Pulbere de aur
Praful se-abătea mereu peste-așezarea noastră
Ne-ocolea doar când ceața mării se lăsa, albastră;
Iar nouă, copiilor, ni se spunea, la mic și mare,
Că era aur în praful auriu sclipind în soare.
Și-n pulberea purtată de vânt în slavă, sus,
Parcă ne-apărea-n asfințit chipul lui Isus;
Iar nouă, copiilor, ni se spunea, la mic și mare,
Că era aur pur în praful ce sclipea în soare.
Așa era viața la Golden Gate, astfel trăiam,
Aurul prăfuia tot ce beam și mâncam,
Iar nouă, copiilor, ni se spunea, la mic și mare,
"Trebuie să ne-înghițim porția de aur fiecare".
poezie clasică de Robert Frost, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre aur
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre creștinism
- poezii despre copilărie
- poezii despre albastru
- poezii despre Soare
- poezii despre Iisus Hristos
Citate similare
Era o seară frumoasă. Noaptea ieșise să vâneze pe armăsarul ei negru, iar lunga coamă de nori a acestuia flutura în vânt. Am stat la fereastră privind luna. Există cu adevărat "un om din lună?"... Atunci când eram mic, mi se spunea că luna era un fruct și că atunci când devenea copt, era cules și dus departe, într-o grămadă de alte vechi luni pline, într-un mare birou, aflat la capătul lumii.
citat clasic din Heinrich Heine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre timp
- citate despre vânătoare
- citate despre vânt
- citate despre seară
- citate despre nori
- citate despre noapte
- citate despre negru
- citate despre frumusețe
- citate despre fructe
Corespondență. "Și era Voevodul mic la stat." Ureche
Am primit un plic
C-o nouă lucrare:
E Ștefan cel mic,
De Iorga cel mare.
epigramă de Păstorel Teodoreanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-am crescut copilul când era mic mai mult în restaurantul C. C. A. Așa că tot ce știa, spunea: mama-tata-plata.
citat celebru din Nicu Constantin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre creștere, citate despre copilărie sau citate de Nicu Constantin despre copilărie
Praful, când simte peria, se face mic. Praful din noi, când simte că este "periat", se face mare.
aforism de Ștefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Praf (2016)
Adăugat de Ștefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Sfetnicul era așa de mândru încât atunci când vreunul mai mic decât el îndrăznea să vorbească cu dânsul sau să-l întrebe ceva el spunea numai atât: P! Adică asta și cu nimica era totuna.
Hans Christian Andersen în Privighetoarea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vorbire sau citate despre mândrie
Când eram mic mi se spunea: așteaptă să te faci mare și ai să vezi tu. Acum sunt mare și nu văd absolut nimic.
citat celebru din Ernest Hemingway
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prince
Era crescut, de mic, și îngrijit
ca fiu al unui mare campion
ce nu știa ce-nseamnă abandon
la cursele de cai ce l-au călit
în Albion.
Iar mama lui, pur sânge englezesc,
fusese,-n tinerețe,-o mare stea
ba, chiar și-acum, bătrână, tot putea
s-arate celor ce o îngrijesc
valoarea sa.
Căci fiul ei, un mânz promițător,
era de-acum, doar la un an, frumos,
puternic, ne'nfricat, ambițios,
și se vădea a fi un luptător
periculos.
Iar Prince era, nu doar un nume dat
la naștere, așa cum l-a primit,
era chiar numele cel potrivit
urmașului atât de talentat
și de iubit.
Acum, el vede ochii-ngrijorați
ai unui medic, tânăr specialist
în boli precum a lui și, sufletist,
îi mângâie cu vorbe ca-ntre frați.
E foarte trist,
Căci boala lui a început demult,
din noaptea când o ploaie l-a surprins
și i-a adus, în sânge, foc nestins
ce-l mistuie și-l afectează mult.
Se simte-nvins.
