Poezii despre oaspetii
Rezultate pentru oaspetii în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Oaspeții caselor noastre, cocostârci și rândunele,
Părăsit-au a lor cuiburi ș-au fugit de zile rele;
Cârdurile de cucoare, înșirându-se-n lung zbor,
Pribegit-au urmărite de al nostru jalnic dor.
catren de Vasile Alecsandri din Sfârșit de toamnă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- citate de Vasile Alecsandri despre zbor
- poezii despre zile
- citate de Vasile Alecsandri despre zile
- poezii despre timp
- citate de Vasile Alecsandri despre timp
- poezii despre rândunele
- poezii despre dor
- citate de Vasile Alecsandri despre dor
Elegia florii din glastra
Ploaia se uita la mine prin geam.
Prin geam
la ploaie ma uit.
Straveziul
E un obstacol temut:
Exista,
Fiind socotit inexistent.
Ma-ncalzesc la calorifer.
Beau apa de la robinet.
Ascult muzica.
Oaspetii ma lauda.
Sint floare cu apartament.
Trista-s:
Ma tine frumoasa si inflorita
Ceea ce usuca omul-
Schimbarea de pamint
La radacina.
poezie de Vasile Romanciuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre flori
- poezii despre schimbare
- poezii despre obstacole
- poezii despre muzică
- poezii despre laudă
- poezii despre frumusețe
- poezii despre frică
- poezii despre existență
Carul cu flori
Venită din spatele umbrelor
cu raze de lumină în mâini
stratifică iubirea sub piele
și cu inima simte.
Nu mă mai caută cu ochii
se face scară să urc
până la izvorul din care beau.
M-atinge c-un gând, săgeată ascunsă,
alcătuire dureroasă în carne
plăcere cuibărind.
Poarta fără stâlpi înflorește
și lasă loc să treacă
carul cu flori.
Oaspeții așteaptă.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre plăcere, poezii despre ochi, poezii despre mâini, poezii despre lumină, poezii despre iubire, poezii despre inimă, poezii despre gânduri, poezii despre durere sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
După ce prospețimea florilor a trecut (fragment)
După ce prospețimea florilor a trecut pe lacul de vest este plăcut,
În urmă mai rămân o vreme răni roșii,
Puful de bumbac plutind ca o pâclă,
Liziera de sălcii plângând în vântul însorit.
Se aud triluri și cântece, apoi tăcere, oaspeții pleacă.
Încep să simt deșertul primăverii,
Lasă perdelele să cadă iarăși;
O pereche de rândunele se îndreaptă spre casă prin ploaia măruntă.
poezie clasică de Ouyang Xiu din Culegând mure, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vânt, poezii despre tăcere, poezii despre roșu, poezii despre primăvară sau poezii despre deșert
Orhidee și portocală (II)
Aici, la miazăzi de Yangzi, crește un portocal roșu.
Toată iarna frunzele lui sunt verzi,
Nu din cauza solului mai cald,
Ci pentru că așa îi este felul, obișnuit cu frigul.
Deși ți-ar putea încânta oaspeții, tu îl lași unde se află,
Departe, la poalele muntelui și lângă fluviu.
Împrejurărle guvernează destinul.
Cauza și efectul se înscriu într-un ciclu infinit.
Îți plantezi piersicii și prunii tăi,
Uitând de umbra altor pomi.
poezie de Zhang Jiuling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre portocale, poezii despre verde, poezii despre piersici, poezii despre orhidee, poezii despre munți, poezii despre infinit, poezii despre iarnă sau poezii despre frunze
Poruncă
Dumnezeu a poruncit,
să te închizi în cochilia universului
și să rabzi de foamea sferelor înalte
la masa tăcerii unde sosesc oaspeții ideii,
să se hrănească cu însemnele lăsate lumii
dăltuite-n piatră.
Și ce-ai făcut?
Am inițiat zborul, l-am prelungit cioplit în absolut
ori alte simboluri esență
care urcă spiritul
acolo unde-i este locul,
în stânga creatorului suprem,
în dreapta ești tu cel care m-ai inițiat pe mine.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre simbolistică, poezii despre religie, poezii despre idei, poezii despre Masa tăcerii sau poezii despre Dumnezeu
Mi-am amintit
Nicicând eu n-am avut un fel numai al meu de-a fi,
Melancolic sau fermecător, întunecat sau strălucitor,
Doar tu, doar tu-mi poți alina această fierbinte febră
Și mie însămi să mă redai fragedă ca un bujor.
În multe alte suflete-am rupt pâinea
Și-am băut vinul, răcorind oaspeții în seri senine,
Dar când am rămas singură mi-am amintit de tine;
Inima-aparține celui ce-o cunoaște cel mai bine.
poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre vin, poezii despre superlative, poezii despre seară, poezii despre pâine, poezii despre melancolie, poezii despre cunoaștere sau poezii despre bujori
Anotimp
Nici viori, nici fluiere,
nici ploaia prin plete sa-ti suiere ;
in tacuta noapte adanca
glasul tau nu se aude, nu inca...
Din himericele bolti se anina
armele noptii, stelele-n ruina;
pana la noi inca n-a patruns
al codrului clopot ascuns.
Cerestile drumuri,
toate-s doar aburi si fumuri...
Plimba-te, pala, prin aurora,
frunte a lucrurilor, luna mea, prora!
Dar vor veni! O, ce siguri,
oaspetii in vestminte de friguri!
Dar vor veni! O lumina subtire,
și naiuri și harfe și lire!
poezie celebră de Emil Botta din Pe-o gură de rai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre păr, poezii despre păduri, poezii despre noapte, poezii despre anotimpuri sau poezii despre abur
Anotimp
Nici viori, nici fluiere,
nici ploaia prin plete sa-ti suiere ;
in tacuta noapte adanca
glasul tau nu se aude, nu inca...
Din himericele bolti se anina
armele noptii, stelele-n ruina;
pana la noi inca n-a patruns
al codrului clopot ascuns.
Cerestile drumuri,
toate-s doar aburi si fumuri...
Plimba-te, pala, prin aurora,
frunte a lucrurilor, luna mea, prora!
Dar vor veni! O, ce siguri,
oaspetii in vestminte de friguri!
Dar vor veni! O lumina subtire,
si naiuri si harfe si lire!
poezie celebră de Emil Botta din volumul: Pe-o gura de rai
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum a ars vestitul castel Nevermore
(lui Edgar Allan Poe)
Când s-au aprins luminile, nimeni n-a observat.
«E-ngrozitor cât de bine văd», grăi bătrâna mătușă.
Printre tacâmuri și strămoși, singur necontaminat
Valetul orb paralizase lângă ușă.
În becuri se mistuia o gală amenințătoare
Oaspeții au invocat iute un pretext și-au fugit.
Au rămas în cuier patru bastoane, o pălărie tare
Și un câine cenușiu care nu se știe de unde a venit.
Revelația se picta pe pereți și lucea ca mercurul
O inimă electrică duduia sub pardosea
Bătrâna mătușă sfâșiase-n cădere velurul.
poezie de Nina Cassian din volumul La scara 1/1 (Editura Forum, 1947
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pictură, poezii despre electricitate, poezii despre câini, poezii despre castele, poezii despre bătrânețe, poezii despre becuri sau poezii despre arte plastice
<< < Pagina 1 >