Poezii despre Harry Shearer, pagina 2
A ieșit din baie cu părul ei roșu ca focul și-a spus
polițiștii vor să merg la secție și să identific
un individ care-a încercat să mă violeze.
iar mi-am pierdut cheia de la mașină.
am o cheie de intrat dar nu și pe-aia care-o
pornește. vor să-mi ia copilul dar n-o să-i las.
Rochelle aproape-a căzut în supradoză
și pe urmă s-a dus la Harry și ăla a pocnit-o.
are coastele fisurate și una dintre ele
i-a străpuns plămânii. acum e sub o mașinărie.
unde-i pieptenele meu?
al tău e plin de mizerii.
nu ți-am văzut pieptnele,
i-am spus.
poezie clasică de Charles Bukowski din Dragostea e un câine venit din iad (2007), traducere de Dan Sociu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre roșu, poezii despre păr, citate de Charles Bukowski despre păr, poezii despre polițiști, poezii despre foc sau poezii despre copilărie
Cei care ascultă
Eram copil în zilele când trebuia să ascult
bătrânii ședeau în jurul vetrei
balansând presupusele lor păcate spre
ziua sfârșitului, când un
salvator crucificat îi va elibera de ele
Pisica torcea, focul ardea, hornul vâjâia,
cineva bătea ritmul cu toiagul și îngâna un cântec trist
despre fecioara care a călcat pe o felie de pâine.
Gurile știrbe-ale toamnei povesteau
despre semințele leproase ale mlaștinii și
despre floarea amară a secarei cornute.
Îngheț lângă vatra copilăriei.
poezie de Harry Martinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zile
- poezii despre virginitate
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre sfârșit
- poezii despre salvare
- poezii despre ritm
Cântece marinărești
Cântăm aceste cântece, stropiți de spuma sărată,
Virând ancora sau, copii nevoii,
Jos pe covertă-n vânt și în zloată,
În burniță sau în rafalele ploii.
Cântăm aceste cântece ziua sub soare
Sau sub stelele nopții,
Iar ele ne-ajută să ne facem treaba când, binevoitoare,
Luna urcă încetișor pe culmea bolții.
Cântăm aceste cântece,-n care speranțele noastre-s vii,
În vreme ce ridicăm pe catarg vela mare,
Nostromul se-nfoaie-n pene când tragem vârtos de frânghii,
Iar refrenul răsună din ce în ce mai tare.
poezie de Harry Kemp din Cântece și balade marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre muzică, poezii despre vânt, poezii despre stele, poezii despre ploaie, poezii despre noapte, poezii despre marină sau poezii despre Soare
Yee Bow
M-au prins la școala Sunday din Spoon River
Și au încercat să mă convingă să renunț
La Confucius pentru Isus.
N-ar fi putut fi mai rău dacă
Eu aș fi încercat să-i fac pe ei să se lepede de Isus pentru Confucius.
Pentru că, fără să mă fi avertizat, de parcă n-ar fi fost decât o glumă,
Strecurându-se în spatele meu, Harry Wiley,
Fiul preotului, mi-a împins coastele în plămâni
Cu o lovitură de pumn.
Acum eu nu voi mai putea niciodată dormi cu străbunii în Pekin,
Iar copiii nu vor sluji cu venerație la mormântul meu.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre școală, poezii despre umor, poezii despre somn, poezii despre religie, poezii despre creștinism sau poezii despre Iisus Hristos
Poem
Acum, haideți să înălțăm un cimbal deasupra pământului.
Și, vă rog, notați: cimbalul e vechea voastră lună,
care a împuns pădurile lui august multă vreme,
iar acum este rotundă ca hangița de la cele șapte hanuri.
Noi îți vorbim într-o limbă pe care tu ți-o poți imagina
ca venind de jos din mijlocul mlaștinilor și de sus din cer;
noi vrem să înnoim ce-i vechi și să pipăim stelele,
și să insuflăm o nouă mireasmă florilor voastre.
Și frate, frate, orice se va întâmpla
curvăsărie și foc și răzmerițe pe fața pământului,
întotdeauna amintește-ți, o, frate, aceste cuvinte:
DĂ MIREASMĂ FLORILOR.
poezie de Harry Martinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre păduri, poezii despre poezie, poezii despre imaginație, poezii despre flori sau poezii despre cuvinte
Pe mare-am învățat ce-i vremea
Pe mare-am învățat ce-i vremea,
Ce-i obișnuit și ce-i nefiresc,
Că valurile mari n-aleargă veșnic,
Că vânturile bat ce bat și se opresc.
Am învățat c-atunci când tună
Nu-s multe de făcut pe mare,-n larg,
Trebuie s-aștepți cuminte în hamac,
Cu velele, sul, strânse pe catarg,
Știind că că va veni și vreme bună
Cu soare zâmbitor și cu lumină lină,
Care va recompensa nesomnul nopții,
Încercănat de griji, de neodihnă.