Iar Lady, cum o știe el de mic,
e tristă și mai plânge-atunci când el
refuză și grăunțe, orice fel,
nu poate să mănânce mai nimic,
iar orz, defel.
Dar azi, i-a amintit, în lung discurs,
de-nvingători, de tatăl, mama sa,
și l-a convins că, numai dacă vrea,
în lupta lui, ca-n orice alt concurs,
Va câștiga.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicină, poezii despre tristețe, poezii despre tinerețe, poezii despre cai, poezii despre boală, poezii despre început, poezii despre valoare, poezii despre talent, poezii despre sânge sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Aurul tigrilor
Până sosi-va ceasul de galben asfințit
Nu-mi voi putea lua ochii
De la impunătorul tigru de Bengal.
De colo-colo umblă pe hărăzitu-i drum
Și nici nu bănuiește
Că gratiile-s închisoarea lui.
Veni-vor după-aceea și ceilalți tigri:
Tigrul de foc veni-va al lui Blake,
Și aur, mult, sub diferite chipuri:
Metalul iubitor care-a fost Zeus,
Inelul celor două nopți, Draupnir,
Cel care zămislește nouă inele,
Iar acestea, altele nouă, și tot așa la nesfârșit.
Cu anii fost-am părăsit
De celelalte culori încântătoare.
Nu mi-au rămas decât
Tremurătoarea lumină, umbra deasă,
Și aurul de la-nceput.
Voi, asfințituri! Voi, tigri! Voi, fulgerări
Ale mitului și ale epocii!
Văd un aur mult mai prețios, părul tău,
Pe care-l jinduiesc aceste mâini.
poezie clasică de Jorge Luis Borges din Aurul tigrilor (1972)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tigri, poezii despre timp, poezii despre păr, poezii despre ochi, poezii despre noapte, poezii despre mâini, poezii despre lumină sau poezii despre galben
Creștinismul se folosea, la început, de obiecte de lemn, dar el era de aur. Astăzi, se folosește de obiecte de aur, iar el este de lemn.
citat din Sfântul Atanasie cel Mare
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre început, citate despre prezent, citate despre lemn, citate despre creștinism sau citate despre aur
Centenar
Străbunicul avea nouăzeci și nouă de ani,
Iar nouă ne era teamă că, așa, ca o nefăcută,
Deși era vioi ca-n zbor un stol de balabani,
Nu va avea norocul să atingă-o sută.
Nu mai mărșăluia, e drept, ca cetele de ferentari,
Dar nu prinsese niciun pic de mucigai:
Un adevărat patriarh, cu mușchi și oase tari,
Era străbunicul, dintre bătrâni cel mai dihai.
Te-ai fi așteptat să fie senil, fără putere,
Și nicidecum plin de viață, verde, sănătos tun;
Dar nu, lui îi place la nebunie-un țap de bere,
Iar vechile petreceri, năvalnice,-l bine dispun.
"Trecătoare asemeni unei gripe," spunea el
"E viața pe care-am trăit-o, parcă zburând,
Dar am de gând acum, încet, încet, încetinel,
Să aniversez o sută de-ani curând."
Vizitându-l eu într-o zi pe înserat,
Oh, ce schimbare mi-a fost dat să văd,
Ochii îi erau triști, capul plecat,
Barba căzută-n piept, ce mai, prăpăd...
Mi-a spus: "Lasă-mă să mor, te rog;
Nu mai sunt omul care eram mai înainte,
Iată, azi, ca la un boșorog,
Mi-a căzut din gura primul dinte."
poezie de Robert William Service, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre verde, poezii despre sănătate, poezii despre superlative, poezii despre seară sau poezii despre schimbare
Când era mămuca bolnavă, zise el într-un târziu, eu, care eram cel mezin, stăteam lângă dânsa, ca să-i dau apă, când îi era sete... Avea arșiță mare. Eram singuri; ceilalți erau pe-afară, după treburi. Și ea-mi spunea să fiu cuminte după ce s-a duce ea, și s-ascult pe tătuca. Și eu o întrebam așa: Unde-ai să te duci, mămuță? Și ea-mi spunea: Apoi eu am să mor, Niculăeș, și tu să nu spui la nimeni...
