faimos

Pentru Meng Hao-Jan

Îl iubesc pe Maestrul Meng.
Liber ca o adiere de vânt,
El este faimos
Pretudindeni.

În rumena tinereţe, el a renunţat
La funcţii şi la avantajele lor oficiale.
Astăzi, om vârstnic cu părul alb, se relaxează
În mijlocul pinilor şi al norilor.

Beat sub lumina lunii,
El adeseori atinge înţelepciunea deplină.
Pierdut printre flori,
El nu are nici un stăpân.

Cum aş putea aspira
Să ajung un munte atât de înalt?
De aici, de jos, mă înclin
Acestei miresme atât de evidente.

poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zaibărul

Zăibărelul oltenesc
E-un hibrid, dar franţuzesc.
Vin de casă, gust ierbos,
Rubiniu, făcut faimos

De celebrul Nea Mărin:
Amza Pellea cel divin.
Vinu-i "fi'nţă" cam fragilă,
Cu-o culoare instabilă,

Cu-n buchet cam sărăcel,
Cu alco'l cam puţintel,
E un pic cam taninos
Şi mult prea puţin fruct'os,

Iar defectul cel mai mare:
Nu rezistă la păstrare;
După-un an se-"îmbolnăveşte"
Şi încet se oţeteşte.

poezie de George Budoi din Elogii vinului (27 decembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire pură

Într -un colţ din vreme
Sa născut iubirea
Peste lume ea se cerne
Cerul el i-a scris menirea

Caută suflet frumos
Vrea să înflorească
Nu doreşt loc faimos
Vrea doar să trăiască

Intr-un asfinţit de soare
Iubirea îşi face casa
Pe un nor pufos mare
Soarele asează masa

Cel ce ştie să iubească
Fără patimă si ură
Stie mereu să zâmbească
În el stă iubirea pură

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căpriană, lumină lină

O, Căpriană, minune sfântă,
Care ai fost înălţată de un voievod bun şi faimos,
Chiar şi îngerii în cer te cântă,
Lumină lină, trimisă de Hristos!

Tu luminezi această palmă de pământ,
Trădată, vândută mereu.
Căpriană, logos sfânt,
Eşti ca o mană trimisă de Dumnezeu!

O, tu, mireasă a lui Hristos,
Zidită cu multă trudă şi sudoare,
Eşti un scut pentru neamul meu
Contra hoardelor barbare.

Căpriană, lumină lină,
Eşti un simbol divin
Pentru omul cu inima de har plină
Şi care crede în al său destin.

poezie de Vladimir Potlog (21 septembrie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept. Aştepţi?

Stau. Aştept.
O rană-n al meu piept
Cântă prin fior
Dragostea-ţi prinsă-n zbor
Atunci şi acum. Iarăşi ascult,
Deşi, vreau să te uit. Mult.
Chem să îmi vii. Aştept.
Poate n-o să fii. E drept?
Ţi-am dat jumătăţi de lună
Cu inimă bună,
Iar tu... doar faimos nimic
Mi-ai dăruit. Atât de mic!
Să privim la stele. Acum. Aici. Amândoi.
Două modele sunt. Suntem noi.
Aştepţi. Cauţi. Îngheţi.
La infinit te repeţi.
E viaţa ta. Mi-ai luat-o pe-a mea.
Ce faci cu ea?
Aştepţi?...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumina condeiului

un condei vrăjit am câştigat la tombolă
lăcrimează când atinge angelice lumini
viaţa mea de atunci mirabilă parabolă
o trec prin deşertul plin cu beduini.

atinge-mi inima cu un cuvânt frumos
şi am să-l transform în trainic vers
fac şi din tristeţe un orizont faimos
şi chinului îi dau spirit advers.

în câmpul fără mărăcini sădesc idei
viscol şi furtuni ştiu să îndur
îmi extrag curajul şi forţă din condei
timpul meu e magic chip de trubadur.

astăzi curg din nori lacrimi de iudei
mă repliez pe versul năvalnic şi dur.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 101

Cum te vei revanşa, Muză răzleaţă
C-ai neglijat realul cel frumos?
Real, frumos, de-al meu iubit se-agaţă;
La fel şi tu, şi-ai numele faimos.
Răspunde, Muză; şi poate vei zice,
"Frumosul are doar culoarea sa
Şi ce-i frumos, penelul să nu strice";
Dar oare ce e bun, pur vom lăsa?
Că nu-i trebuie slavă, vei sta mută?
Tăcerea să n-o aperi, căci tu poţi
Să-l faci prin vremi să aibă viaţă multă,
Ca aurul cel jinduit de toţi.

Fă-ţi datoria, Muză; ţi-arăt cum
Să-l faci s-arate veşnic ca şi-acum.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veniţi întru unire

În veşmânt de tricolor,
Mândră-i ţara, fraţilor!
Hai, veniţi, întru unire,
Să uităm poveri, mâhnire,
Şi să încropim o horă
Mare... frate lângă soră.

Să vă puneţi strai faimos,
Că nu-i altul mai frumos;
Cu motive populare,
Că e ţara-n sărbătoare.
Hai, veniţi, pe drum, pe brazdă,
Alba Iulia e gazdă!

Muşcă geru-ncrâncenat,
Pe român l-a-mbujorat.
Da nu-i pasă, hora mare
Îi dă aripi ca să zboare,
Lângă inimi româneşti,
Cald e când te reuneşti!

[...] Citeşte tot

poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Superman

Poate n-alerg ca glonţul de tare
Poate nu-mi trag puterea din soare
Poate n-am forţă ca trenu-n mişcare
Când sunt lovit, poate că mă doare.
Poate nu pot să urc pe-o clădire
Poate c-aş vrea să dorm în neştire
Însă când tu ai nevoie de mine
Alerg ca săgeata ca să-ţi fie bine.
Cu tine-aş sta noaptea, cerul să-l privesc
De toată tristeţea să te izbăvesc
Şi grijile tale să le-ndur cu tine
Şi toată tristeţea să o iau cu mine.
Nu sunt deştept, nici nu sunt faimos
Dar când îţi văd zâmbetul frumos
E ca şi cum marea-aş admira
Şi Superman rămâne-n urma mea.

poezie de Ben Estrada, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moldova, ţara mea de dor

Moldova, ţara mea de dor,
De cântec şi baladă.
Eşti ca o pasăre măiastră
Care cântă într-o livadă.

Cântă un cântec frumos
Despre un Voievod faimos.
Care a venit din ţara de jos,
Ca să fie oamenilor de folos!

Care a fost un domn viteaz şi mare,
El a apărat cu credinţă a tale hotare,
Ca tu Moldovă, să ajungi acum,
Să fii cea mai gingaşă floare.

O floare atât de frumoasă,
Cântată, iubită mereu,
Ca o casă mare,
Eşti ţara poporului meu.

[...] Citeşte tot

poezie de Vladimir Potlog (15 aprilie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!