Harry Shearer

Harry Potter – poem diamant

Vrăjitori
cu baghete
zburând pe mături
în lumea lor magică
plină de farmece şi mister
de la şcoala Hogwarts
cu fantome şi
alte creaturi
ciudate.

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Godwin James

Harry Wilmans! Tu, care ai căzut în mlaştină
Lângă Manila urmând drapelul,
Nu ai fost schilodit de măreţia unui vis
Sau distrus de o munca lipsită de roade,
Sau adus în pragul nebuniei de ispitile lui Satan;
Nu ai fost tormentat de aprinse iritări nervoase
Şi nici nu a trebuit să-ţi înduri rănile până la bătrâneţe.
Nu ai răbdat de foame, pentru că guvernul a avut grijă să te hrănească.
Tu nu ai suferit şi în acelaşi timp continuat să îndemni "înainte"
Armata pe care o conduceai
Împotriva unui adversar ale cărui zâmbete batjocoritoare
Erau mai ascuţite decât baionetele.
Tu nu ai fost sfârtecat
De bombe invizibile.
Tu nu ai fost respins
Tocmai de către cei pe care îi apărai.
Nu ai mâncat pâinea fără gust
Plămădită din proasta alchimie a idealurilor măcinate.
Tu te-ai dus la Manila, Harry Wilmans,
În timp ce eu m-am înrolat în oastea zdrenţuită

[...] Citeşte tot

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-a spus căpitanul

"Doar idioţii mai navighează azi pe mare,"
Mi-a spus căpitanul c-un soi de-nverşunare,
"Am un fecior," a strigat apoi în gura mare,
"Blestemat să fiu dacă-l las să navigheze-o zi pe mare"

poezie de Harry Kemp din * Din Cântece şi balade marinăreşti, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

În bar

Într-o dimineaţă trei bushmani* au intrat într-un han
Şi-unul a cerut de băut pentru toţi, c-un rictus amar;
Veneau din savană, din părţile dinspre miazănoapte.
Hangiul le ţinea companie, plin de curiozitate.
A turnat fiecăruia, gânditor, bere-n pahar
Şi-a pus apoi pe tejghea o sticlă pe care scria Three Star.

"Asta-i pentru Harry", a spus, "nu ştiu cum s-a făcut,
Dar ăsta-i paharul din care-a băut şi anul trecut;
Numele lui pe pahar se vede şi-acum destul de clar,
L-a scrijelit el însuşi cu propriul amnar.
Băutura lui favorită e berea Three Star" –
Şi hangiul a aruncat o privire-afară pe uşa de la bar.

A văzut caii din curte şi cum numai trei a numărat,
"Voi umblaţi întotdeauna-n patru – unde-i Harry?" a strigat.
Cei trei au privit trişti paharul şi-unul, sprijinit într-un cot:
"Ia-l de-aici," a zis, "bătrânul nostru prieten e mort,"
Dar altul, contemplând culmile dealurilor din zare,
"Lasă-l pe tejghea – îi datorăm o ultimă urare."

[...] Citeşte tot

poezie de Henry Lawson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bestii făcând salturi prin timp

Van Gogh scriind fratelui cere vopsele
Hemingway testându-şi puşca
Celine dând-o-n bară ca medic
imposibilitatea de-a fi om
Villon alungat din Paris pentru că era hoţ
Faulkner beat prin rigolele oraşului său
imposibilitatea de-a fi om

Borroughs ucigându-şi soţia cu o armă
Mailer înjunghind-o pe-a lui
imposibilitatea de-a fi om
Maupassant înnebunind într-o barcă
Dostoievski pus cu spatele la zid pentru a fi executat
Crane aruncându-se-n ocean de pe o navă
imposibilitatea

Sylvia* cu capul în cuptor ca un cartof copt
Harry Crosby sărind în acel Black Sun*
Lorca ucis în drum de trupele spaniole
imposibilitatea

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe de aici

Vreau să trimit un vis departe de aici –
acolo unde înalt se avântă rândunica;
poate că lanul tău de grâu s-a copt
şi prin oceanele aurii ale secarei
se strecoară un murmur blând de pâine.

Aici e o lume de apă şi de piatră,
în mâna mea nu-i pâine – şi-i număr liniile.

poezie de Harry Martinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lagărul

Lagărul mi-a furat copilăria şi mi-a închis cerul de deasupra-mi
Lagărul mi-a luat forţa braţelor şi speranţa din priviri.
Lagărul mi-a ucis familia
Din om liber, m-a făcut prizonier.
......................................................

Lagărul m-a ucis într-o zi de vară timpurie,
Iar eu am reînviat în primăvara următoare,
Liber, cu privirea netemătoare
Am ieşit de acolo puţin mort şi puţin viu,
Dar triumfător,
Mai mult palid decât trandafiriu.

poezie de Harry Ross din Auschwitz, ţara morţii: eu nu pot să uit şi nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Olga

Îţi reamintesc capitolul acesta moale precum
craniul copiilor nou-născuţi
şi teoriile lui Freud
şi pe Weininger
sinucisul din Germania
Geschlecht und charakter
şi datoria de o mie cinci sute de lei sau tot atâtea veacuri

prin filtru mediului
omul comite multe nerozii

mai ştiu doar că era blondă
şi nu vrea decât cărare la mijloc
iubise pe Harry Liedtke
şi o păpuşe automată

Intensul a luat apoi o culoare propice mie

Totuşi
azi o poate vedea oricine

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Geo Bogza din revista URMUZ, an. 1, nr. 5, iunie 1928
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte
De casa-n care m-am născut, revăd adeseori
Fereastra micuţă prin care soarele
Se strecura sfios în zori;
Nu-ntârzia, nici nu făcea prea lungă ziua
Care de cei dragi nouă ne desparte,
Dar acum, doresc ca noaptea
Să-mi fi dus suflarea cât mai departe!

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte
De trandafirii albi şi roşii, de crinii
Parfumaţi, de violete şi de-ale nuferilor cupe,
De toate-acele flori, fiicele luminii!
De liliacu-n care-şi făceau cuib prigorii,
Unde frate-miu-n lumina aceea care uneşte
Atârna de ziua lui flori galbene de salcâm –
Acel arbore încă mai trăieşte!

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte,
Era acolo un balansoar

[...] Citeşte tot

poezie de Thomas Hood, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zero

Aici eşti un zero pe cerul absurdului
Nici măcar nu ştii de ce
Ai greşit? Nu!
Ai ucis? Nu!
Ai furat? Nu!
Eşti curat, neîntinat,
Dar ei te socotesc un jidan murdar şi vinovat
Te pun să plăteşti
Nu cu arginţi, ci cu viaţa:
A ta, a părinţilor şi copiilor tăi
Eşti oripilat, subjugat, dezonorat
Şi n-ai niciun mijloc de apărare
Nici cerul, nici pământul
Nici zidurile din jur
N-au urechi să te asculte
Te poţi jelui la infinit,
Dar e în zadar!
Eşti condamnat:
Vei fii ucis şi gazat
Hitler, călăul, aşa a comandat.

poezie de Harry Ross din Auschwitz, ţara morţii: eu nu pot să uit şi nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!