anecdota

Anecdotă

Eram tăcută, iubirea înflorea precum brânduşa,
El a căscat şi, apoi, a închis uşa;
Dar mâhnirea mi s-a prins de şorţ cu-arome de cucute,
Iar eu am acum de povestit atât de multe....

poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pandemia

Avem o pandemie... sigur, sigur?
Am spus de la-nceput, nu cred o iotă!
Am cercetat, am vrut să mă asigur,
Şi mi-a ieşit "decât" o anecdotă!

Am fost ostracizat şi pus la colţ
De către cei ce-au pus botu' la-naintare
Care-au crezut televizoru-n clonţ
Şi s-au lăsat spălaţi pe creier... care are...

Care e anecdota? Una scurtă:
Când eşti slăbuţ de creier şi credul
Ca să ţi-o tragă guvernantu' bine
Nu e nevoie decât de-un IQ... nul... nul...

Nu poţi să crezi că după trei decenii
Din comunismul după optzeci-nouă
Avem o populaţie cu... tenii...
La creier c-o manipulare nouă.

[...] Citeşte tot

poezie de Petrică Conceatu (8 iunie 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veche anecdotă irlandeză

Urme de bere rămăseseră ici-colo pe podea
La-închiderea crâşmei, galbene ca nişte petunii.
Din gaura lui s-a strecurat un şoricel cenuşiu
Şi-a rămas un minut, neclintintit, în lumina lunii.

Prudent, a lins cu grijă spuma prelinsă pe duşumea;
Apoi, prăvălit într-o rână, lovit parcă de deochi,
S-a pus pe urlete întreaga noapte: "Aduceţi încoa'
Nenorocitul de motan să-i trag o labă peste ochi!"

poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să vină

Să vină, cine mai e de venit.
Profeţi, prooroci, oratori.
Eu, cât mai am de trăit,
Am timp să-i ascult, uneori.

Ştiu, ştiu, vorbesc fără şir
Şi se îngână, gesticulează.
Eu nu-i ascult să mă mir,
Nici anecdota nu mai primează.

C-o fi un potop, ori o ciumă
Şi iarăşi cam toate ce-au fost,
Rămâne veşnic rotunda sumă
De catastrofe - şi-un veşnic post.

Oricum, vreau să-i ascult de la capăt,
Sunt abonatul lor la delir.
În scurt răstimpul, până nu scapăt,
Să-mi spună totul, din păr a fir.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corelând cu antimateria

Torţele, aşa-ziselor priviri,
cutanate în mâinile noastre
funcţionează la fel ca semafoarele.

Pictorii cerului dezorientaţi
de pâlnia ta incoloră
varsă soarele peste noi.

De câteva ori,
repeţi aceiaşi anecdotă,
încălzind sângele din voce.

Un spadasin, cu teaca spânzurată
de cureaua din brâu
şi o arşiţă pândesc.

N-aş putea spune,
nici dacă luna
ar vrea să plutim

[...] Citeşte tot

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-mi doresc mai mult, acum?

(Portret cu bujori)

1.
azi, când tot copilul ştie
ce e rău şi ce e bine
Ţie, Doamne-Ţi mulţumesc
viaţa mea ţi-o dăruiesc
îngrijind verbul iubirii
în întreaga taină a firii

pe masă abureşte pâinea memoriei
pe care a copt-o mama mea
în bucuria ei de copilă fericită...

2.

Cam acesta-i mersul lucrurilor: te atrag, te amuză, te farmecă, te încântă estetic, îţi dau o plăcere ludică şi cursivă, proaspătă şi inventivă. Unuia care nu arde-n lectură, degeaba-i explici ce pierde. După cum se ştie, grija mea dintodeauna a fost "apropierea tinerilor de cultură şi dezvoltarea încrederii în ei înşişi". Pe vapor şi nu numai: "ascultă mult şi uită-te în ochii oamenilor". Când ceri, dăruieşte-le bucuria că le ceri ceva ce le este la îndemână. Când dăruieşti, dăruieşte din toată inima.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!