+sunt +doar +un +copil

Luna este departe de ocean

Luna este departe de ocean
Şi, totuşi, cu mâini de ambră
Îl conduce, docil copil,
De-a lungul acestei plaje, albă.

El nu se-abate nici măcar c-un grad;
Privind-o în ochi atent şi sfios aparte,
El vine de departe şi se-apropie de-oraş –
Doar pentru a pleca din nou departe.

O, Doamne, a ta e mâna cea de ambră,
Iar iar eu sunt marea de departe –
Supusă oricărui comandament pe care ochii tăi
Mi-l impun, micşorand distanţa care ne desparte.

poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt bărbatul...

Toate lucrurile se destramă-n timp,
Doar amintirile nu vor să moară.
Am ajuns deja la vârsta bătrâneţii;
Fetiţa mea este o tânără doamnă,
Dar în mintea mea e tot un copil.
În mintea mea sunt încă un om tânăr,
Care va face lucruri interzise,
Care va accepta toate provocările
Care va trece dincolo de toate limitele,
Care va arunca grijile în aerul însorit al zilei,
Căruia-i place să treacă prin foc.
Eu sunt bărbatul care spune copilului său:
Ai grijă... ai grijă... ai grijă...

poezie de Autor necunoscut – India?, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

El

El este punct
şi în acelaşi timp infinit.
Puritatea Lui nu are nuanţe.
Rosteşte mereu
doar două cuvinte:
Să fie!... Şi e de ajuns
pentru că restul
există în gândurile Sale
care sunt peste tot
creând şi distrugând totodată
în numele desăvârşirii.
El este cel ce este,
în care a fost sau va fi
rămân tot este,
oriunde şi oricând
într-un inefabil totdeauna.
Îi place să se joace ca un copil
cu creaţia pe care bătrânul ce este
o admiră, întinerind-o mereu
cu tinereţea Lui veşnică.

poezie de Anatol Covali (12 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şotron

Ştiu demult, nu mai sunt tânăr,
Dar nu simt că sunt bătrân,
Nu vreau zilele să-mi număr,
Că am fost... nu am să spun.

Alerg visele rebele,
Cearcăne, mă fac că n-am,
Riduri... mă tot strâmb la ele,
Ca atunci când mă jucam.

Viaţă, viaţă, nu-mi dai pace,
Urme laşi pe trupul meu,
Însă sufletul nu-mi tace,
Mă ţine copil mereu.

Voi pleca cu el odată,
Ai să vezi, vei regreta!
Fără noi, eşti doar o soartă,
Tu nu vei mai exista!

[...] Citeşte tot

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coşmarul din gând

am văzut-o valsând printre resturi de umbre
doar lumina lunii desfiinţa
orice urmă
durerea triumfa
bucăţi decer cădeau peste timp
în aşteptarea mea zădarnică
s-a aşternut frigul
doar ea duhnind a glorie
îşi făcea provizii pentru o altă zi
în care
orice eroare se va corecta
cu un singur clik

nimic nu mai doare

oamenii stau la coadă pentru nimic
se zvoneşte că se dă de pomană
o gânganie mi se aşază pe nas
ţipătul ar suna a disperare
dar tac

[...] Citeşte tot

poezie de Teodor Dume (2016)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţă

aveam încredere oarbă în oameni şi
iubeam florile pisicile şi câinii
iubeam zborul şi ferestrele
deschise larg
o iubeam pe mama
îl iubeam şi pe Dumnezeu
dimineaţa la amiază şi seara

îmi iubeam singurătatea

ştiu c-am păcătuit
în fiecare zi
mai trăgeam un blestem după mine
şi-mi descompuneam ura în jurăminţi
ba uneori mă răsteam la Dumnezeu
chiar şi atunci când mama
îşi alunga frica iubindu-mă...

oricum m-aş gândi oamenii au dreptate

[...] Citeşte tot

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa ar trebui să fie

Întins în pat cu ochii în tavan,
Încerc să sa dau un sens acestei nebunii,
Pretind că-s fericit, dar sunt de porţelan,
De lacrimi mă simt beat, iar tu nu vezi, nu ştii.

Mă ia gândul de tine, mă ia dorul de noi,
Şi mă gândesc că poate am procedat greşit,
Puteam să vin acolo, măcar luptam în doi,
Aici mă lupt, dar singur, şi-ţi jur c-am obosit...

Urăsc că nu te am, sunt un copil naiv,
Aşa de cald mi-era, acum simt că îngheţ,
Eram odată doi, pluteam pe portativ,
Aş vrea să mai vorbim...
Doar ştii că-s vorbăreţ.

Cred încă-n noi şi simt că nu s-a încheiat,
De -ai căuta ai şti ce mult te te preţuiesc,
Acum când visul nostru se-aşteaptă vindecat,
E timpul să -mi vorbeşti, e timpul să-ţi vorbesc...

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne vom petrece eternitatea...

iubito, ne vom petrece eternitatea
acolo unde stixul desparte
cele două lumi posibile
lumea mitică, de lumea lucrurilor
doar avem simţul cosmosului
nu suntem prizonierii contingenţei
acolo va fi o iarnă nesfârşită
în eternitate,
grădina noastră pe poale
va fi învăluită în gheţari,
ţărmul eternităţii va fi străpuns
de lagune şi golfuri, de ape sclipitoare
mii de flori vor dansa sub tălpile tale în sandale
când dansezi, interiorul tău se face
copil, pasăre sau lună nebună
înghiţită de lupii suri pe furtună
alteori eşti faţa luminii din visuri
înecându-mă în ale tale abisuri
dar nebunia nu se termină aici
intri in văzul meu zburător

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare către bunici

Pentru scumpul meu Petricuţă

"Bunicule, ajută-mă în mers,
Că sunt şi eu o fiinţă-n Univers,
Călăuzit de-o soartă şi-un destin
Şi-acest Pământ nu-mi este azi, străin.

Ajută-mă, dacă nu-ţi este greu,
Pentru că ştii mai mult decât ştiu eu,
Din ce-ai văzut în timp în acest veac
Poţi ca să-mi spui şi mie ce să fac.

Eu sunt copil, dar pot ca să-nţeleg
Dacă m-ajuţi o taină s-o dezleg,
Voi reuşi cu timpul să pricep,
Numai să-mi spui de unde să încep.

Să mă ajuţi cum să citesc în hărţi,
Cum să descopăr lume-ascunsă-n cărţi
Şi-n Universul cel nemărginit,

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi tu nu ştii...

Te prind fiori, te simţi murdar...
Te-a prins păcatul la răscruce.
Şi tu nu ştii, copil fugar,
c-am fost lovit cu-atât amar
şi-am stat în locul tău pe cruce.
Te uiţi la Cer, te-ntorci zdrobit.
Nu-i nimenea să te-nţeleagă...
Şi tu nu ştii, n-ai auzit
că pentru tot ce-ai săvârşit
Eu am primit pedeapsa'ntreagă.

O, cât ai vrea să fii curat
şi să începi o viaţă nouă!
Şi tu nu ştii, tu n-ai aflat
că pentru tine Mi-am lăsat
străpunse mâinile-amândouă.

Ţi-a spus un duh neînţelept
că nu mai poţi găsi iubire.
Şi tu nu ştii că tot ce-aştept

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!