Mihail Sadoveanu în Un om necăjit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre moarte, citate de Mihail Sadoveanu despre moarte, citate despre mamă, citate de Mihail Sadoveanu despre mamă, citate despre boală, citate de Mihail Sadoveanu despre boală, citate despre apă sau citate de Mihail Sadoveanu despre apă
Era început de primăvară, prin martie, și pe ferestrele deschise năvălea lumină nouă, ca o fulguire de aur. Domnu Trandafir ne privea vesel cu ochii lui negri.
- Băieți, zise deodată domnu Trandafir, astăzi trebuie să ieșim și noi ca gâzele, la soare...
într-un freamăt de bucurie, ne îmbulzirăm spre ușă și ieșirăm în ceardacul larg, de unde se vedea, revărsat pe vale, șesul cel mare al Șiretului, subt aburii subțiri [...]
Mihail Sadoveanu în Cheia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre văi, citate despre trandafiri, citate despre primăvară, citate despre ochi negri, citate despre ochi sau citate despre lumină
Un om a văzut o minge de aur pe cer
Un om a văzut o minge de aur pe cer;
A urcat după ea
Și, într-un final, a atins-o
Era de argilă.
Acum vine partea stranie a lucrurilor:
Când omul a ajuns pe pământ
Și a privit din nou,
Iată, acolo era o minge de aur.
Acum vine partea stranie a lucrurilor:
Era o minge de aur.
Da, în numele cerului, era o minge de aur.
poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit
Doc. X
Trei zile-a stat în pește vestitul profet Iona,
Și-a fost el pentru asta savant ihtiolog?
Iar X e matematic și mare pedagog
Fiindc-a stat și dânsul trei zile prin Sorbona?
Când era mic, de dânsul prinsese groază bona:
Spunea prostii mai zdravăn decât un filolog
Iar azi cu tot refrenul: așa-i, cum zic, mă rog,
Nu știe domnul doctor ce-i tropicul și zona.
De-a scris numai trei rânduri, sub nume el și-a pus
Și diploma, subscrisă altcum de vrun Gambrinus.
Iar de-ai vorbit cu dânsul, sunt sigur că ți-a spus
De zece ori, că-i doctor în cosinus și sinus.
Și te-ai convins! Prostia e uneori un plus
Al minții, însă mintea lui X e proastă-n minus.
sonet de George Coșbuc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre zile, poezii despre vorbire, poezii despre prezent, poezii despre pești, poezii despre pedagogie sau poezii despre medici
Dreptul la nemurire
Uneori
îmi vine să cred că ceața
e-o intrare în lumea de la-nceput
în care toate lucrurile sălășluiau împreună
fără ca ele să fi știut
Ce minunat trebuie să fi fost
să-ți schimbi în fiecare clipă identitatea!
ca într-o mare călătorie prin lumi
și-apoi nimic să nu mai știi pe de rost
Nimic nu era
mare
nici mic
nici sunet
nici culoare
Totul era
numai ură și dragoste
Totul era
nedumerire
Pentru memoria
care-n curând avea să ne ia
dreptul la nemurire.
poezie de Olga Alexandra Diaconu din Dreptul la nemurire (2 februarie 1990)
Adăugat de Olga Alexandra Diaconu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre sunet sau poezii despre iubire
Ziua națională
Alba-Iulia ne cheamă
cu un clopot de aramă
vechi de când era Mihai
cu ostașii lui pe cai!
dar Unirea n-a durat
si Mihai e ingropat.
peste trei sute de ani
visul s-a-mplinit pe plai!
neamul meu intr-un razboi
cu țărani-soldati eroi
cu un rege si-o regină
țară nouă făuriră!
