Toate rezultatele despre +frate +meu +a +murit
Rezultate pentru +frate +meu +a +murit în toate tipurile de citate, în ordinea relevanței și a calității:
Casa a rămas așa cum o descrisesem eu, până acum 30 de ani, când unul din cumnații mei care o locuia a dărâmat-o pentru a construi pe același loc alta ceva mai fățoasă și mai confortabilă Am fost la părinți unsprezece frați și surori. Fratele meu, Alexe, a trăit numai șapte zile. Sora mea, Rada, șapte sau opt ani. Alexe a murit de fălcariță iar soră-mea, Rada, a pierit de glonț. Un vecin umblând neatent cu o armă de vânătoare a împușcat-o în cap. Am rămas în casă nouă copii patru băieți și cinci fete. Doi frați și trei surori sunt mai în vârstă decât mine, un frate și două surori mai mici. Toți acești nouă sunt eroi ai cărților mele și în primul rând ai "Desculțului".
Zaharia Stancu în Confesiunile lui Darie (1966)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre timp
- citate despre zile
- citate despre vârstă
- citate despre vânătoare
- citate despre viață
- citate despre vecini
- citate despre eroism
- citate despre cărți
Fratelui
Demnult, demult tu nu mi-ai scris;
Măcar nici n-ai gândit
Să mai întrebi dacă trăiesc,
Sau dacă am murit...
O, frate! anii care trec...
Nu știi că-n drumul lor
Iau ce-i mai dulce pe pamânt:
Juneță și amor;
Dar neclintite lasă-n loc
Iubirile curate,
Iubirea dulce de părinți
Și dragostea de frate?...
Părinții noștri hodinesc
Demult sub piatra rece,
Și lacrimile noastre curg
Zadarnic... Timpul trece!
[...] Citește tot
poezie clasică de Matilda Cugler-Poni
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- citate de Matilda Cugler-Poni despre iubire
- poezii despre timp
- citate de Matilda Cugler-Poni despre timp
- poezii despre viață
- citate de Matilda Cugler-Poni despre viață
- poezii despre somn
- poezii despre plâns
- poezii despre curățenie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Singurătate finală
Astă noapte pe la trei
A murit un om sărac
Și l-au plâns un pui de drac
Și vreo două trei femei
Că avea săracu-n viață
Obiceiul să iubească
Și să tot păcătuiască
Și pe dos dar și pe față
Dacă voi muri și eu
Când cocoșii vor doini
Tu să vii, cum ai veni,
Să bocești la capul meu
Și să-L chemi pe Dumnezeu
Să mă plângă la picioare
Și apoi la fiecare
Parte a trupului meu
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (1996)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sărăcie, poezii despre singurătate, poezii despre religie, poezii despre picioare, poezii despre noapte sau poezii despre moarte
Un pipăruș modern
A fost ce-a fost. De n-ar fi fost,
Achim ar fi șezut acasă;
Dar după ce Savinca lasă
Pe-Achim în ajunări și post,
El, zău! nu face lucru prost,
De-și cată draga-i jupâneasă.
Dar vezi! Achim era-nsurat
Cu fata lui Mihai Terinte:
Femeie bună și cuminte,
Cum alta nu găsești în sat,
Și oablă-n mers și dreaptă-n stat
Și rumenă, părea o fragă-
Rar om, să n-o găsească dragă!
Avea doi ochi de brebenei,
Să mori cercând viață-n ei;
Și-avea obraz rotund, molatec;
Deci nu-i mirare, dragii mei,
Savinca da din ochi scântei
Și-Achim era tot-tot jeratec.
Dar într-o zi poznit itos!-
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sfinți, poezii despre draci, poezii despre vamă, poezii despre trup și suflet, poezii despre soție, poezii despre sfințenie, poezii despre sfaturi, poezii despre poduri sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Pe patul de moarte
Un om pe patul de moarte lasă instrucțiuni
privind împărțirea averii sale celor trei fii.
El își devotase tot spiritul pentru educarea acestora.
Acum, ca trei cedri, ei stăteau în jurul lui,
tăcuți și puternici.
El i-a spus judecătorului din oraș: " Încredințez toată moștenirea
aceluia dintre ei care este CEL MAI LENEȘ."
Apoi a murit, iar judecătorul i-a adunat pe cei trei:
" fiecare dintre voi să-mi explice felul în care este leneș,
astfel ca eu să înțeleg exact CUM sunteți voi leneși".
Gnosticii sunt experți in lene. Ei depind de ea,
pentru că ei încontinuu văd pe Dumnezeu lucrând în jurul lor.
Recolta vine întotdeauna la timp, deși ei
nici măcar nu-și ară ogorul!
Hai! Povestiți în ce fel sunteți leneși.
Fiecare cuvânt rostit este un acoperământ al sinelui interior.
[...] Citește tot
poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lene, poezii despre vorbire, poezii despre voce, poezii despre tăcere, poezii despre recoltă, poezii despre mamă sau poezii despre justiție
Salcia
În unduioase liniști am crescut
În pure limpezimi de tânăr veac.
