Primavara

Coplesitoare, plina de lumina,
Miros de pomi cutreierat de muguri,
O lume transformata in gradina,
Esenta delicata de parfumuri.

Divinul croitor imbraca-n verde,
Deopotriva, pom si deal si vale,
Gradina Paradisului, ai crede,
A coborat pe nestiuta cale.

Cand mii de flori, in pete de culoare,
Desfac petale-n roua diminetii,
Te-ntrebi, de unde atata incantare,
Si mut ramai in fata frumusetii...

poezie de Iulia Comaniciu (iunie 2009)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regasire

Te regasesc iubire, in adancuri,
Unde erau doar lacrimi si durere,
Inmuguresti asemeni unui pom,
Dupa o iarna plina de tacere.

Ramai aici, nu vreau sa pleci departe,
Ramai cu mine pana in amurg,
Sa vindeci iadul ranilor din mine,
Cu nori ce trec si ape care curg.

Nimic pe lume nu e imposibil
Deci, imposibila nu esti nici tu,
Alcatuieste-mi un itinerariu,
Sa stiu cand este "da" si cand e "nu".

Eu nici o lege nu am incalcat-o,
Nici legea karmei n-o voi incalca,
Si de va fi sa fie fericire,
Eu voi alege totdeauna "da".

poezie de Iulia Comaniciu (mai 2009)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secunda,stele si dor...

In suferinta si iubire,
In lunga noapte de durere
Caut raspunsuri si lumina
Aflu tacere si tacere.

Ai fost reperul vietii mele,
Lumina Stelei de la Pol
M-ai insotit, fara tagada
Si-n mersu-mi lin, si in ocol.

Fara de tine viata-i goala
In mersul meu spre asfintit.
Tu, camaradul meu discret,
Lumina mea fara sfarsit.

Gradina Domnului e plina
De flori, de iarba si suras.
Te-a luat acolo, intre stele
Pentru ca te-a iubit nespus.

In fiecare stea pe bolta
Esti tu, acolo si aici.
De nu-mi vorbesti, nu-i intamplare
Eu stiu mereu ce vrei sa zici.

E dincolo de noi puterea
De-a intelege. Pentru ce?
E plan divin, e incercare?
E trist, e bine? E orice.

poezie de Iulia Comaniciu (ianuarie 2008)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai coborat din Slavile Senine

Ai coborat din slavile senine,
Cu chip de rob si imbracat in lut,
Ca sa petreci cu mine prin ruine,
Sa-mi schimbi sfarsitu-n inceput.

Ai pus in ochii mei Lumina,
In lacrima-mi, sclipiri de soare,
Prin roua diminetii in gradina,
Tu imi zambesti din fiecare floare.

Pe-obrazul meu ai pus seninul,
Si mainile mi le-ai deschis spre semeni larg,
M-ai invatat in soapta cum s-ofer alinul,
Panzele iubirii sa le tin intinse pe catarg.

Ai pus in sufletu-mi trist si pustiu,
Dragostea si pacea Ta de nedescris,
Ai transformat trecutu-mi cenusiu,
In curcubeu si dor de Paradis.

In inima mea s-a aprins un foc ceresc,
Cand Ti-am vazut privirea, prima oara,
Si de atunci in mine zilnic flacarile cresc,
Iubiri ce nicicand n-o sa moara.

Curand o sa ma ‘nalt spre slavile senine,
In haina alba de mireasa imbracat,
Inconjurat de diamante, perle si rubine,
Pe vesnicii cu Tine in Palat.

poezie de Marius Alexandru (26 august 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Echilibru

E atata frumusete... si atata disperare,
Si durere la tot pasul... si atata fericire
O balanta ce se-nclina intre veghe si uitare,
Cand de-o parte, cand de alta, intre ura si iubire.

A fi om e bucurie si durere, impreuna.
Vrei sa dai din plinul vietii celor dragi, si risipesti.
Nu-ti ramane pentru tine nicio singura farama
Si ajungi la intrebarea: "Ce inseamna sa iubesti?

Cui ii trebuie iubire intr-o lume de cosmar,
Cand la loc de cinste-i ura, si invidia, si raul?"
Daca treci de clipa asta si gandesti astfel, mai rar,
Toate trec, dispare frica si departe fuge haul.

