Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Constantin Triță

Blestem sărutul

Blestem sărutul buzelor nebune
Și-mbrățișările fără de rost,
Cuvintele, ce nu mai pot a spune
Nimic din inocența... unui fost.

Aș fi gelos, însă nu am pe cine,
Iertările-s la margini de păcat
Și leagă neputința de suspine
Cu valurile... unui bal mascat.

Blestem destinul clipelor rebele
Și frumusețea sufletului, care
Va scutura, peste iubire stele,
Dar calcă infinitul... în picioare.

Dinspre tăceri, uitările mă cheamă
Spre ascunzișuri albe ca un dor,
Ce leagă așteptările-n năframă,
Minciuna... risipind-o pe covor.

Blestem culoarea cerului ce plânge
Și timpul ce-i mereu neputincios,
În fața unui curcubeu de sânge,
Când bate ceasul... ca un ticălos.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Constantin Triță

Magia serilor de iarnă

Ce magice sunt serile de iarnă
Și ce pufos... sărutul de alint,
Când pasiunile, încep să cearnă
Aluzii... pentru visele ce mint.

Se risipesc tăceri înspre uitare,
Privirea verde, caută spre vest,
Iar clopotele bat... a provocare,
Încinsă... ca o formă de protest.

Azi, ninge impecabil, în poeme,
Cuvintele par gri, ca un blestem,
Ieșit din ipoteze... și din scheme,
Din rame... secundare... și sistem.

Încă mai viscolesc, plăceri rebele,
Se scutură pe tâmple... și se-ntind
Pe trupul... ca o pulbere de stele,
La vremea neștiutului... colind.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Veri înflăcărate

Veri nerăbdătoare și nebune,
Dezgolite-n ritmuri de amor,
Te seduc abil... fără a spune
Tainele ereticului dor.

Se topește... și în suflet pică
Soarele, asemeni unui gând,
Cu mișcări lascive de pisică,
Valuri între coapse de pătrund.

Cerul pare-o mare de iubire,
Cu sclipiri sfințite și lumești,
Limpede ca vinul din potire
Ce te-ndeamnă... să păcătuiești.

Te întind... pe aurii nisipuri,
Îndrăznind... atât cât e firesc,
Făr-a face uz de șiretlicuri
Mă îmbăt cu trupu-ți îngeresc.

Veri înflăcărate... și rebele,
Ard mocnit păcate și plăceri,
Pitulate-n margini de perdele
Ca o veșnicie... de tăceri.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când cerul

când cerul pare că se leagă de pământ
cum Prometeu legat de stâncă spre eternă răzbunare
e semn că o potecă leagă lăcrima de vis
și-împărăția se arată celui care vede

cuvintele-s corăbii părăsite
care străbat tăceri spre tihna unui port
de multe ori, primesc la bord bucăți de viață
ce se vor smulse de un vultur hămesit

arca se-ascunde printre vârfuri ostenite
corăbiile prin prăpăstii de uitare
Titanicu-și ascunde neputința
cuvintele, multe uitate, încă speră

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Blestem

Te blestem printre toți norii de iubire,
să-mi cazi pradă sufletului meu,
și astfel, nemiloasa stare - rătăcire,
va fi un dulce-amar curcubeu.

n-ai parte de vibrații și de soare,
să-mi calci pe inimă cu dorul tău blestem,
mai cântă-mi o dată, acea răcoare,
de care-mi sunt părtaș de azi etern.

Visează-mi calea cea lungă și dorită,
mai pune-n pahare vin roșu de toamnă,
nu plânge-n palma mea iubită,
și-amintește-ți cândva de mine doamnă.

poezie de (2 noiembrie 2008)
Adăugat de Nicolae SionescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Sunt cavalerul

Sunt cavalerul
Fără de armură... gol,
Am sentimente-adânc
Crestate-n sânge
Și... supărarile
Pitite-ntr-un subsol,
Pentru-a-nvăța uitările,
A plânge.

Sunt cavalerul
Clipelor fugare... trist,
Îmi port destinul demn
Prin astă lume.
E poate
Un miracol... că exist
Și tot renasc
În reverii postume.

Sunt cavalerul,
Nopților de taină... hoț
Mă tot feresc de lună
Și de stele.
Luceferii-s
Mereu fără de soț,
Provocatori, hârșiți
Numai în rele

Sunt cavalerul,
Ultimei ispite... dor
Eu în iatacuri
Re-ntrupez furtuna.
Dulci amăgiri
În suflete cobor
Si din... ispite
Îmi aleg... doar una

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Când zâmbești

Când zâmbești, pierd adâncuri
Și plutiri -nvârtoșează
Cu fiori, sclipiri și sfârcuri,
Ce în trupuri... decontează.

