bărbăţie

Sonet V

Scârbit de câte toate
Se-ntâmplă-n lumea asta,
Azi dimineaţă-n perne
Mi-am răsucit nevasta
Cu faţa-n jos şi-n locul
Cel tainic dibăcie
Am pus să intre-ntreagă
A mea grea bărbăţie.
Apoi am întrebat-o:
"Îţi place când în tine
Lucrează diamantul?"
Ea îmi răspunse: "Bine
Mă simt atuncea, dragă;
Parcă aş fi o fragă!!!"

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naraţiune

Strămoşii au transmis-o dinadins
Cu limbă de piatră pe căi rătăcite
Au compus-o cu bărbăţie
În lupte cu vechii barbarii
De la răsărit până în prezent
Uneori a renăscut din catacombe
Ca dintr-un apeduct în cascade
Alţii o reconstituie din cioburi
Noi ne implicăm până la tâmple
O visare ar putea produce
Roade demne de înaintaşi
Aşa au răzbit alături de zei.

poezie de David Boia (2 mai 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbăţie

Ştim că astăzi suntem striviţi de greutăţi
Şi de tot ceea ce se întâmplă în prezent.
Vremea noatră este vremea bărbăţiei
Şi bărbăţia nu ne părăseşte.

Nu este o nenorocire să cazi doborât de gloanţe
Nu este o soartă amară să-ţi verşi tot sângele
Când o facem ca să te apărăm, gândire rusă
Măreaţă cultură rusă.

poezie celebră de Anna Ahmatova (1941)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul întristării

Când te cuprinde întristarea
Şi suferi de melancolie,
Gândeşte pozitiv şi starea
Se va schimba în veselie!

Nu pizmui că-ţi bea licoarea
Unul mai trist ca vitejie
Când te cuprinde întristarea
Şi suferi de melancolie!

De-ţi bate-n poartă aşteptarea,
Nu uiţi că-nseamnă profeţie,
Eşti suflet zbuciumat ca marea.
Fii răbdător, cu bărbăţie,

Când te cuprinde întristarea!

rondel de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul profeţiei

Bazându-se pe profeţie,
Nevasta fulgeră şi tună,
Îi dau dovezi de bărbăţie
Prin câte-n stele, câte-n lună.

În faţa ei n-am amnistie
Şi teamă mi-e că se răzbună,
Bazându-se pe profeţie,
Nevasta fulgeră şi tună.

Încerc să-i fac o bucurie
Cerându-i pentru-o noapte-arvună,
Începe-a face gălăgie
Şi-mi dă iar ceai de mătrăgună

Bazându-se pe profeţie.

rondel de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Binecuvântare

Binecuvântez povestea
Viei - glorie şi vis -
Ochi frumos ce Domnul lasă
Din eter spre paradis.

Binecuvântez povestea
- Ideal şi bărbăţie –
Când butoaiele sunt pline
Şi femeia e tărie.

Binecuvântez povestea
Spre ferestrele deschise
Ale sufletului care
Prin licoare are vise

Gest măreţ lăsat-a Domnul
Dinspre iad spre paradis
Binecuvântând femeia,
VIA–I VIAŢĂ, VIAŢA-I VIS!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sadism

Ţi-aş muşca buzele, să curgă tot sângele din ele,
Pe sânii mei,
Să ţi-l iei inapoi de pe ei.

Te-aş lăsa fără bărbăţie, să nu te mai poţi bucura.
aş ţine-o la mine,
s-o am zi şi noapte, ce bine.

Şi ochii ţi i-aş scoate din cap, să nu mai
priveşti.
i-aş pune-n ai mei,
să mă uit doar la mine cu ei.

Apoi te-aş ascunde-ntr-un pod cu lacăt închis.
aşa schilodit cum ai fi,
ce mult te-aş iubi, te-aş iubi.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu... Mamă

Departe eşti dar... Un înger păzitor,
Tu! Îmi alini atâtea răni ce dor.
Departe eşti, dar... printre pământene,
Un suflet nepereche, un vis de... "Sânziene."

Mereu te simt, şi... mai mult, te ador,
Tu mi-ai dat aripi, m-ai învăţat să zbor,
Mereu te simt, m-ai ajutat să sper,
Să-nving cu bărbăţie, năstruşnicul mister.

Oriunde sunt, oriunde mă voi duce,
Am să păstrez, în sânu-mi a ta cruce,
Ce-i un semnal, mereu spre biruinţă,
Fii liniştită mamă! Respect a ta credinţă.

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (21 mai 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbăţie

Mă prinde din urmă cu paşi măsuraţi
Un vânt, o briză de mare sau de munte
Uşor se apropie, arbori nu vă legănaţi!
Toate vor trece. Sunt chestiuni mărunte.

Tulpinile voastre în infinit înălţătoare coloane
Rezistă tentaţiilor trecătoare de învinge,
A vântului aprig duşman rădăcinile filoane
Vă întreţin tăria şi nu vă lasă a plânge.

Ce forţă miraculoasă ascunde subsolul?
Ne dezlegate taine, enigme dominante,
Dar pe zi ce trece o somitate ,Omul
Le transformă-n realităţi pregnante.

Nu ZEUS personalitate legendară
A făcut minuni pe mica Terră, în Univers,
Ci Omul cu mintea lui sprinţară
Enigmele le-a dezlegat, le-a şters.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Impas d-existenţă

Acum n-am nicio viziune
şi nu ştiu încotro s-o iau;
de pot să cer sau pot ceva să dau?...
Am pierdere de-nţelepciune!

Planificări nenumărate
ce le-am făcut dintr-o credinţă,
mi-au pus în faţă neputinţă...
Ideile-mi sunt dispersate!

Sunt bunul în esenţă,
am noţiunea de vinovăţie;
dau tot din suflet, dar cu bărbăţie...
Nu fac nimic din complezenţă!

Mă-ntreb pe drept
ce nevăzute sensuri am în lipsă;
de ce nu sunt vizibil, îs veşnic în eclipsă?...
Şi nu pot face parte din perfect!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!