Si te-ndrepti inspre lumina, catre Bunul Dumnezeu,
Ierti si uiti, si rabzi de toate, cu speranta si-asteptare.
Intr-o zi, atunci, departe, vei primi si darul tau
El exista, sa fii sigur! Doar asteapta cu rabdare.

poezie de Iulia Comaniciu (noiembrie 1999)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renunţare

In gradina moartă
Am sărit aseară, peste zidul mort -
Pasul meu, încet, se oprea în loc, -
Conştient de soartă, de durere orb,
In gradina moartă
A sosit un mort.

Se uita-n gradina moartă
Luna albă, moartă -
Plumb - corpul meu căzu
Pe banca de piatră.

Se-auzea de-afară
Viaţa proletară -
Numai umbra mea dupa zidul mort,
- Pentru totdeauna, mai plângea in noapte...
In gradina moartă
A sosit un mort.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O Floare

A crescut o floare în gradina noastră, unde nu credeam că ajunge
Lumina, s-o facă sa crească.
Mă dau mai aproape să o pot atinge
Petale aşa gingase, mi-e teama totuşi sa le ating
Ca vraja să nu fugă, ca nu cumva s-o sting.
Este acum firavă şi frumoasă
Dar ea a vrut sa crească
În gradina noastră.

poezie de Stelian Gabor (18 aprilie 2005)
Adăugat de Laura
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inca te mai caut,iubire...

Sunt o farama dintr-o stea?
Sau licarire dintr-un vis?
Sunt ori aici, ori undeva
Unde nu-i loc pentru abis?

Dar unde sunt? Ca mii de stele
Imi trec prin ochi in dans sublim,
Linistitor, purtand cu ele
Secunde, ani, trecut, destin.

Acopar sufletu-mi cu pace
Si praf de stele am in cale,
Strang clipa-n palmele-mi dibace,
Nu-i niciun deal, nu-i nicio vale.

Nu sunt primejdii, nici durere,
Nici vise sparte-n cioburi, mii,
E doar iubire si tacere
Si intrebari:"Cui apartii?

Si cat mai ratacesti prin lume
Fiinta fara-nsemnatate?
Ce faci aici, cauti un nume
Pentru iubire si dreptate?"

Si singura imi dau raspunsuri.
Dreptatea e acolo, sus,
Aici sunt multe neajunsuri,
Din rasarit pana-n apus.

Iubirea este pretutindeni
Sa o descoperi e usor:
O ai in tine, de armindeni,
In frunza toamnei dusa-n zbor.

In arsita de foc a verii,
In albul iernii necuprins,
In cerul inrosit al serii,
In stelele de neatins.

Iubire e in suferinta,
In zambetul unui copil,
In asteptare si credinta,
In lacramioara din april.

Si mai presus de toate aceste,
Iubirea este Dumnezeu,
El, Cel ce nu ne paraseste
Atunci cand drumul ne e greu,
Ne duce-n brate si paseste
Cu noi, cand drumul ne e greu.

poezie de Iulia Comaniciu (12 decembrie 2009)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cand simti

Plang cand viata-mi rade-n fata
Si imi fura din culoare
Plang cand soarta ma invata,
Cand pe cer rasare soare.

Rad la tine dar am masca
Si mi-e frica de-ntuneric
Stau si astept sa se mai nasca
Un luceafar prea feeric.

Ma cutremur si mi-e groaza
De o lume prea perversa
Ma ascund sa nu se vaza
Fata mea, o fata adversa.

Ma topesc cand tu ma mangai
Si-mi soptesti usor in noapte
Vorbe prea fierbinti, ma balbai
Cand apoi tu treci la fapte

poezie de Loredana Tudor
Adăugat de Loredana Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce-Amar

In halucinatia mea
Am zarit gradina de flori a Iubitei.
In ameteala,
In ceata betiei mele,
Involburandu-se si dansand ca o roata ce se invarte.

M-am vazut pe mine ca sursa a existentei,
Ma aflam acolo la inceput
Si eram Spiritul Iubirii.
Acum sunt treaz
Si mi-a ramas doar ameteala
Si amintirea Dragostei
Si amaraciunea...

Tanjesc dupa Fericire,
Cer ajutorul,
Doresc mila.

