Poezii despre aroma
Rezultate pentru aroma în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Aromă de dor
Bună dimineața!
Cafeaua amară-mi este
Fără să-mi răsufli vreo aromă...
De veste
De la tine, heruvimă
Zărită în abur de cafea
Hoinărindu-mi iar ziua
Până în zaț de stea
Fugărit în aburul dorului
După roua genelor
Din răsăritul zâmbetului
Tău... cu aromă de zbor.
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre abur sau poezii despre rouă
Tremură aroma de tei
E-hei!
Tremură aroma de tei,
Ochii-mi cuprinși de scântei,
Inima-n mreji de văpăi
Cată seninul din ei.
Popasul sub șoapte de nuc...
Toate se duc,
Da, se duc!..
Iubire,
Țesută prin noi,
Te duci,
Nu mai vii
Înapoi!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tei
Toamnă cu aromă de cuvinte
Toamnă cu aromă de cuvinte,
Îmbracă-mi gândurile aurii
Cu savoare din livezi și din vii!
Și pune-mi agate în veșminte!
Lasă-mi din podgorie mănoasă,
Balsamul în ciorchinii gândului!
Iar din livezi, aroma de gutui,
Adu-mi în a sufletului casă!
De vrei să îmi nutrești gândirea,
Cu miez răscopt de nuci și alune,
Te înveșmântez în al meu nume;
De belșugul tău să-mi leg menirea.
Dulceață din prunele brumate
Îți voi savura cu prisosință,
Să-mi revigoreze conștiință
Ce îmi face gândurile coapte.
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viticultură sau poezii despre Calea Lactee
Fragii sălbatici
Chiar vâslind spre lumină,
partea drumului mai întunecoasă
trece printr-un ochi verde
cu fragii sălbatici copți.
Acolo am devenit culegători.
Cuvintele ne erau puține,
buzele ca și fructele scânteietoare,
aroma lor era și aroma ta
înroșind
inimile, afluienții iubirii noastre.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Sunt cafeaua ta
de dimineață...
cu aromă de iubit,
care-ți răscolește mintea
și o bei fără să știi!
Vreau s-o guști,
să sorbi încet,
e fierbinte și e bună
cu aromă de nectar
ai să vrei și mâine una!
Hai, cafeaua ta e gata!
nu uita s-o bei când pleci...
Lasă ușa încuiată,
când te-ntorci să mă găsești!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vers viu
... mereu am vrut să aflu ce gust ai
și ce aromă
- mereu același sentiment îl invocai
de pură vomă
mai invocai niște dureri în piept
acute, triste
că nu știam nici cât să mai aștept
nici câți în liste
azi, uite, nu mai vreau să știu
de gust, aromă
le simt în versul încă viu
în pura comă...
poezie de Iurie Osoianu (3 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Comă...
Tendință de comă
Aromă de... vomă...
Se profită în jur de-atâta cruzime
Se și compromite un trai sacadat,
Cu acte reflexe se-aruncă-n mulțime,
Semnal eficace dar anagramat...
Aromă de comă...
Tendință de vomă...
Fosile și strâmbe se inițiază,
O floră hidoasă în suflete zace,
Întregul acesta se îngreunează
Sub regnul iubirii paradisiace...
Tendință de-aromă,
Vomă în comă...
Lumini dezolante prin pseudoarte,
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (8 iulie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre semnale
Aroma mea
Vibrezi ușor și-n legea rezonanței
Te-ncrezi, ca să mă lege roabă ție;
Cu gândul dus pe unda expectanței
Mi-ai și transmis întreaga-ți frenezie.
Și cad din pom în gura ta flămândă,
O piersică rotundă, savurată
De voluptoasa-ți buză. Gem, plăpândă,
În timp ce sunt de coajă dezbrăcată.
Îți vin pe limbă valuri de plăcere,
Iar eu, cu-a ta salivă îmbătată,
Mă descompun încet în must și miere,
Și îți pătrund apoi ființa toată.
Aroma mea în tine-și regăsește
Destinul și, ascunsă, te-ntărește!
sonet de Mihaela Dindelegan
Adăugat de Mihaela Dindelegan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre piersici sau poezii despre nuditate
Toamna cu aromă de gutuie
Cu aromă de gutuie,
cu must dulce din budană,
Toamna către munte suie
ca o frumoasă codană.
Poartă-n brațe crizanteme,
mere roșii în ciubere.
În veșminte arămii
ruginește frunza-n vii.
Rămân copacii desfrunziți,
câmpul intră în tăcere.
De muncă, oameni obosiți
odihnesc pe lăvicere.
Toamna asta arămie
încet pleacă de la noi.
Pădurea este pustie,
cerul plumburiu dă ploi.
Pleacă toamnă, vine iarnă,
anotimpuri se rotesc,
Amintiri încep să cearnă
bunicii când povestesc.
poezie de Dumitru Delcă (1 octombrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul cafelei de dimineață
Beau dimineața o cafea amară,-
Papilele-mi se-mbată în aromă.
Când m-am trezit, ziua mi-era neclară
Și-aveam acut, senzația de vomă.
Ziua-i frumoasă, am porniri de fiară,
C-am încetat să merg ca o fantomă.
Beau dimineața o cafea amară,-
Papilele-mi se-mbată în aromă.
Devine roz tot ce mă înconjoară
Și după-o ceașcă sunt autonomă.
Nu-ncape vorbă că e o comoară!
Cum tare-i de m-ar scoate și din comă,
Beau dimineața o cafea amară.
rondel de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >