezie clasică de Florin Bratu din Ora fantastică
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

se-ntîmplă ca unii să aleagă
nu numai moartea
ci şi orele în care funcţionează
sau dacă-ţi ies în întîmpinare
dimineaţa
cu cafeaua cu lapte şi trei pastile de îndulcitor
zîmbind
pentru că aşa ai decis că este viaţa frumoasă

alţii nu pot să aleagă
sau
ca la mine
alegerile lor o iau razna
ca şi cum ar plăti
4ever
o datorie ce nu se mai acoperă
deşi nimeni nu-şi mai aduce aminte de unde vine
şi nicicum unde se duce
ca şi cînd ai fi jucat toată viaţa la loto
şi dintr-o dată cîştigi
iar atunci
cheltuieşti milioanele în toate cîrciumile lumii
făcînd cinste
în aceeaşi zi
tuturor beţivilor

recunosc că eu nu sînt un exemplu

sînt doar o-ntîmplare

poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea n-are semne exterioare; pentru a o putea vedea ar trebui să ştii să citeşti în inima unui om fericit; mulţumirea însă o poţi citi din ochi, din ţinută, din tonul vorbelor, din mers şi pare a se comunica de la sine celui ce-o zăreşte. Ce te-ar putea oare încălzi mai mult decât să vezi inimile toate deschizându-se să primească razele binefăcătoare ale plăcerii ce străbate în fugă, dar intens, norii vieţii?

Jean-Jacques Rousseau în Confesiuni
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec împletit

orbului să-i dai vedere,
celui slab să-i dai putere,
apelor albii adânci,
chip să dai oricărei stânci.

cîinelui să îi dai oase,
feţelor să dai grimase,
laptelui mama dintâi,
vlagă stelelor molâi.

din ce ai, să dai de toate,
iubirii să-i dai dreptate,
aripe păsărilor,
câte-o treaptă scărilor.

mie dă-mi iar primăvară,
paşii iuţi de căprioară,
nopţile de peruzea,
sărutul ca o bezea,

vorbele pietre cioplite,
orele pâini nedospite
umbră celei care sînt...
Doamne, dă-mi cât pot să cânt!

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Francezii spun că "in materie de gust e chestie de viaţă.!" Eu n-aş putea să fac un catalog al preferinţelor. Ştiu însă un singur lucru şi foarte precis: actorii noştri, actorii în accepţiunea amintită sînt mari şi buni! Au demonstrat-o pe scenele Parisului, ale Americii, ale tuturor ţărilor în care am jucat, au demonstrat-o şi în ţara noastră că sînt actori de mare curaj, de mare putere. Nu ştiu, poate dacă aş spune că sînt îndrăgostit de prietenul meu Gheorghe Dinică şi de prietenul meu Marin Moraru, sau de marele nostru Beligan sau de talentatul George Constantin, sau de — să zic aşa — "necesarul" Amzea Pellea... De toţi oamenii ăştia care fac — vedeţi, Amza este un tip de excepţie, iarăşi (ăsta face de la nea Mărin — Mihai Viteazul, un erou naţional, pe care l-a jucat excelent).

citat celebru din Nicu Constantin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elliot (către o pacientă care o dă în judecată): Ştiu care este problema ta; dai vina pe ceilalţi pentru problemele tale. Ei bine, ştii ceva? Dacă slujba ta nu te provoacă, ar trebui să alegi o altă carieră. Dacă ai probleme cu relaţiile, poate e din cauză că ţi-e frică de angajamente. Ştiu pentru că şi eu sunt la fel; dau vina pe părintii mei pentru că m-au răsfăţat, dau vina pe locul ăsta pentru că-mi ocupă tot timpul... deci, gata. O să mă maturizez şi o să-mi asum responsabilităţile.
Pacienta: Bravo ţie.
Elliot: Tot mă dai în judecată, nu-i aşa?
Pacienta: Da, dar acum simt că te vei descurca.

replici din filmul serial Stagiarii
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

te ceartă pe tine, diavole
cum ploaia ceartă deşertul
în lună de vară
te ceartă pe tine, diavole,
cum lumina ceartă
umbrele nepromise ale pământului
te ceartă pe tine, diavole,
cum visul îşi ceartă trezirea din rugă
te ceartă pe tine, diavole,
cum ruşinea ne ceartă noroiul din chip
te ceartă pe tine, diavole,
cum iubirea ceartă cuiele vrăjmaşe din carne
te ceartă pe tine, diavole,
cum sângele ceartă tăişul sabiei

să te certe tot cerul pe tine, diavole,
căci nu mai eşti perfect în căile tale

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa

Viaţa e un fluture fragil,
cu aripile-i frânte în spinii
timpului care se mişcă agil
pe cărările sinuoase ale inimii.