Si Iubita imi spuse:

Priveste-ma si asculta-ma,
Pentru ca sunt aici
Chiar pentru asta.

Eu sunt Luna si Stralucirea ei pentru tine,
Eu sunt gradina de flori si apa ta.
Am batut atata drum insetata de tine,
Fara incaltari sau sal.

Vreau sa razi,
Sa-ti uiti toate grijile,
Sa te iubesc,
Sa te hranesc.

o, dulce amaraciune,
Te voi alina si te voi Vindeca,
Iti voi aduce trandafiri,
Caci si eu am fost acoperita de spini...

poezie clasică de Rumi din The Love Poems of Rumi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intrebari

Unde esti liniste?
Incotro ai fugit bucurie?
Pe unde ratacesti iubire?
La cine ai ajuns fericire?

De ce vii neliniste?
De unde ai aparut tristete?
De ce ma incerci ura?
Ce cauti nefericire?

Schimb nelinistea in liniste,
Trag perdeaua la fereastra vietii
Si nelinistea ramane afara.
Cat vei sta liniste?

Schimb tristetea in bucurie,
Caut culorile roz ale vietii
Cumpar cateva iluzii.
Cat vei sta bucurie?

Schimb ura in iubire,
Am sufletul cat bolta cereasca
Incape in el iubire pentru o lume.
Cat vei sta iubire?

Schimb nefericirea in fericire,
E gradina Edenului aici, langa mine.
Numar clipele si ma intreb:
Cat vei sta fericire?

poezie de Iulia Comaniciu (ianuarie 2000)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cismigiu de toamna

Verde nou al primaverii, ros al florilor de vara,
Toamna, galbenul din frunza ta tarzie mi-e mai drag,
Fie ca-n velinti tacute inimi de-aur le presara,
Fie ca fosneste-n taina matasosului tau steag.
Zi senina, zi rodita ca o poama de lumina,
Cata floare prea devreme scuturata te-a dorit,
Sa te pot culege astazi — cer, si suflet, si gradina —
Cismigiule de toamna, de-amintire biruit.
De pe podul ce oglinda arcu-ntins al pietrei sale
Peste apa unde lebezi dorm pe teiul tremurat,
Cine m-a chemat pe nume, cine m-a oprit in cale?
Umbra ta de altadata si un ram ingandurat.

Verde dor al primaverii, foc al dragostei din vara,
Toamna, parul de-aur moale al iubirii mi-e mai drag
Cand strivesc si ani, si zile ce covorul tau presara
Si-mi fosnesti a moarte-n suflet, matasos si galben steag.

poezie clasică de Ion Pillat
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strofa risipita

Eu niciodata nu pot fi de vina…
Cand ploua sau e cerul innorat
Si mor pe straturi florile-n gradina,
Sa stii ca numai tu esti vinovat.

poezie celebră de Otilia Cazimir
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarba verde

Astazi plec la mine-n sat
Internet.... deconectat
Vreau sa vad paduri, livezi
Vreau sa vad doar pomii verzi
Vreau sa-mi sufle vantu-n plete
Vreau desculta pe-ndelete
Sa ud florile-n gradina
Sa fac baie de lumina

Vreau sa am gaini in curte
Sa-nsiram vrute, nevrute...
Vreau s-aud mierla in prun
Vreau sa vad ariciu-n drum
Nu vreau strada si asfalt
Vreau pamantul desfundat
Mustind apa sub zapada
Colt de iarba in ograda
Vreau s-aud cucul in deal
S-ascult fluier de cioban

-Nu se poate, inutil...
Astazi nu mai esti copil
Cu alti ochi o sa privesti
Iarba verde in livezi

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cala

Cala pe cale
sa-mi luminezi,
ochii ce plang
sa-mi usuci,
cu alb moale
si-un superb,
din petala
ce-mi curata,
geana de sare.
Cala pe cale
sa-mi atingi,
degete uscate
dintr-o iubire,
pune-mi catifea
si-un sarut,
sa-mi vindec
durere din ele.
Cala pe cale
sa-mi porti,
privire in tine
si-n cupa deschisa,
sa-mi inghiti
lent si atent,
iris ce are
lumina slabita.
Cala pe cale
sa-mi daruiesti,
parfum de uitare
pe perna,
sa-mi stai stapana
intr-un vis,
sa am fericire
si nu regrete.
Cala pe cale
sa-mi porti,
inima in splendoare
si timp,
sa te privesc
sa te cant
sa te simt,
sincera floare superba.
Cala pe cale
de a iubi,
maini
buze
gene
si suflete grele,
eu sunt multumita
ca tu existi,
in culoare
in viata
in gradina
ori in glastra,
si tu!
reusesti sa cuceresti
multe suflete,
ce pot lega
o mare iubire.

