blestem

Blestem

Vă blestem, să fiţi buni
Să aveţi binele parte.
De învăţaţi, să ştiţi "carte"...
Pe cei buni, să răzbuni.

Vă blestem, pururi tineri
Să iubiţi neîncetat.
Să trăiţi din iertat.
Miri să fiţi, veşnic, gineri.

Vă blestem, bunăstare
Să primiţi meritat.
Tot ce vreţi, să aveţi "dat"...
Din nimic, să fiţi "mare".

Să nu credeţi, blesteme.
Sunteţi, simpli produşi,
Îngeri... Terrei intruşi;
Sunteţi, fiinţe supreme!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestem de om sărac

Din balegi şi din cuib de cuci,
Răsar ca viermii, politruci
Şi din haznalele de bani –
Costume negre cu şnapani,
Viteji ca musca la arat!

Şi ne-aţi minţit şi ne-aţi furat,
Şi-aţi pus pe noi şi jug de boi!
Blestem, blestem, blestem pe voi!
Murdari în suflet şi în gând,
Cu ghearele averi strângând,
Din flote, fabrici şi uzine,
Voi aţi lăsat numai ruine!

V-aţi gudurat pe lângă clerici
Cu mânăstiri şi cu biserici
Şi vile v-aţi făcut, de soi...

Blestem, blestem, blestem pe voi!
Voi v-aţi trădat şi între fraţi,

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Puric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestem

Te blestem printre toţi norii de iubire,
să-mi cazi pradă sufletului meu,
şi astfel, nemiloasa stare - rătăcire,
va fi un dulce-amar curcubeu.

Să n-ai parte de vibraţii şi de soare,
să-mi calci pe inimă cu dorul tău blestem,
mai cântă-mi o dată, acea răcoare,
de care-mi sunt părtaş de azi etern.

Visează-mi calea cea lungă şi dorită,
mai pune-n pahare vin roşu de toamnă,
nu plânge-n palma mea iubită,
şi-aminteşte-ţi cândva de mine doamnă.

poezie de Nicolae Sionescu (2 noiembrie 2008)
Adăugat de Nicolae Sionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să te blestem?

Să te blestem?
Nu!
Nu dobor pasărea din zbor…
Să te binecuvântez?
Nu mă repet…
Să te uit?
Au făcut-o alţii…
Să te ignor?
N-aş fi primul…
Să te visez
Nu sunt ultimul…
Să te doresc?
Da!
Din prima celulă
Până
La ultima suflare a bătrâneţii!

poezie de Iasmos Rapla
Adăugat de Iasmos Rapla
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestem sărutul

Blestem sărutul buzelor nebune
Şi-mbrăţişările fără de rost,
Cuvintele, ce nu mai pot a spune
Nimic din inocenţa... unui fost.

Aş fi gelos, însă nu am pe cine,
Iertările-s la margini de păcat
Şi leagă neputinţa de suspine
Cu valurile... unui bal mascat.

Blestem destinul clipelor rebele
Şi frumuseţea sufletului, care
Va scutura, peste iubire stele,
Dar calcă infinitul... în picioare.

Dinspre tăceri, uitările mă cheamă
Spre ascunzişuri albe ca un dor,
Ce leagă aşteptările-n năframă,
Minciuna... risipind-o pe covor.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubirea noastră-i un blestem!
Şi... ce blestem!
Iubirea noastră-i dincolo de cer!
Şi... ce mai cer!
Iubirea noastra-i un izvor!
Şi se revarsă-n mare!
Iubirea noastră-i un mister!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestem

În apogeul destrămării
Aţi râs de săracii ţării.
Ca-într-o ţară fără câni
V-aţi bătut joc de bătrâni.
Copiii ţipă în noapte
Că i-aţi lăsat fără lapte.
La bolnavi le daţi mormântul.
Nu v-ar mai răbda pământul.
Aţi furat totul din ţară.
Aveţi conturi în afară.
Din cât a fost de bogată,
Atât e ţara de săracă.
Pe români eu îi îndemn
Să v-aducă greu blestem.
Inima în voi să crape.
De viaţă să n-aveţi parte.
Atâta de răi aţi fost
Că între noi nu aveţi rost.
România e a noastră.
Închisoarea e a voastră.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (16 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestem cult

blestem extrapolând vivacitatea
cu care te preumbli elocint şi minţi
să crească-n ochii tăi doi dinţi
cu ei să mesteci în curând dreptatea

şi doamna vinovată de-ntâmplarea
că eşti cu noi, să fie lăudată
băgat să fii cu sila înapoi în tată
pentru că mama-ţi nu merită iertarea

urmaşii tăi, trăiască-le orgoliul
de cât i-ai îmbuibat din seva ţării
să fie şterşi definitiv pe tabla întâmplării
să n-aibă cine să le poarte doliul

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elementum Veritatis

Tu,
Înger cu păr alb şi inimă de monstru,
De-ai şti tu câte nopţi te-am blestemat,
Şi pămătuful zace în feşteală oacheş
Cu care pe-al meu suflet ai pictat.

Eu,
Doar o fantoşā aruncată fără milă
Şi pulbere se aşeză pe sfori
Blestem, blestem cu gura-nchisă monstrul
Ce-mi apăru în vise deseori...

Noi,
Duet de indivizi cu caracter flegmatic
Şi dragostea pesemne ne-a unit
Tu, monstru ce se joacă în iubire
Eu, păpuşă ce pesemne, te-a iubit....

poezie de Cuciuc Dumitru (20 iunie 2017)
Adăugat de Cuciuc Dumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestem

Da-v-ar ploile doar piatră,
Pulberea să cadă-n stradă
Că nimic nu vă mai place
Nici măcar ninsori să cadă.
Da-v-ar munţii doar mişcarea
Când mâncaţi să vă doboare
Doar pereţii să se-ncline
Că voi ştiţi doar fugi de soare.
Da-v-ar ziua noapte scurtă
Să dormiţi fără dorinţă
Că vă plângeţi de iubire
Iar pe străzi e suferinţă.
Da-ţi-ar ţie cel ce murmuri
Vocea ta să ne surprindă
Că aştepţi de ani de zile
Focul tău blestem s-aprindă.

poezie de Mili Dumitru din Poezie în rampă, blestem (13 decembrie 2019), mili dumitru
Adăugat de milidumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!