Respirând tăceri... rebele,
Nestatornice și-mpinse
Înspre-o noapte fără stele,
Care-n grabă... ne cuprinse.

Când zâmbești, a câta oară
Așteptând iertări sfințite,
Așternuturile... zboară,
Albe... și neprihănite.

Și mă ceartă și strânge
Împletind chemări nebune
Cu păcatele din sânge
Și târziul... ce apune.

Când zâmbești... faci a crede
Taina frunzei... păcălită
De speranța veșnic verde
A căderii... în ispită.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Blestem

Vă blestem, să fiți buni
Să aveți binele parte.
De învățați, să știți "carte"...
Pe cei buni, să răzbuni.

Vă blestem, pururi tineri
Să iubiți neîncetat.
Să trăiți din iertat.
Miri să fiți, veșnic, gineri.

Vă blestem, bunăstare
Să primiți meritat.
Tot ce vreți, să aveți "dat"...
Din nimic, să fiți "mare".

nu credeți, blesteme.
Sunteți, simpli produși,
Îngeri... Terrei intruși;
Sunteți, ființe supreme!

poezie de (29 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Trecute primăveri și veri nebune

Trecute veri și primăveri nebune
Mereu ascunse dup-un felinar
Ce arde-n suflet ultimul tăciune
Și-ascunde fumul patimei de jar.

Vă regăsesc în frunze de aramă
Când toamnele se-mprăștie tăcut
Făcând nemărginirilor... reclamă
Și taine risipesc... prin așternut.

Dezleg apoi cuvintele... a ploaie,
Atingeri... și speranțe ce mă ard,
Lăsându-mă-n apus fără de straie
Trăind iubiri... la umbra unui gard.

Va bate vânt rebel, în dușmănie,
Stele albastre... vor pândi discret,
Îmbrățișări, ce n-am crezut să fie
Decât în mintea... marelui poet.

Și mă întorc spre tine... veșnicie,
Încă mai vrei, pe buze, să ai
Ca pe-o dulceață caldă... sidefie,
Pusă-n aroma șoaptelor de crai.

Trecute primăveri și veri nebune
Reinventate-n toamne, ca un dor.
Când soarele la sânul tău apune
Rugându-mă în tine... să cobor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dan Puric

Blestem de om sărac

Din balegi și din cuib de cuci,
Răsar ca viermii, politruci
Și din haznalele de bani –
Costume negre cu șnapani,
Viteji ca musca la arat!

Și ne-ați mințit și ne-ați furat,
Și-ați pus pe noi și jug de boi!
Blestem, blestem, blestem pe voi!
Murdari în suflet și în gând,
Cu ghearele averi strângând,
Din flote, fabrici și uzine,
Voi ați lăsat numai ruine!

V-ați gudurat pe lângă clerici
Cu mânăstiri și cu biserici
Și vile v-ați făcut, de soi...

Blestem, blestem, blestem pe voi!
Voi v-ați trădat și între frați,
Ca voi, și viermii-s mai curați.

Ați dărâmat școli și spitale
Ca să vă fie vouă moale
Și v-ați brodit și parlamente
Din licheluțe repetente.

Și ne-mproșcați doar cu noroi!
Blestem, blestem, blestem pe voi!
Ați omorât orice dreptate,
Ați jecmănit tot ce se poate,
Guvernul vostru cu miniștri
E-o adunătură de sinistri,
Batjocura și umilința
Au mai rămas la voi credința?
Ghiolbani de jafuri și gherțoi,

Blestem, blestem, blestem pe voi!
Ați sărăcit o țară-ntreagă,
Nici dracul să nu o mai dreagă
Și din privatizări cu fumuri
Ați tot lăsat lumea pe drumuri!
Dar cum să faceți voi vreun drum
Când urma voastră e doar scrum?
La tâlhării vă strângeți roi!

Blestem, blestem, blestem pe voi!
Blestemul greu să vă lovească,
Doar bube rele să vă crească,
Ochii să îi aveți ca napul
Și să vă roadă viermii capul!

Să putreziți toți prin palate,
Toți spulberați să fiți în toate
Și să aveți doar oase moi!
Blestem, blestem, blestem pe voi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Despre omul frumos" de Dan Puric este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -21.19- 15.99 lei.