poezie de Adelina Cojocaru (14 septembrie 2015)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trenul pierdut

o sticla goala,
dand pe dinafara,
de unde atata ura?

de unde sange pe mainile mele?
de unde atata sare
pe ochii tai albastri?

un ceas,
un minut,
cat a trecut
de cand trenul am pierdut?

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multumire

Doamne, dintre flori,
Din valea plina
De culoare si lumina,
M-ai ales sa-ti fiu podoaba,
Sa ma porti pe brat de Tata.
M-ai cernut in sita vietii,
Bob lucios, de aur pur ;
In cuptor, mi-ai ars pacatul,
Sa fiu demn, milos si bun.
Doamne, dintre miile de pietre
Reci, de vifor inghetate,
M-ai ales, si-ai pus caldura,
De viata sa am parte.
M-ai luat din marea moarta,
Langa tine,-n barca vietii ;
Mi-ai sadit in piept, speranta,
Si lumina diminetii.

poezie de Florina Emilia Pincotan
Adăugat de Florina Emilia Pincotan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranta

Cumplit ma strapunge'n gand
Vreau sa plec de pe acest pamant,
Pe crucea sufletului meu vreau sa scriu
Anul cand simt ca n'o sa mai fiu.

Vreau ca nimeni sa nu planga
Nici pe brate sa ma duca,
Un alai de ingeri va veni
Intr-o noapte cand nimeni nu va sti.

Trupul o sa zaca intr-o groapa desarta
De unde s-a nascut alta data,
Iar sufleul pe aripi de inger va pluti
Si in gradina Eden se va odihni.

poezie de Cornel Crâşmaru (17 noiembrie '09)
Adăugat de Cornel Crâşmaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esenta

Ma arde pielea de prea mult dor,
Atingerea ta m-a infierat pentru vecie
Caci prea fierbinte mana ai avut
Cand mangaierea ta mi-ai dat-o mie.
Am cicatrice pe toata pielea,
Pe peste tot pe unde m-ai atins,
Si nici zapada muntilor de la apus,
Nu m-a racorit de atata dor de tine.
Cu buzele cand m-ai atins,
M-ai ars pana la os, si atunci am plans.
Si poate n-ai stiut de unde vine,
Lacrima pe care ai vazut-o
Atunci, odata intr-un colt de ochi.
Ciudata e iubirea mea cu tine,
Si chiar si cand minciuna e un gaj
Surad cu fals desi stiu ca nu fac bine
Si plang desi ma chinui tot pe mine.

poezie de Sorana Topa
Adăugat de Nicoleta Denisescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mii de flori

Mii de flori ţi-aş da în dar,
Nopţile să-ţi fie jar...
Zilele cu cerul plin
De iubire şi senin!

Mii de flori adun din câmp,
Mlădiate de un vânt,
În nuanţe rogvaiv,
Să-ţi pun gândurilor tiv.

Mii de flori ţi-aştern în cale,
Să-mi fii vis cu alb de cale,
Să-mi fii zâmbet, împăcare,
Să-mi fii ziua cea cu soare!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printesa ghetii

Cand prin ferestre se zidesc amurguri,
Risipind in clepsidre nisipul ce s-a scurs,
Ramane doar drumu-n abundele desisuri,
S-ascunda diminetii albastrul tau suras.

Iubirii noastre tocmai i-am cantat prohodul.
-durere expandand printre simturi parfumul-
Fire de panza de paianjen ne mai leaga,
Departe a stins lumina inca fumega.

Atat de rece esti, si-i atata hau,
Doar stalactitele te iubescului tau
Cazand suna fals cand sparg vioi,
Linistea de gheata deschisa intre noi.

poezie de Adrian Silviu Mironescu
Adăugat de Dora Raducanu
Comentează! | Votează! | Copiază!