Toate rezultatele despre +ganduri +, +copaci
Rezultate pentru +ganduri +, +copaci în toate tipurile de citate, în ordinea relevanței și a calității:
Visase că unde venise la dânsul, măre, o zână mai frumoasă decât toate zânele din cer și de pre pământ, și-i zisese să se ducă la curtea împăratului locului aceluia, că acolo are să se procopsească. Când se deșteptă, își zise: "Mă, ca ce să fie asta?" și începu a se pune pe gânduri; toată ziulica îl munciră gândurile și nu se domirea de loc, de loc ca ce să însemneze un asemenea vis. El nu înțelegea că steaua sub care se născuse venea să-l slujească. A doua zi, mergând iarăși cu vitele la păscut, abătu din drum și dete iarăși pe la copaciul cu pricina, și iarăși se culcă la tulpina lui, și iarăși visă același vis. Sculându-se, își zise: "Mă, ăsta nu e lucru curat", și iarăși toată ziulica fu dus pe gânduri. A treia zi cu dinadinsul făcu să-i fie drumul pe la același copaci sub care se culcă, și visă același vis; ba încă de astă dată zâna îl amenință cu boală și cu toate ticăloșiile omenești, dacă nu s-o duce. Atunci și el, dacă se sculă și veni acasă cu vacile și le băgă în coșar, se înfățișe la stăpânu-său...
Petre Ispirescu în Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre gânduri
- citate despre visare
- citate despre vaci
- citate despre stele
- citate despre medicină
- citate despre frumusețe
- citate despre curățenie
- citate despre copaci
- citate despre boală
Trebuiau să poarte un nume
Eminescu n-a existat.
A existat numai o țară frumoasă
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe,
Ca o barbă nepieptănată de crai
Și niște ape ca niște copaci curgători
În care luna își avea cuibar rotit.
Și, mai ales, au existat niște oameni simpli
Pe care-i chema: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare,
Sau mai simplu: ciobani și plugari,
Cărora le plăcea să spună,
Seara, în jurul focului poezii -
"Miorița" și "Luceafărul" și "Scrisoarea III".
Dar fiindcă auzeau mereu
Lătrând la stâna lor câinii,
Plecau să se bată cu tătarii
Și cu avarii și cu hunii și cu leșii
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre oi
- poezii despre iubire
- poezii despre țărani
- poezii despre Ștefan cel Mare
- poezii despre zgârcenie
- poezii despre văi
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Trebuiau să poarte un nume
Eminescu n-a existat.
A existat numai o țară frumoasă
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe,
Ca o barbă nepieptănată de crai
Și niște ape ca niște copaci curgători
În care luna își avea cuibar rotit.
Și, mai ales, au existat niște oameni simpli
Pe care-i chema: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare,
Sau mai simplu: ciobani și plugari,
Cărora le plăcea să spună,
Seara, în jurul focului poezii -
"Miorița" și "Luceafărul" și "Scrisoarea III".
Dar fiindcă auzeau mereu
Lătrând la stâna lor câinii,
Plecau să se bată cu tătarii
Și cu avarii și cu hunii și cu leșii
Și cu turcii.
În timpul care le rămânea liber
Între două primejdii,
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de toate frustrările
Numai din dragoste suferința-i umilitoare
ca o piatră căzută pe suflet ce n-o poți ridica,
te rogi la copaci să te ierte de nepăsare
și le respiri aerul.
Cerul tău nu mai are alți ochi
și-ți blestemi lipsa de aripi, lipsa de tine
cu respirația tăiată de așteptări,
mutilat de dorințe și amenințări închipuite
dincolo de toate frustrările
este o imensă fericire și mult surâs.
Izbânda face cărare prin gânduri,
te umple cu răsadul iubirii,
au mai rămas câteva ape de trecut
fără punți de trecere,
mi-e frică de vâltori ori furtuni violente
dar niciodată nu mă vor învinge
când iubesc.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (24 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre violență, poezii despre victorie, poezii despre suflet, poezii despre iertare, poezii despre gânduri, poezii despre frică, poezii despre fericire sau poezii despre dorințe
Toamna cu gutui și îngeri
Aceste crengi eu galben rod
Trăiesc aceeași zi de-amiază;
Se-aude-n biblicul efod
O existență mult mai trează.
Vin funingeii și sărută
Parul zeiței auriu.
Acea secundă neștiută
Mi-alege gândul străveziu.
