creatia copiilor

Pulbere de aur

Praful se-abătea mereu peste-aşezarea noastră
Ne-ocolea doar când ceaţa mării se lăsa, albastră;
Iar nouă, copiilor, ni se spunea, la mic şi mare,
Că era aur în praful auriu sclipind în soare.

Şi-n pulberea purtată de vânt în slavă, sus,
Parcă ne-apărea-n asfinţit chipul lui Isus;
Iar nouă, copiilor, ni se spunea, la mic şi mare,
Că era aur pur în praful ce sclipea în soare.

Aşa era viaţa la Golden Gate, astfel trăiam,
Aurul prăfuia tot ce beam şi mâncam,
Iar nouă, copiilor, ni se spunea, la mic şi mare,
"Trebuie să ne-înghiţim porţia de aur fiecare".

poezie clasică de Robert Frost, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luaţi exemplu

De o vedeti să le admirati
Doamnele ce sunt patrioate
Mai patrioate decât bărbaţi
Ce par tari dar plini de laşitate

Puterea de sacrificiu a lor
De a respecta sfânt eroilor
Doar mamele şi femeile ştiu
Ele simt cum o pierdere a copiilor

Si luptă să le asigure viitor
Luaţi exemplu Vasilica, Veorica
De la o femeie ce e mămică
Asigurând viitor copiilor

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Titlul adoptiv

Nu e timp oameni
nu e timp
să le batem fraţilor la uşi
să ne arate fereastra
să le batem părinţilor obrazul
să ne arate ruşinea
să le batem copiilor palme în cuie
să ne arate linia crucii
Nu e timp fraţilor
de oameni de uşi ori ferestre
de mame ori taţi surogaţi
de copiii copiilor zestre
Nu e timp oameni
Nu e timp...
aşa că lasaţi!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desene pe asfalt

Pe un deal limpede din vată
cu miei de cauciuc şi vaci de porţelan
răsare soarele cu o faţă îmbujorată
asfaltul e cald
desenele copiilor sunt suflete în expoziţie
pictate cu buline de roşu în pătrăţele maro
curbate în romburi dezlegate de linii
multe puncte sub un breton drept şi galben
stau fără de grijă, culcate pe nici o perspectivă,
mâini tinere împleticesc ramurile copacilor
grabiti paşii
doar până la prima ploaie
găsiţi sufletele copiilor
împrăştiate pe asfalt

poezie de Laura Soltuzu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reacţia luminii

Dimineaţa m-a scăldat cu roua ei,
Binecuvântând Creaţia divină
Am risipit mărgăritare, ce-au devenit cristale de foc
Prinde-mă de mâna
Şi siluetele noastre vor merge pe alee,
Printre picături de ploaie
Pâna ce lumina va forma siluete multicolore
Creaţia se risipeşte prin muguri de pomi,
Prin iarba tăiată, prin zgomotul apei
Se aud lebedele in dansul lor pe apa
Copii aleargă cu pâine să le hrăneasca
Se pierd sunetele printre sălciile pletoase.
Ascund lumina în felinarul din duc
Ascund cărbunii în preacurat loc
Pierd frâiele în călătoria astrală
Adorm cu fiecare cuvânt de alint
Şi mă trezesc precum o floare,
În lumina zâmbetului de copil transcental
Până voi fi picătură de rouă.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Barierele nu există

Toate barierele le vom trece,
Trăieşte fiecare clipă... alături de gândul bun!
Permite-mi creaţia,... permite-mi să fiu eu: poeta, iubita, mama, sora.
Tu doar ascultă-ţi inima.... ea bate... bate cu intensitatea luminii.
Acceptă să fii doar tu, desprins de creaţia iubirii...
Singurătatea ne poate uni.
Mă simt cerută! Căsătoria nu e posibilă
Aş vrea să te veghez când dormi...
Dimineaţa să te pot trezi cu un sărut!
Tu să mă înlocuieşti cu ţigările..,
Să mă simţi mai des... în fiecare zi...
De mâine nu mai ai nevoie de ţigări
Vindecarea vine odată cu iubirea mea
Doar deschide-ti inima!
Timpul se va opri în loc...
Noi doi vom cunoaşte miracolul iubirii de la distanţă.
Rămâi cu mine... dincolo de emoţie, dincolo de lumină!

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altfel spus (7)

Nu mai lăudaţi... citiţii. Nu fac mai mult decât să profite de creaţia altora.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem creaţia umilă a Ta, Doamne. Nu ezita să ne previi!

Cum ai putea tu să renunţi acum?
Când te cunoaşte-o lume-ntreagă
Noi doi suntem aici perzenţi
La o-ntâlnire mult prea vagă.

Cum am putea noi să risipim acea fărămă de iubire?
Când toţi din jur sunt doar nişte spini
În cale noastră prinsă de eternul gând-suspin
Cum am putea să risipim iubirea dintre noi, mândru destin?!

De ce să renunţi tocmai acum?
Când lumea-ţi stă întinsă la picioare?
Nici visele nu sunt trecute,
Ele sunt prezent şi viitor
Cum am putea risipi dragostea ce ne poartă pe cele mai înalte culmi?
Suntem creaţia umilă a Ta, Doamne
Nu ezita să ne previi!

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani, TUTUROR COPIILOR! - La mulţi ani, COMOARA MEA!

Am, Doamne, toată bogăţia ta, nemuritoare:
Iubirea şi bunătatea sunt pâinea de zi mare,
Gingăşia şi blândeţea sunt apa de izvoare,
Lumina şi căldura – toiagul ce mă face tare,
Sunt Mama Comorii peste timp şi valoare...

Mă-nchin şi te rog, de pace, lumină şi soare,
Lăţeşte-mi Comoara, să dea peste floare,
Să-ncapă în ea Iubirea ce n-are hotare,
Copiilor dă infinit din raiul, ce sunt împlinită,
Vlăstarii-nepoţi să vină pe urma mea fericită...

poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie de ziua copilului (dedicată copiilor mei dragi si tuturor copiilor)

Mă doare această pauză de vis
Această poezie nescrisă
Aceşti ani nepietruiţi în stele
Tu eşti adierea zorilor şi marea lumină
Te-am căutat printre copii
Dar nu erai... doar zâmbetul tău
îmi zbura prin gând şi imaginea ta mă binedispunea
Visam să fiu a ta mamă
Să nu mă-ntrebi trist dacă azi e ziua copilului
Am plecat...
Zâmbetul tău a rămas în lumină
Ochii tăi m-au eclipsat...
Lăsând loc jocului de sunete, note şi vibraţii
La mulţi ani!

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!