croitor

Micul croitor

Micul croitor munceşte de zor.
Croitoraşul priceput,
are mare ajutor
o maşină de cusut.
Este harnic croitoraşul.
El a îmbrăcat oraşul
în hăinuţe minunate,
cu dantele colorate.
Hainele de el lucrate,
azi sunt foarte căutate.
Pentru artişti, pentru vedete,
face haine cu paiete.
În pădurea fermecată,
animale mari şi mici,
păsărele şi pitici,
îşi fac haine doar la el,
croitoraşul -hărnicel.

poezie pentru copii de Iulia Giuşcă din URSUL DE PLUŞ. Editura Emma. Cluj Napoca. 2015
Adăugat de Iulia Popov-Giuşcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biciul

Mare croitor aş fi,
De-aş avea la îndemână
Liota de hoţi!
Biciul cum ar şfichiui
Pielea lor de bivol gras
Şi tovalul din obraz.
Dar pentru-a mă ţine minte
Am un bici doar din cuvinte
Şi-am să-i flagelez cu el
U-şuu-rel!
..............................................
Punctele ţin loc de cuvinte
Cuvinte... ce nu le suportă hârtia!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primavara

Coplesitoare, plina de lumina,
Miros de pomi cutreierat de muguri,
O lume transformata in gradina,
Esenta delicata de parfumuri.

Divinul croitor imbraca-n verde,
Deopotriva, pom si deal si vale,
Gradina Paradisului, ai crede,
A coborat pe nestiuta cale.

Cand mii de flori, in pete de culoare,
Desfac petale-n roua diminetii,
Te-ntrebi, de unde atata incantare,
Si mut ramai in fata frumusetii...

poezie de Iulia Comaniciu (iunie 2009)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din perspectiva anilor

Vreau să-mi comand un portret. Nimic mai grav
sub soare. Trebuie să-mi procur un costum adecvat
de la croitor. Preţ de o sticlă pe zi mă voi împrieteni
cu pictorul. Voi uita de familie şi cunoscuţi.
Din perspectiva anilor, acest portret va fi mai important
decât întreaga mea viaţă.

poezie de Mieczyslaw Kozlowski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrăbiile mamii

Plouă pe voi, în arbori adunate...
V-aş apăra şi nu ştiu cum se poate.
Strigaţi cu toate către cer să stea
Că nu puteţi zbura,
Şi vă e frig şi foame,
Căci în april nu sunt ţânţari, nici poame.
Unde-aş găsi, vai mie, vai de ele,
O mie de mantale de-o palma şi umbrele?
Când le-a făcut cin' le-a făcut
S-a dovedit croitor nepriceput.
Uituc de timpuri, fără de-ndoială,
Le-a pus să zboare aproape-n pielea goală.

poezie celebră de Tudor Arghezi (10 mai 1967)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zdreanţă şi os

Razele soarelui au gonit către noi
cu milioane de kilometri pe oră.
Iar acum când au atins podeaua duşumelei
se târăsc mai încet decât un filozof,
insinuând o baltă de lumină
cu forme schimbătoare ca acele ale unei amoebe;
se caţără pe uşă
ca şi cum le-ar fi teamă să nu cadă.

Peste câteva clipe se vor refleca pe această pagină,
asaltând-o până când va deveni de necitit. O să trag perdeaua
într-o parte. O să scurtez cu câţiva metri milioanele de kilometri
şi, croitor al universului, voi sta liniştit
peticindu-mi cele câteva zdrenţe de zile rămase.

poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un epitaf nescris pe mormântul tatălui meu

Aici zace-un croitor
În Craiova cunoscut,
Era un pic inovator
Multe haine a făcut.

A-mbrăcat sute de oameni,
Pe primari şi pe boieri
Şi pe bieţii craioveni,
Mulţi din ei fără averi.

A-mbrăcat actori de seamă
Pentru piesele jucate,
Comedii sau melodramă.
Fie-i păcatele iertate.

A muncit din răsputeri,
Legile le-a respectat,
A primit elogieri,
Niciodată îngâmfat.

[...] Citeşte tot

epitaf de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La croitor

la 9 fix am programare la croitorul
de inimi
pe coridorul îngust musteşte a trăiri umane
în faţa uşii de plută sunt eu cu mine
la fără un minut croitorul iese, priveşte peste mine şi cu un aer absent îmi strigă numele
la şi un minut îmi spune

cazul tău
iremediabil
irecuperabil
mama ta n-a ştiut să negocieze
a păşit o singură dată în rai pentru tine
şi pentru inima ta n-a găsit decât căptuşeala asta bordo cu motive lacrimale îmbibată ca la sfânta împărtăşanie în Lacrima-Christi
da, te strânge căptuşeala
a intrat la apa lacrimilor
inima ta e anormal de mare, iar căptuşelii n-am de unde-i da drumul
şi nici aţă la culoare nu mai am

auzi!
bordo

[...] Citeşte tot

poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haine vechi

Rămîn prin casă nişte haine vechi,
Un fel de moştenire părintească
Şi umbre ale tragicei perechi,
Că posesorii nu mai vor să crească.

Părinţii ajung din ce în ce mai mici,
Îi părăseşte calcaru-n derivă
Şi, dintr-o dată, nu mai sunt aici
Şi hotărîrea e definitivă.

Paltonul mamei nu mai are rost.
Încap în el aproape două mame,
Şi-acel voal, ce potrivit i-a fost,
Începe, dărîmat, să se destrame.

Cît despre tata, ce să vă mai spun.
Costumele, absenţa i-o îmbracă.
Parc-a suflat un croitor nebun,
În toată garderoba lui săracă.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plăsmuire

Aud câteodată foşnetul paginilor întoarse,
cineva îmi răsfoieşte inima,
degetele plimbate de la dreapta la stânga
îmi îngreunează respiraţia ca un pietroi.
Nu sunt decât un biet croitor,
încercând să desluşesc tâlcul cuvintelor
revin asupra tiparului de zeci de ori.
Epilogul îmi macină fiinţa,
pocnetul de carte închisă îmi inundă urechile,
simt palmele cum se plimbă pe coperta finală,
litere şi praf deopotrivă curgând.
Ca într-o haină prea mică
nu mai pot să-mi fac loc în mine,
paşii îmi sună a sticlă spartă,
pe partea nevăzută a lumii
ţin cerul în mână aşa cum aş ţine-un tabel.
Cu o exactitate ciudată,
unele lângă altele pe el s-au aliniat fiinţe şi lucruri,
dobânzi la împrumuturi,
în anul cutare, ziua cutare, ora cutare,

[...] Citeşte tot

poezie de Camelia Buzatu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!