Vorbire neîntâmplătoare,
Ce-mi legi cuvintele de îngeri,
Va veni seara și nu doare
Corola lacrimii din plângeri.
Oglinda iezerului calmă
Așteaptă frunza ca pe-o arcă,
Pe prundul liniei din palmă,
Vâslea o tânără-ntr-o barcă.
[...] Citește tot
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre îngeri, poezii despre vorbire, poezii despre tăcere, poezii despre toamnă, poezii despre sărut sau poezii despre secunde
Alunec pe pietre
Clipele-mi trec prin cuvinte
Te caut într-o silabă cu sunet,
Vine noaptea și așază întunericul
Între privirile noastre de sfinx.
Mă chemi cu mâinile adunând tăceri
Dar sunt plecat prin gânduri,
Se risipește prin odaie mirosul tău
Și abia mă ating să-l respir.
Afară-n copaci se răsucește vântul
Bate pendulul pe oiștea carului mare,
Tu mă aștepți și nu mă întorc.
Pașii absorb propriul ecou
Îmi adun de pe drumuri destinul,
Și-n cascada verde din ochii tăi
Alunec pe pietre, alunec în lacrimă.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (31 martie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre verde, poezii despre sunet, poezii despre ochi, poezii despre noapte sau poezii despre mâini
Mă cred...
Nu-s un agent federal din dosarele x,
Nu-mi rezem nici rațiunea pe un crucifix,
Cred în ce vreau, în ce simt că există,
Sunt o fire morala nici chiar ateistă...
Universul e arta din care consist,
Infinitul mă face să fiu realist,
Mă cuprind elemente geometrice-n miez,
Transformate în gânduri, în iubire, în crez...
Să citești printre rânduri nu nebun să mă faci,
Suntem lumi paralele, suntem roci și copaci,
Suntem ceea ce facem, unii marionete
Și convingete-n viața pe alte planete...
Caută și vei afla nu-s simple cuvinte,
Umblă în adâncul tău de luare aminte,
Dă frâu liber vigoarei și sparge pereții,
Cu toții creștem în noi o floare a vieții!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (15 ianuarie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre teatrul de păpuși, poezii despre roci, poezii despre planete, poezii despre nebunie, poezii despre libertate, poezii despre lectură sau poezii despre infinit
Așa m-am născut
Universul a tușit o dată
ca să iasă Adam,
de două ori pentru Eva,
că se înțepenise cu picioarele printre meteoriți
și nu mai vroia să iasă,
și după încă vreo câteva icnete uite că se umpluse deja Pământul de mormoloci,
care mai de care mai mândru și mai împopoțonat cu gânduri de bine;
la mine deja avea pneumonie severă de gradul I,
așa că am ieșit nu din două, ci din câteva tusete
împrăștiate printre copaci
și până să mă adun, săraca, de printre crengi,
hop și tu cu basmele tale
despre cineva numit dumnezeu
și te-am crezut, încă neadunată,
încă strângând unghii și degete,
te-am crezut și am pornit după tine
pentru că te iubeam un pic
și pentru că și tu mă iubeai, în aceeași măsură,
și-apoi într-o zi s-a făcut atâta liniște,
într-o zi universul n-a mai tușit.
[...] Citește tot
poezie de Alina Dora Toma
Adăugat de Rodica Muntea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre naștere, poezii despre apicultură, poezii despre zâmbet, poezii despre tată sau poezii despre râs
Memento mori (Panorama deșertăciunilor)
Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur,
Când a nopții întunerec - înstelatul rege maur -
Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc,
Iară luna argintie, ca un palid dulce soare,
Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare,
Când în straturi luminoase basmele copile cresc.
Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri,
Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri,
Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos,
Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină,
Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină,
Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos.
Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite,
Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite
Tu încerci a stoarce lapte din a stâncei coaste seci;
Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur,
Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur
Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1872)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre palate, poezii despre nisip, poezii despre gură, poezii despre fluvii, poezii despre crengi, poezii despre văduvie sau poezii despre vulcani
Bărbatul din mintea mea
e atât de frumos
încât seara
când vreau să-l iubesc
se rușinează
ascunzându-se printre gânduri
ca printre copaci
mestecă ideile
până gura lui se face frunză
bărbatul din mintea mea
e atât de frumos
încât dacă l-aș săruta
mi-ar înverzi
brațele
și-atunci n-ar mai fi
niciodată
toamnă
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre rușine sau poezii despre idei
<< < Pagina 1 >