- Omule, caută să faci ce e bine
chiar de speranţele îţi sunt răpuse!
- Crede mereu în ziua de mâine
şi nu uita de ale tale vise...!

Viaţa e curcubeul după ploaie
când în zori ne iubim cu patimă.
Din ochi nu vor mai curge şiroaie,
ale durerii, ascunsă lacrimă...

Viaţa e floare de primăvară
în neliniştea vântului hoinar.
Dorul ei cheamă un cânt de vioară,
petalele-i ascund dulce şi amar.

- Omule, preţuieşte clipa cea caducă
care se înalţă spre văzduh ca un fum!
- Nu lăsa iubirea prea iute să se ducă
Pe al regretelor, mlăştinos drum!

poezie de Lavinia Niculicea (19 mai 2014)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mini se întrebase: ce fac? şi desluşise acel proces de emana-ţiuni şi dizolvări ale sufletului în corp, cum si acele efluvii dinăuntrul vieţei în afară, încă imponderabile dar care vor forma cîndva o chimie nouă în noimele inseparabile ale trupului sufletesc şi ale celui de carne.

Hortensia Papadat-Bengescu în romanul , Fecioarele despletite - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. Bucureşti (1925)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici suferinţele nu sînt la fel

Nici suferinţele nu sînt la fel.
Unul apasă, altul rabdă-n el.
Pe unu-l doare talpa, pe celălalt grumazul,
Pe cei mai tari trufia, pe cei mai slabi necazul.

Tu gemi că eşti puternic, el geme că-i sărac,
Pe amîndoi jurat sînt să vă-mpac.
Un vinovat îndură, alt vinovat înfrînge.
Tu dai otravă, semenul dă sînge.

Nefericiţi şi crînceni amîndoi.
Care-i mai teafăr dintre voi?
Cînd schimb pe cel mai mare, de sus, cu cel mai mic,
În cumpăna întoarsă nu s-a schimbat nimic.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albina Lalescu nu s-a mulţumit cu florile oferite de matematică, ci s-a aventurat la flori ale istoriei României, ale finanţelor, ale sociologiei, ale muzicii, ale ingineriei, ale lingvisticii, ale istoriei manualelor de matematică, ale istoriei matematicii, ale propagării în mase a culturii ştiinţifice, ale filozofiei etc.

Solomon Marcus în Un om pentru istorie: Traian Lalescu (2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opreşte-te din a arăta cu degetul şi să dai vina pe alţii. Viaţa ta se poate schimba numai în măsura în care tu îţi asumi responsabilitatea pentru ea.

citat din Steve Maraboli
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum nu poţi extrage untdelemnul din seminţe fără să le pisezi, tot aşa nu poţi căpăta darurile vieţii fără să munceşti. Deci nu se cuvine să stai degeaba şi să dai vina pe soartă.

în Hitopadesha
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai multe certuri provin din faptul că oamenii nu-şi exprimă bine propriile gânduri şi le interpretează greşit pe ale altora.

citat celebru din Baruch Spinoza
Adăugat de Vizitiu Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solia gândului

Am să trimit la tine gândul
să-ţi spună despre viaţa mea.
Să-ţi spună că îmi este rândul
ca să plec din viaţa ta.

Nu-i vina ta şi nici a lumii
că-mi pleacă lumina vieţii.
Pleacă precum strălucirea lunii
când dau zorii dimineţii.

poezie de Dumitru Delcă (martie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visez o limbă ale cărei cuvinte, la fel ca nişte pumni, să rupă maxilarele.

Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Individul nu-şi poate înţelege propria experienţă şi nu-şi poate făuri destinul decât dacă se situează în epocă. El nu-şi poate cunoaşte şansele în viaţă decât înţelegându-le şi pe cele ale tuturor indivizilor care se află în aceleaşi circumstanţe cu el.

C. Wright Mills în Imaginaţia sociologică (1975)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!