Pe mările flămânde și-nvolburate,
Nu mai navighez în lung și-n lat,
Legat de-o singură femeie stau acum,
Comod și-n siguranță, pe uscat
[...] Citește tot
poezie de Harry Kemp din Cântece și balade marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre fumat
- poezii despre învățătură
- poezii despre zâmbet
- poezii despre siguranță
- poezii despre neodihnă
- poezii despre mulțumire
- poezii despre lumină
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
John Wasson
Oh! Iarba udă de rouă de pe pășunea din Carolina de Nord
Prin care Rebecca se ținea de mine plângând, plângând, plângând,
Cu un copil în brațe și cu alți trei alergând alături, plângând,
Prelungind despărțirea eu plecam la războiul cu englezii;
Și-apoi anii lungi și grei până în ziua bătăliei de la Yorktown.
Și-apoi căutarea Rebeccăi,
Pe care am găsit-o într-un târziu în Virginia,
Doi copii muriseră-între timp.
Într-un car cu boi ne-am dus în Tennessee,
De acolo, după niște ani, în Illinois,
Pentru a sfârși aici, în Spoon River.
Am cosit iarba bizonului,
Am doborât păduri,
Am ridicat școli, am construit poduri,
Am croit drumuri, am cultivat câmpuri,
Singuri cu sărăcia, cu calamitățile, cu moartea
Dacă Harry Wilmans care a luptat în Filipine
Nu are un drapel pe mormânt,
[...] Citește tot
poezie clasică de Edgar Lee Masters din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER editura CORESI, ediție 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre război, poezii despre sărăcie, poezii despre rouă, poezii despre poduri, poezii despre moarte sau poezii despre drapel
O viață de marinar
Oh, lucruri scumpe, de fală, marinarul n-are
Doar un cufăraș de lemn și-un costum ars de sare.
Dar, oricât de modest în ochii celorlalți apare,
Pe Dumnezeul cel viu, a lui e-ntreaga mare!
Distanța care crește-n urmă și care-n față scade,
Și inima de-a fi acasă pe valurile albe și nomade
Pe nava care lasă-n pupa o volbură de ape-n spume,
Prin zile toride și furtuni sălbatice, nebune.
Oh, un marinar nu are prea multe de iubit
Dar are deasupra, albastru, tot cerul infinit
Și talazuri în jur argintii cum e cobaltul
Hălăduind, în tunet, de la un țărm la altul.
Așa că-nmormântați-mă,-n ora morții mele,
Acolo unde cliperele înalță albe vele;
Lasați trupului meu, atunci rece, încântarea
De-a dormi-n singura casă pe care-a avut-o marea!
poezie de Harry Kemp din Cântece și balade marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre promisiuni, poezii despre ore, poezii despre ochi sau poezii despre modestie
Epava
Arsă până la os de soare zace-aruncată de furtună
Pe plaja goală, dusă pe gânduri, aplecată pe-o parte;
Ea care-odată înnoda-ndepărtate țărmuri împreună
Și vântura Estul și Vestul cu velele-n vânt umflate...
Stoluri de pescăruși aromesc pe copastie și pe etravă
Extenuate de mareea care tot urcă și tot coboară...
Dar, se spune, c-atunci când e lună plină, bătrâna epavă
(Și toate clopotele-anunță miezul nopților de vară)
Înalță velele și se-avântă departe de vederea noastră:
Despică oceanul iarăși și la prova ard flăcările spumei,
Și ea valsează pe apa mării unde cerul e singura fereastră,
Retrăiește niște vise frumoase de demult, vii în somnul ei.
Fremătând, în vreme ce plutește-nclinată-n vântul nopții,
Voioasă că velele-i cântă-n briza tare și-o îndrumă,
Ea simte că marinarii o iubesc și-au grijă de ea cu toții
Iar porturile-i cad, unul câte unul, ca niște stele-n urmă.
poezie de Harry Kemp din Cântece și balade marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre vals, poezii despre plajă, poezii despre ocean sau poezii despre miezul nopții
Când nu voi mai fi
Mă gândesc și la acea zi
Când nu voi mai fi și nici alții
Din cei ce-au supraviețuit morții
De la Auschwitz
Atunci cine va mai povesti
Cine va mai auzi și se va îngrozi?
Desigur copiii, nepoții, urmașii
Celor ce s-au dus în lumea neluminii
Poate ar trebui să scriu un testament
Ca un document, ca o rugăciune sfântă
Pentru a săpa în inima fiecăruia un monument
În memoria celor pieriți
Și un cuvânt în memoria celor
Ce născuți după noi
Să nu uite, să repovestească celor
Ce n-au știut, n-au văzut
Ori n-au cunoscut genocidul
Că el a existat, ca un rug uriaș
Pe care au ars părinții și strămoșii lor
Și să nu admită nimănui de a ne mai scuipa,
[...] Citește tot
poezie de Harry Ross din Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre testament, poezii despre supraviețuire, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre naștere sau poezii despre monumente