Femeile mele

Când voi muri - izbavă din viață fără rost -
Două femei pe lume vor ști cândva c-am fost.

Una e mama... Alta, străină mi-i de sânge,
Pe catafalc sui-vor, vor privi - și-or plânge.

Vor sugruma-n batiste regretele ce gem,
Și s-or pleca spre frunte-mi, cu flori și c-un blestem.

poezie clasică de , traducere de Nicu Porsenna
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Blestem

Și n-am să-ți spun ce vrei s-auzi nicicând
Și n-am să-ți fac pe plac de dragul tău
Și n-o să fac ce-ți place, orișicând
Și nimeni nu șoptea... că se iubeau

Și te blestem... să nu te pot minți
Șinu pot să simulez nimică
Să contrafac să-mi fie atât de greu
Și să îngheț în smoala din cazan mereu

Și te blestem să nu pot să mimez săruturi
Și mângâieri ce tandre teatrale
Te-ar face să iubești din nou pământul
Orbind când pică stele căzătoare

Și te blestem să îmi înghețe sângele în vene
Când din greșeală, fără simț și dor
Eu, din penibil chiar, și din comun, de rând
Am să m-aplec cu sărutări asupra ta, plângând
Cu lacrimi false, inodore, să-ncerc iar să te vând

Și te blestem să mor de voi fura
Senzații și fiori și câteva emoții
Tâlhar devin și criminal în fundătura
Ce înfruptă suflete tocmai în timpul nopții

Și te blestem să poți blestema
Când voi simți iubirea și nu voi termina
Ce-aveam în vise și în suflet ca dorința
Și nu te voi iubi, mișcat de suferință
Și nu te voi iubi, blocat de ușurință
Și nu te voi iubi, zâmbind a... biruința
Blestem să cada atunci pe mine, greu

Blestem să rupa in mine, ca într-un ateu
Ce-o sfânta dragoste, josnic a simulat
Dulce femeie, ce crud a stimulat
Și a lăsat-o să se îndrăgostească

Și să își construiască lumi de vis imense
Și ăsta fărăun strop să se gândească
de va simula cum că iubește,
Iubirea e întoarsă la fel de șarlatan

Și va sfârși o filă de sfârșit ce va da veste
Amarnică trăire de fugar.

Căci el n-a fost nici o secundă, clipă
Așa cum este el... real
Și ea la fel, prințesa în lanțuri de revistă
Ce nici nu bănuia, ce i se imită

Ce plămădea să-ntoarcă, zeu crud, copilărește
O farsă plăsmuire... cam tot ce mai lipsește
Din trainica... firava... și amara lor... poveste
blestemi, aș vrea... și fără veste

poezie de (9 februarie 2016)
Adăugat de Stelian MicleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe mormântul unui procuror

Mă plâng azi "Judelui Suprem"
Că soarta-mi dete ca blestem,
O condamnare-n mare zor,
Dar fără de rechizitor.

epigramă de din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Sărind peste timp

nu-ți faci bagajul
în pripă
știu
ești obosit de propriul tău
timp
de genunchiul ce ține apăsat
triunghiulara morții
ca un blestem
viața răzbate
în corole de flori
nu-ți faci bagajul
când nimeni nu spune
nimic
evită obstacolul
o băltoacă de sânge
peste care poți trece
sărind peste timp
cum ciutele își cheamă
spre seară
în cântul lor disperat
puii la apă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Bat în geam

Bat în geam lumini rebele,
Zâmbitoare și-ndrăznețe
Ca un dans nebun de iele
Ce vor dragostea să-nvețe.

Căutând spre așternuturi
Mi-te văd... strălucitoare,
Dezgolită-n dans de fluturi
Blândă și seducătoare

Pari o tânără mireasă,
Toată-n alb, ca o-mplinire
Ce se vrea fi aleasă
De un enigmatec... mire.

Bat în geam, nebune vise
Dinspre adâncul unui dor,
Ce în trupul tău... găsise
Un liman... izbăvitor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Se duc încet

Se duc încet, nebune clipe
Spre amurg,
Cerul întreg întinde-aripe,
Stele curg.

Păsări plutesc, ca o chemare
Sau îndemn,
Îmbobocită... ca o floare,
Îmi faci semn.

Rebele gânduri spre lumină
Mă împing
Și-n lacrima de rouă plină
Vise sting.

Doar tu si eu, frunze căzute
Din nimic
Și din dureri... necunoscute,
Mă ridic.

