+sare +de +mancare

Guverne paralele

Cât ar fi viaţa de grea,
Nu m-aş plânge de belele,
Chiar de am în casa mea
Trei guverne paralele:

Vreau şi eu un şpriţ, ca omul,
Mărioara, liberală,
Îmi ascunde tirbuşonul,
De-l cat până intru-n boală,

Apoi, sare soacră-mea,
Cu tupeu de gazetară,
Ţărănistă cum e ea,
"Să mai beau şi apă chioară"!

Amândouă, cum vă spun,
Parcă-aş cere de mâncare,
Fără milă se opun
Contra clasei muncitoare,

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Barza şi crocodilul

O barză mergea pe Nil
În căutare de mâncare
Şi vede în al lui mâl
Un crocodil foarte mare.

Priveşte ale picioroange
Şi crede că sunt de lemn
Barza vrea să zboare
Ca să scape de el.

Şiretul îi spune să stea
Poate prinde vreun şarpe,
Ea însă nu mai vrea,
Neştiind cum să scape.

Sare repede s-o înhaţe
Cu dinţii ca de ferăstrău,
Ea zboară mai departe
Şi-i spune că este rău.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Dumitru Matei din Clepsidra vieţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare către Serghei Esenin

Mestecenii-au încărunţit
De mult prea multă aşteptare
De când, Serghei, tu te-ai grăbit
Să-ţi iei nemoartea-n buzunare.

În stepă s-a mai copt ţărâna,
Sau poate numai mi se pare
Şi-mi cade în nelinişti mâna,
Când cerc s-aprind o lumânare.

De flori m-ating mai cu sfială,
Ca de o binecuvântare,
Iar dacă masa-mi este goală,
Să nu lipsească vinul tare.

La cârciumă - aceeaşi lume,
Ca la o mare sărbătoare.
Într-un decor... (nu-l spun pe nume)
Se varsă viaţa în pahare.

[...] Citeşte tot

poezie de Cornel Armeanu din Călător între două lumini (1986)
Adăugat de Laura
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul XXV

Era pe-un timp când drumul nu ne da
răgaz, căci soarele-n Viţel lăsat-a
al zilei miez şi-n Scorpie-al nopţii sta;

cum nu stă omul deci, când ne-ndurata
nevoie-l mână grabă-n mers să puie
şi-orice-ar păţi, de toate este gata,

aşa, intrând şi noi pe cărăruie,
mergeam în şir, urcând acea strâmtoare
ce-n lung înşiră ori pe câţi o suie.

Şi, cum întinde-aripi, dorind să zboare,
al berzei pui, ci, ne-ndrăznind să bată
din ele-apoi, le lasă să-i scoboare,

cu vrere-aprins-aşa şi-aşa-necată
să-ntreb fui eu, până la gestul cum
îl face-acel decis să-nceap-odată.

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum dracu'

Cum dracu' ar putea fi fericit un om care,
trezit de alarma ceasului la ora 06:30,
sare din pat, se uşurează,
se îmbracă, se spală pe dinţi, se bărbiereşte,
împinge-n el ceva mâncare,
apoi se-nfige şi luptă-n trafic să ajungă într-un loc
unde, de fapt, face bani pentru altcineva,
pentru cineva care pretinde că trebuie să-i fie recunoscător
că-i oferă şansa de-a face toate astea?!

poezie clasică de Charles Bukowski din Factotum, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capra vecinului: unui invidios

Vecinul are-o capră aşa de minunată,
Că an de an ea numai tripleţi de iezi îi fată
Şi dă atâta lapte că sug şi iezişorii,
Şi mulge şi vecinul de-şi satură feciorii,
În timp ce-a lui e stearpă şi lapte ioc nu are,
Deşi îi dă de toate: mâncare, apă, sare.
La Cel de Sus se roagă, dar nu ca să îi ceară
Să-i dea aşa o capră..., vecinului să-i moară.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (6 iunie 2006)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stufatul tradiţional de miel

E-o mâncare românească,
Cu origine grecească;
Un stufat, spun isihaşti,
E specific pentru Paşti.

După al măicuţei sfat,
O mâncare de stufat
Se găteşte la cuptor,
La un foc domol, uşor,

Din cărniţă de mieluţ
Sau din cea de berbecuţ,
Verde usturoi tocat,
Ceapă verde (deodat'),

Bulion, piper, verdeaţă,
Din grădină sau din piaţă.
Carnea-ntâi se rumeneşte
La tigaie, ţărăneşte;

[...] Citeşte tot

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 mai 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În temniţă nu-l aruncaţi...

(Inspirată după poezia "Nu-l pedepsiţi" - Florin Tudoran)

În temniţă nu-l aruncaţi,
S-aibă apă şi mâncare...
Vă rog, mamelor să-l daţi,
Să-l taie, să-l frece cu sare.

Să-l ţină-n cuşcă, animalul!
Cu lanţuri la picior şi gât,
Sătul, să îşi ceară finalul,
Dar să nu scape cu atât!

Să îl jupoaie în reprize,
Fâşii, fâşii până la os,
Iar Alexandre şi Luize,
Să râdă la libidinos.

Să simtă şi el, ticălosul,
Chinul săpându-i adânc,
În carnea slută, şi mirosul,

[...] Citeşte tot

poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viaţă"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imaginaţia mea

spune: creierul este închis
într-o colivie aurită
fără trape şi uşi de ieşire
nimeni nu înţelege cum
a intrat în capcană
dar toată lumea ştie
că va rămâne captiv pentru totdeauna
nici nu contează cât este de confortabilă
sau modernă
tot colivie-închisoare rămâne
acum ţese reţele
de apărare fortificate
şi filtrează toate informaţiile
care pătrund în cazemata blindată
a reuşit să construiască
o agenţie de spionaj
o galaxie într-un univers
imaginaţia hoinăreşte prin deşert
dune mânate de furtunile puternice
cameră albă

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soluţie

Neavând ce face, muma,
Pentru cei care prăşau
Şi trudind în taină gândul,
Ştiind că-nfometaţi erau,
Scoase carne din găleată...
Cu asta nu-i sătura,
Deci se hotărî îndată
De-o soluţie să dea.
Grădina, verde era,
Ca o floare de frumoasă...
Cu ceapă şi cu salată,
Mai bine nu se putea,
Ceapa fiind totu-n casă.
Scoase-un braţ, aproape două,
Se-apucă să cureţe,
Încropi o ciorbă lungă
Combinând legumele,
Făcu apoi o tocană,
Tot cu ceapă, se-nţelege,
Fiindcă,..., cum ştie românul,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!