ROMÂNIA se numeste
Dunărea o -mprejmuiește,
Munții.... Marea.... Mureșul
Prutul.. Jiul... Someșul!
azi e mare sărbătoare
noi pornim cu mic cu mare
Alba-Iulia ne-asteaptă
să serbăm Unirea Noastră!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monarhie, poezii despre visare, poezii despre unire, poezii despre sărbători, poezii despre munți sau poezii despre eroism
Cu câtă strălucire, ce adânc și albastru se dezvelea cerul! Și ce minune! Cu ochișorii lui mărunți, cât niște fire de colb, îl cuprindea întreg. Și ce întunecime, câtă umezeală sub frunzișoara lui! Ce căutase dansul acolo? Iar din mijlocul tăriei albastre, un bulgăre de aur aprins arunca văpăi. Tresări. Era el altul? Piciorușele nu mai erau ale lui de scânteiau așa? Și mai era îmbrăcat în aur! Căci și trupușorul lui, pe care și-l vedea pentru întâia oară, scânteia. Nu cumva era o fărâmiță căzută de acolo, de sus, o fărâmiță de lumină închegată, rătăcită pe pământ? Și, ca o adeverire, pe țărâna neagră trupul arunca o lumină dulce. Ce se mai întreba! Fără îndoială, de acolo căzuse, acolo trebuia să se întoarcă. Dar ce depărtare! Și cum să ajungă? Privi în sus; și atunci, deasupra căpușorului, zări lujerul unui crin ce se ridica așa de înalt, că parcă floarea din vârf își deschidea paharul chiar dedesubtul bulgărului de aur, să-i culeagă razele.
Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Gândăcelul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre albastru, citate despre înălțime, citate despre picioare, citate despre flori, citate despre dans sau citate despre crini
Credință
De Satana mulți îmi zic:
Este mare, iar eu, mic,
Cu voia lui Dumnezeu,
Mic e el și mare-s eu.
epigramă de Lucian Preda din Alandala
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre religie, epigrame despre draci, epigrame despre Satana sau epigrame despre Dumnezeu
Se împăcară; și-n acest sens, se îmbrățișară. Parcă era mult mai bine astfel; așa simțea Lucian, dar și blondul. Domnul Enka se așeză pe marginea patului, lângă fiul său. Lucian stinse veioza; de data asta adormi. Cu blondul rezolvase, destul de repede și de ușor. Mai rămânea problema cu colega lui, domnișoara consilier; asta era mai dificil de rezolvat, mai ales că n-avea nici o legătură cu matematica. Încă trei ore trecură pe fugă, iar blondul se trezi nerăbdător, pentru a merge cu fiul său, să cumpere o mașină nouă. Se îmbrăcă cât putu de repede, iar la 06.40 era deja sus, în camera fiului său. Îl privi cu drag; părea a dormi. Se aplecă ușor spre el, încercând să-l trezească. Rămas sus, Lucian se echipă grabnic în uniforma lui albastră, încă având șase bulinuțe aurii. Luă păpușa pe care o văzuse blondul (încă era pe pernă) și o așeză grijuliu într-o cutie. Înainte de a coborî, scoase celularul și formă un număr.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre somn, citate despre telefonul mobil, citate despre păpuși, citate despre ore, citate despre numere sau citate despre matematică
O militantă împotriva votului universal
Prințesa-nchisă-ntre marile ei ziduri de bronz, agreste,
Era prizoniera propriei lumi, nicio rază, oricât de chioampă,
De soare sau adiere de vânt nu se-abătea dinspre ferestre;
Ea a trăit într-un lung vis, luminat doar de-o biată lampă.
Când au scos-o,-n sfârșit afară, era deja mult prea târziu;
Lumina soarelui nu mai putea schimba, vezi bine,
În aur părul ei cândva frumos, acum rar și argintiu:
"O, apărați-mă de-această lumină lipsită de rușine!"
poezie de Eva Gore Booth, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre votare sau poezii despre rușine