Se duc încet, acele clipe
Care-au fost,
Tot alergând înspre risipe
Fără rost.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Nimic nu-i dor

Nimic nu-i alb... opacitate,
Cuvinte gri, fără de rost,
Culese cu tenacitate
Pentru a fi falsificate
De un eretic anagnost.

Nimic nu-i nou... butaforie,
Decor de anotimp vital,
Când pică frunzele în vie
Și pana... de la pălărie
A unui ins, proverbial.

Nimic nu-i clar... nesiguranță,
Nervi, ignoranță, refulări,
Puse adesea în balanță
Cu o anume inconstanță
A verbelor... fără cărări.

Nimic nu-i vis... ilaritate,
Viața-i cu timpul în consens
Și pune numere la toate,
Ca semn pentru eternitate
A lacrimei, ca un condens.

Nimic nu-i dor... fără durere,
Bătăi de inimă ce fug
Spre indecentele himere
Care incită la plăcere
Și arde sufletul, pe rug.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Fără ecou

Cuvintele mele nu te dor,
Alunecă pe langa tine
Ca umbrele nopții,
Ca valurile reci
Ale unui râu de munte.

Cuvintele mele
Sunt stele căzătoare
Pe cerul întunecat
Al sufletului tău
Care n-aude, nu vede.

Oare ce pot sa-ti scriu
Sa-ti apleci privirea
Asupra versului meu,
Care incearca
Cu gingasia unui arcus
De vioara
Sa-ti atinga inima?

Nu voi reusi niciodată.
Te vezi în oglinda doar pe tine
Semizeu......
Amăgit de o lume trecatoare
Unde nici macar iubirea
Nu e veșnica
Iar vorbele-s purtate
În ramuri de vant
Fără ecou.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Blestem

În apogeul destrămării
Ați râs de săracii țării.
Ca-într-o țară fără câni
V-ați bătut joc de bătrâni.
Copiii țipă în noapte
i-ați lăsat fără lapte.
La bolnavi le dați mormântul.
Nu v-ar mai răbda pământul.
Ați furat totul din țară.
Aveți conturi în afară.
Din cât a fost de bogată,
Atât e țara de săracă.
Pe români eu îi îndemn
Să v-aducă greu blestem.
Inima în voi să crape.
De viață să n-aveți parte.
Atâta de răi ați fost
Că între noi nu aveți rost.
România e a noastră.
Închisoarea e a voastră.
Vă blesteamă toată țara
Să ardeți în foc, ca para.
Raiul să fie al nostru,
Iadul să fie al vostru.
În veci să nu mai avem
Cui să facem un blestem.

poezie de (16 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Ploaie de gânduri

Ploaie de gânduri
cu lacrimi de vară
a țesut peste suflet
pânza unei iubirii
care sărută infinitul.
Gândurile-mi sunt
zbor spre fericire.
Stol de pescăruși
își lasă libere
visurile frânte de
furtuna existenței...
Mă scufund alene
în valurile unui dor
pictat în speranță.
Mă înec în lacrima
necunoscută de tine
în adâncimea unui vis
care nu cunoaște
povara singurătății.
Vreau să ating
cu degetele fericirii
curcubeul din tine
să rămân fără cuvinte
doar prin semnele dragostei
să vorbesc sufletului tău.

poezie de din Ploaie de gânduri
Adăugat de Lavinia Elena NiculiceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 22 iunie 2019.
Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Ai fost las

Intre iubire si ura-i un pas
Pentru noi asta e tot ce-a ramas
Simt cum ma zbat si mi-e cald si mi-e frig
Si te strig
Pentru acesta absurda iubire
Singura cale e o despartire
Dragostea noastra ajunsa e azi
La final
Doar un pas de-am continua
Minciuna o vom face si mai grea
N-as suporta lasitatea ta

Ai fost las personaj de bal mascat
Ai fost las de minciuna vinovat
N-ai avut niciodat curaj sa-mi spui deschis
Ca-am fost doar o aventura
Ai fost las

Peste durerea altei femei
Care te-asteapta in bratele ei
Nu pot sa calc si nupot sa trec
Orice-ar fi
Peste o alta nefericire
Tot ce-ai cladit a fost amagire
Pentru aceasta vina ce-o porti nu te iert

Ai fost las personaj de bal mascat
Ai fost las de minciuna vinovat
N-ai avut niciodat curaj sa-mi spui deschis
Ca-am fost doar o aventura
Ai fost las

cântec interpretat de Laura Stoica
Adăugat de marius aldeaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De ce în ferestrele unui avion se găsește o mică gaură? Fii primul care răspunde!

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!