* * *

Sunt cafeaua ta
de dimineaţă...
cu aromă de iubit,
care-ţi răscoleşte mintea
şi o bei fără să ştii!

Vreau s-o guşti,
să sorbi încet,
e fierbinte şi e bună
cu aromă de nectar
ai să vrei şi mâine una!

Hai, cafeaua ta e gata!
nu uita s-o bei când pleci...
Lasă uşa încuiată,
când te-ntorci să mă găseşti!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De dimineaţa

ploioasă îţi vine să bei
cafeaua amară ca o viaţă
sorbi atent fără să sufli
azi te-ai hotărâ să nu sufli
-n cafeaua amară
pe o vreme ploioasă
dintr-un martie marţian
mohorâtă vreme de primăvară
înghiţi încet şi simţi arsura
arsura care în
lătură e cafeaua de dimineaţă
nu-i simţi aroma pe vremea asta ploioasă
îţi vine să te trânteşti în pat
cu o carte
-n mână sau
alături de o femeie frumoasă
să treacă urâtul de afară

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aromă de dor

Bună dimineaţa!
Cafeaua amară-mi este
Fără să-mi răsufli vreo aromă...
De veste
De la tine, heruvimă
Zărită în abur de cafea
Hoinărindu-mi iar ziua
Până în zaţ de stea
Fugărit în aburul dorului
După roua genelor
Din răsăritul zâmbetului
Tău... cu aromă de zbor.

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună dimineaţa...

ce poate fi mai frumos decât să guşti răsuflarea unei dimineţi
să te bucuri în naivitatea ta că exişti
că te poţi ridica din pat ca să-ţi faci o cafea
să o bei gânditor, privind pierdut pe fereastră
respirând odată cu cerul
poate că dimineaţa e cumva bosumflată
poate că o ploaie melancolică îi şterge ochii
sau poate că e doar soarele răscolind printre frunze
dar ce mai contează. îţi bei cafeaua, respiri şi te bucuri
din adâncuri se ridică o metopă aproape uitată,
când mâinile ei,
petale pline de rouă intră în spaţiul vizual

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce eşti?

Eşti domn, eşti sclav, dar şi stăpân,
mă iartă dacă îţi greşesc,
când gândurile se opresc
în calea vietii, când nu eşti!

Nu te-nţeleg de ce îmi vrei,
iubirea când nu poţi s-o dai
eşti domn, eşti sclav, dar şi stăpân,
dar nu eşti singur pe påmânt!

Când îţi vorbes nu vrei s-asculţi,
cuvintele mi le opreşti
te ştii de domn, dar eşti şi sclav
iubirii ce o porti şi-o dai!

Când îmi săruţi privirea
văd bolta cerului de sus,
un amalgam de stele mari
ce-mi mângâie iubirea!

Eşti domn, eşti sclav, dar şi stăpân,
te vreau aşa în viaţa mea
deşi mi-e greu să înteleg
cât de serios mă porti în ea!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeaua de dimineaţă

Beau
cafeaua
de
dimineaţă
din
mâinile
tale
făcute
căuş

Are
mirosul
tău

Are
gustul
tău

A
tras
dulceaţa
corpului
tău

O
beau
şi-mi
pare
nectar

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeaua de dimineaţă

Am aşteptat, cu sufletul la gură,
s-apară dimineaţa, la cafeaua
ce-a devenit, de-atâta timp, damblaua
‘n-a Fecebook-ului mare aventură.

Ea n-a venit, eu mi-am aprins ţigara
şi mi-am băut cafeaua cu tristeţe
privind în gol sau printre cerculeţe
de fum cu o aromă de curara.

Mă mai uitam prin câte o postare,
dădeam şi câte-un like de alintare,
căci eu vedeam pe desktop chipul muzei,

c-un zâmbet dulce,-ascuns în colţul buzei,
ce parcă îmi spunea, în locul scuzei,
"Iubitule, beau ceai de anghinare"

poezie satirică de Daniel Vişan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeaua

Dar mirific de la Domnul,
Când o bei, ţi-alungă somnul.

distih de George Budoi din Cafeaua în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (28 februarie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeaua de dimineaţă

raze calde, blânde suliţi
soarele-mi trimite cu dulceaţă
la cafeaua mea de dimineaţă
şi liniştea domneşte peste uliţi

întrebări cu multe braţe
dacă am sau nu resurse,
mă împing spre multe curse
şi sunt gata să mă înhaţe

din cafeaua mea amară
sorb un optimism robust
dăltuit în piatră, bust
parcă m-aş vedea într-o doară;

dar când ştiu că vine iarna
şi că nu am pălărie
parcă zic atuncea: fie,
tot mai bună e povarna!

suta grame, nu simţi frigul
te încălzeşti şi fără lemne
noaptea scurtă şi pesemne
dimineaţa, cucuriguu!

poate-o să-mi iertaţi de glumă
fiindcă-am vrut să ies din cerc
cu-o năzbâtie şi încerc
să nu fac prea multă spumă!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeaua justifică existenţa cuvântului "aromă".

citat din Glen Duncan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

cafea

Cafeaua este un moment de plăcere şi o aromă.

definiţie de Claudia Roden
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să te uit

(Oare de ce inima plânge când e rănită de vorbe?)

