caleasca

Caii vântului

În caleaşca vântului
Plimbă-mi-se nesăţiosul dor
Ce poartă de sanchi, deasupra...
Umbrela firavului nor.

Caii vântului mănâncă
Jarul dorului nestins
Şi-n caleaşcă plimbă timpul...
Unde-a nins şi nu s-a prins!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caleaşca către soare...

Azi încerc s-alerg din nou către tine,
Sper să-nţelegi că vreau să-mi fie bine.
S-aşterne din nou iarna pufoasă, drăguţă,
Peisaju-i de iarnă, astept o căruţă,
Dar nu-i o căruţă cu roţi oarecare,
E o caleaşcă ce duce către soare.
Putere de-aş avea să pot ajunge la ea,
Să mă prind cu putere şi să fie a mea,
Ca o lumină vie ce se-nalţă din nou în văzduhul albastru,
Să cânte fiorul împreună cu dorul, c-acum tu eşti un astru.

poezie de Eugenia Calancea (21 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea

Cum nu mă puteam opri să răsuflu,
Moartea, într-o noapte,
A oprit caleaşca şi mi-a cerut s-o-însoţesc
În Eternitate.

poezie clasică de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina zilei

este praful de-ntuneric
scuturat din preşul ceresc
pe care s-au şters razele soarelui
înainte de-a urca
în caleaşcă trasă de zori.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc

Te sărut, te strâng în braţe,
mă cuibăresc în sufletul tău...
tu mă aşezi pe-o frunză din Lumină
şi mă porţi prin labirintul cerului,
prin florile ce curg din piatra fericirii,
povestindu-mi ce dor îţi este de crinul iubirii,
ce mult doreşti să nu ne mai despărţim...
oriunde am fi, vom fi mereu împreună,
zburând prin ferestrele larg deschise
spre zările destinelor primite şi neprimite...
eu şi tu mereu nedespărţiţi în eternitate,
purtaţi prin zâmbet de cleştar,
ce pătrunde-n flacăra ce arde-n piatră...
este fericirea supremă a sufletului,
să poată a fi ce doreşte iubirea celestă.
Te sărut, te strâng în braţe,
mă cuprinzi, mă alinţi cu zâmbetul Luminii,
care mă sfâşie, de fericirea neînţeleasă de om
mă ţii de mană, alergând printre stele,
culegând rodul polenului ceresc,

[...] Citeşte tot

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oceanul

Caleaşca de aur a lui Poseidon,
Zeul mării,
Zboară pe suprafaţa apelor albastre
Ale Oceanului.

Valurile luminoase
Se transformă într-un drum drept
Pentru a lăsa zeul să treacă
Înspre munţii Olimp.

Tridentul îi luminează drumul pe ape
Ca o baghetă magică.

poezie de Roxana Bulmez din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele Nouă Raiuri

Fiecarui pas al tau
I se cade o caleasca.
N-a cazut de mult o pleaca
asa grea pe capul meu!
Coltul strazii daca-l dai,
ai si nimerit in rai.
Ingerasi cu buci grasune,
stau la poarta, sa te sune,
caci, desigur, se cuvine
mare cinste pentru tine
si hodina pentru mine...

...

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potcovirea

Uneori îmi încalţ potcoavele în faţa ta
să vezi neîmblânzirea cum te aşază în şa
şi cum nechează luna înhămată la cer
ţesălată-n lumină
cu gândul la vină
cu miros de stea în frunte
pe caleaşca minţii punţi
cu marea cuminte cu frunţile-n frunte
şi cu palma ta pe spate-mi
înroşită-n adulter.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec naiv

Un peşte mic şi foarte trist
Din heleşteul contelui
S-a-ndrăgostit de-un ametist
De la inelul contelui

Şi-ntr-o caleaşcă a sosit
Să ceară mâna contelui
Dar refuzat şi-adânc jignit
Muri sub ochii contelui

Atunci un falnic servitor
Din ordinele contelui
Îl prepară cu cimbrişor
Pentru motanul contelui

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epilog

O, Cântece trecute,
Aţi fost o a şaptea minune a zilei.
Când aţi apărut în reviste
Aţi făcut ravagii în Chicago,
Iar acum sunteţi răsuflate şi ponosite,
Sunteţi complet sleite,
Un malacov, o caleaşcă,
O banală, efemeră antichitate.
Numai emoţia rămâne.
Emoţiile tale?
Sunt cele ale unui maitre-de-cafe.

poezie de Ezra Pound, traducere de Necula Florin Dănuţ
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!