laş

Deodată s-a sculat, trufaş,
Mazepa, jalnică otreapă,
Cadavru viu, ce slab şi laş
Gemuse c-un picior în groapă...

catren de Puşkin din Poltava (1828)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-arunci cuvinte în răspăr,
Minciună peste adevăr,
O faci de eşti hain, ori laş
Şi viitorului vrăjmaş.

catren de Mihaela Banu (12 noiembrie 2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rănitul dintre pâini

Nu româna-i vinovată
că ni-i ţara fără pată
ci poporu-i vinovat
prea laş să fie bărbat

poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (25 decembrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Morile

Au pornit morile de vânt, macină
făina albă a zilei, e momntul să ştii
că sunt laş, n-am puterea să-ţi spun
că nu te-am iubit, sunt laş,
n-am puterea să recunosc că m-am
culcat cu prietena ta, cu Dulcineea din Toboso.

ce mai vrei să-ţi spun? a, să nu uit,
eu nu sunt din lumea aceasta,
eu sunt un personaj dintr-o carte
pe care ai citit-o în adolescenţă
pe care deja ai uitat-o.

macină morile de vânt, se face ziuă,
dacă muream tânăr aveam o scuză,
aşa, cine să mă mai creadă?
nici sufletul, bietul, care îmi întoarce
spatele, acum e un suflet fără trup,
încotro s-o pornească şi el...

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Duţescu din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe picior de intrare

mă spăl pe mâinile tale - mă rog
lor să-mi străbată obrajii cu ace
laş picior (?!) cu care-au atins
viteza luminii când totul în jarul
privirii era de-o mohorâre adâncă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pulvis

Imensitate, veşnicie,
Tu, haos, care toate-aduni...
În golul tău e nebunie, -
Şi tu ne faci pe toţi nebuni.

În faţa ta sunt cel mai laş.
Imensitate, veşnicie, -
Iubesc o fată din oraş...
Învaţă-mă filosofie.

Imensitate, veşnicie,
Pe cînd eu tremor în delir,
Cu ce supremă ironie
Arăţi în fund un cimitir.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duşul îl pornesc

şi-mi pare rău de comunitatea
care poate răbda ceea ce eu
nu reuşesc sau nu vreau
stau singur sub jetul cald
străbătut de un regret sâcâitor
mi-aş face în public autocritica
dar sunt laş venit din negura
timpului care mă presează
mă încăpăţânez să nu opresc
şuvoaiele de apă fierbinte
nu respect normele şi principiile

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rimă către sine I

Aroma-ţi învie când răsufli durere
Nu-ţi cauţi făclie să simţi cum învie
Şi cauţi sarcasm în orice plăcere
Îţi place să simţi cum cauţi furie

N-am armă să lupt cu demonii tăi
Şi vreau să fiu laş să nu mă afund
În groapa cu demoni şi oamenii răi
Care cu toţii cu ei te confund.

poezie de Mădălin Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vigoare

Cu vârful spânzurat de nori
Înfruntând nori de furtună
Privind galeş nopţile cu lună
Din inimă-i se nasc vâltori.

În noapte tulnicul voios răsună
Săpând în inimă adânci fiori
În sat şi fete şi feciori
Sunt cuprinşi de voie bună

Rămânând în mijlocul naturii
Un enorm terestru uriaş
Îl atacă valurile furtunii,
Dar el nu se retrage laş
Şi din adâncurile Genunii
El o întâmpină trufaş.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totem

Potăile au încolţit un lup.
Le-aude hămăind tot mai aproape.
Fac cerc în jurul lui, să nu le scape,
Se bucură că-l latră şi că-l rup.

Iar el stă neclintit în luminiş,
Sub grei copaci, sub cerul greu, în soare.
Priveşte-n tulburi lumi interioare
Cu ochii verzi şi reci, întredeschişi.

Apoi dispare lin, el ştie cum,
Căci haita latră laş, dar nu se-arată.
Dispare în pădurea eterată
La care nu ajunge nici un drum.

poezie de Eugen Dorcescu din Exodul (2001)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!