De ce să-mi supăr inima
că ai uitat de mine,
Pot oare norii să-i adun
şi să-i arunc în mare?

Când vorbele ce mi le spui
sunt ca săgeţi în soare,
Se fac în ghem ce le păstrez
lumina când dispare.

Mă ceartă oare Dumnezeu
că ştiu ce e durerea,
Sau îngerii sunt sub blestem
că gândul meu e teama?

Nu ştiu de-am să te pot uita
sau ce va fi şi mâine
Ajunge zilei soarta sa,
necazului durerea.

Şi fiecare gând al meu
e un porumbel ce zboară
În vârf de munte, am să urc
să uit de dragoste amară!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeaua de dimineaţă

Mulţumesc de-ncurcătură,
Căci cafeaua n-a fost bună,
Ea avea, ca-n epigrame,
Doar puţin piper... şi sare.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O stare de dimineaţă...

Am un dor de inimă de copil şi un sentiment fragil,
Era atât de simplu pe atunci pe când eram copil.
Acum mă zbat şi vreau să răzbat precum aş vrea,
O carte s-o citesc de la tine cu părerea ta.
Asta-i doar o speranţă de viitor când sunt tristă
Şi lacrimile curg ca la o artistă.
O stare de-agitare, mă duce-ntr-o simplă constatare, pe care,
Uneori aş vrea s-o văd că fiecare o are.
Chiar vreau să te trezeşti în fiecare dimineaţă,
Cu mintea clară şi zilei noi să-i faci faţă,
Într-un mod curajos şi chiar ingenios,
Cu multe idei, dar de-a dreptul fricos.
Dimineaţa suntem nişte roboţi ai propriilor minţi
Şi murim încet precum nişte sfinţi,
Dar vreau să ştii că şi tu vei afla,
Că va fi cineva ce va salva lumea.

poezie de Eugenia Calancea (9 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e nimeni...

Iubirea plânge tristă-n colţ
Nu este nimeni s-o ridice,
Pe străzi pusti se plimbă vântul
Şi pomii ard şi cerul plânge!

Când şoapta de iubire se aude
În umbrele luminii geme valul
Doar ploile-şi găsesc hotarul
Şi nu e nimeni să le-adune!

De ce nu-i viaţă fără moarte,
Pe lespezi reci şi cruci de piatră
Se-aude dangăne de clopot
Şi lumea este tot mai rece!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept

Te aştept la un ceai...
Vei veni cu o floare
şi multe cuvinte.
Le primesc cu plăcere
şi le-aşez într-o glastră,
Să ne fie iubirea
sub privirile noastre!

Îţi voi da din pocalul
promisiunilor nopţii,
Să guşti vinul dorinţei
ce te-atinge în şoapte...

Mā vei duce la lună
să-mi frângi dorul
de tine şi m-aduci
pe o scară de argint
şi miresme... să nu uit
că iubirea de noapte
nu e rece... e fierbinte!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ritualuri matinale la 60 de ani

I-o serveam nevestei dimineaţă
Şi pe frig năprasnic şi pe soare,
Dar de-un timp, imi spune verde-n faţă,
C-a îmbătrânit şi e prea tare.

Am mai pus vreo două căni de apă
Şi m-am prezentat cu ea degrabă
Dar mi-a repezit precum o ţoapă,
Pretextând că-I lungă, dar e slabă.

M-a şocat cumplit schimbarea sa,
Constatând că nu-i ca înainte
Şi i-am spus atunci s-o facă ea...
Dar era prea neagră şi fierbinte.

A mai pus şi cuburi reci de gheaţă
Zahăr cu miros de mere coapte,
Dar acum i-am spus-o verde-n faţă
Că e rece şi-o prefer cu lapte.

Am chemat vecina, o versată,
Ce gustând, verdictul să ni-l spună
Şi a spus că-i dulce, aromată,
Nu e nici prea scurtă, deci e bună!

Morala

Ca sexagenar n-ai mare vină,
Când îţi bei cafeaua la vecină...

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeaua şi iubita mea

De când te ştiu, e-un lucru sigur:
A bea cafeaua când sunt singur
E o plăcere omenescă,
Cu tine e dumnezeiască!

madrigal de George Budoi din Cafeaua în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (23 ianuarie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept

Te aştept la un ceai...
Vei veni cu o floare
şi multe cuvinte.
Le primesc cu plăcere
şi le-aşez într-o glastră,
Să ne fie iubirea
sub privirile noastre!

Îţi voi da din pocalul
promisiunilor nopţii,
Să guşti vinul dorinţei
ce te-atinge în şoapte...

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta, nu!

Când facem sex, mai mult în glumă
Am acceptat să mesteci gumă,
Să urmăreşti un meci cu Steaua,
Dar nu accept să-ţi bei cafeaua.

epigramă de Florin Rotaru (2010)
Adăugat de Florin Rotaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

cafea

Cafeaua este o meditaţie cu aromă, înceată, fără constrângeri de timp, este şi un amant pentru memorie, spuneţi cuiva ceva important la cafea şi va fi fericit.

definiţie de Victoria Erickson
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!