Și graiul omului nu-mi fu așa de drag
Cum cel al vântului, pe care l-am știut.
Urzici și brusturi dragi și-ntâi de toate
O salcie cu plete argintate.
Alături viața-ntreagă am trăit
Și-n legănări de ramuri plângătoare
Nesomnul meu se preschimbă-n visare.
Ce straniu e! - am supraviețuit.
Un ciot a mai rămas, un semn tăcut
Și glas necunoscut de sălcii alte
Crescând sub cerul nostru de demult.
Eu tac... De parcă mi-a murit un frate.
poezie clasică de Anna Ahmatova, traducere de Valeria Grosu
Adăugat de Cornubia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre visare, poezii despre tinerețe, poezii despre supraviețuire, poezii despre păr sau poezii despre creștere
Nu sunt în stare a vă descrie nici ce am privit cu ochii mei, nici ce am întâmpinat, de nu am fost în stare a vă scrie nimic. Atât vă spun și vă rog să spuneți la toți că nenorocitul meu frate a murit, în cea din urmă mizerie și moartea i-a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun, anume Petrea Poenaru.
citat din Henrietta Eminescu (22 iunie 1889)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre ochi, citate despre nebunie sau citate despre moarte
Fabula fricosului
Mergea odată, frate, un om cam între vârste
pe cărările unei păduri înguste,
și se gândea că: "Dacă îmi apare
o jivină oarecare,
cu ce mă apăr, Doamne, că nu am nimic
nici tu armă, nici tu topor, și nici cuțit".
Și tot gândindu-se, așa, îndată
aude mormăind în față,
o namilă de urs cât bivolul din vale.
Atunci, el neștiind ce să mai facă
se prăvăli pe cale,
ca mort să se prefacă.
Ursul veni la el, îl ascultă un pic
îi puse botul jilav pe la urechi și nas,
dar personajul pe loc a rămas
chiar dacă, mormăind ursul a plecat
el de acolo, însă, nu s-a mai ridicat.
Și morala este, ca un dos de palmă
personajul meu a murit de spaimă.
fabulă de Nicu Petria (ianuarie 2011)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urși, poezii despre văi, poezii despre vârstă, poezii despre urechi, poezii despre spaimă, poezii despre păduri, poezii despre frică sau poezii despre apărare
Când...
Când îmi voi da suflarea cea din urmă,
Ia tulnicul! În sat, a jale sună!
Să știe satul că m-am dus departe...
La sat și la părinți, la fiu, la frate.
Când clopotul răzbate și străpunge
O inimă străină, nu mai plânge!
Căci a sfârși ni-i dat la fiecare,
Ar unde-om merge, nimeni nu mai moare.
Ce-i drept și cu sfințire-o să rămână
Ca moștenire-n clipa cea din urmă.
Nu-mi stingeți lampa, suflete plăpânde!
Lăsați-mi gândul, versuri să vă cânte...
La stânca-acestui trup să stați de veghe!
Și dacă-n timpuri nimeni nu mai vede
Câți oameni dragi, cu sufletu-am hrănit,
Să știți, în clipa-aceea am murit!
Și-atunci veniți! O lacrimă să pice...
Din întuneric, nimeni n-o să strige...
M-oi rătăci pe drum fără lumină.
Sădiți-mi flori, de-acum, la rădăcină!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sat, poezii despre dor, poezii despre întuneric sau poezii despre versuri
Călătoriile unui depresiv cu avionul restaurant
În parcul din fața noastră sunt două dealuri gemene.
Odată, ne-am trezit peste noapte cu două rable de avioane ieșite din uz,
aduse am înțeles, să facă din ele câte o cofetărie în vârful fiecărui deal.
Ăia care le-au adus probabil că, ori erau foarte ocupați, ori au uitat de ele
și câteva luni nu le-a mai băgat nimeni în seamă,
până când unul a facut explozie, așa din senin.
Dacă s-ar fi prăbușit în zbor, tot ar mai fi rămas ceva din săracul avion...
Ar fi explodat, se pare, de la vaporii de benzină din interior.
Că, a fost de la o scânteie, că, s-a supraâncălzit de la soare, n-a mai știut nimeni.
Cel mai probabil, a fost de la soartă, asta i-a fost soarta lui.
Iar pe celălalt avion, văzând ce s-a întâmplat cu primul, s-au ocupat de el,
l-au aerisit, l-au curățat în interior, în fine, a scăpat întreg.
Mi-e necaz, dar așa-i viața, cu legile ei maro,
nu vrea ea să lase doi frați să trăiască liniștiți împreună.
Din doi, pe unul trebuie să-l scoată neapărat din peisaj. Iar cel care rămâne,
devine doar din acest motiv, pentru toată lumea, un personaj consacrat.
Avionul care a rămas, a devenit restaurant,
nu cofetărie cum fusese vorba la început.
Iar eu, am devenit și eu, un apropiat al lui.
[...] Citește tot
poezie de Bogdan Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aviație, poezii despre victorie, poezii despre zbor, poezii despre parcuri, poezii despre devenire sau poezii despre început
<< < Pagina 1 >