+dragoste +pierdute

Ziua-nvierii

E soare-n cer şi cântec de clopote e-n sat
Biserica e plină de cei cari au plecat
Din zori şi de cu noapte, din dealuri şi cătune
Sunt Paştele! Văzduhul e parc-o rugăciune,
Şi totu-i sărbătoare pe deal şi pe câmpii,
Cu flori şi cu izvoare, cu glas de ciocârlii:
El, El dă zilei farmec şi farmec dimineţii,
El morţii dă repaos, dă dragoste vieţii!

Dar colo într-o casă la margine de sat
Nevasta nu-şi găsise nici vreme de-mbrăcat,
Nici loc măcar de-astâmpăr în ceasul Învierii.
Cu faţa pustiită de viforul durerii
Ea stă-n genunchi de pază bolnavului culcat
În leagăn. Capu-i veşted îi geme răzimat
De-o dungă răbdătoare, cu mâinile sub dânsul.
Ea, veselă de-a pururi, abia ştiu ce-i plânsul
În zilele fetiei, şi-un gând o-nsenina
De când e măritată: că Domnul îi va da
O fată, drăgălaşă, cu ochii de cicoare

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvară-lăcrămioară

Eu nu ţi-am fost decât o primăvară,
Parfum de dor şi dragoste şi rouă
Ce te-au înnobilat întâia oară
C-un nume nou şi cu o haină nouă.

Eu nu ţi-am fost decât o primăvară
Prin zecile de primăveri tăcute
Şi am rămas o tristă lăcrămioară
Într-o grădină-a florilor pierdute.

Eu nu ţi-am fost decât o primăvară,
O lacrimă, sub raza vieţii tale
Ce-a aşezat-o sufletul, comoară
În trupul blând al dalbelor petale.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regrete

Clepsidra timpului iubirii noastre s-a spart,
Clipele moarte revarsandu-se trist pe covor...
Lasand dare de sange innegrit in urma lor...
Privind la ele ma incearca un sentiment bizar.

Cu mana tremuranda ating un ultim dor...
Inecat in iluzii, se zbate in umbra amintirii -
Ma contopesc cu el, incercand sa dau aripi iubirii...
In van... strang in pumn doar lacrimi ce mor.

Si caut apoi in bezna simtirii prapastia rece
In care am ratacit candva sperantele-mi toate...
Le zaresc risipite pe stanci, in nisip ingropate...
Si-mi amintesc de cearta cu timpul care trece.

Pierdute in trecut sunt visele-mi de dragoste...
Regrete ma inlantuie cand ma gandesc la ele,
La ziua cand ti-am pus in palma sperantele mele
Si pe care le-ai lasat sa cada in umbra unei promisiuni false.

poezie de Maria Cristina Iordache
Adăugat de Maria Cristina Iordache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima clipa

lumina imi capteaza atentia,
ochii vad doar stralucirea apei,
buzele simt doar lacrima ta sarata.

o cale grea,
din care nu ma mai intorc,
o fapta rea, ce ma face vinovata.

atatea trairi,
atatea simturi,
toate pierdute intr-un timp
prea scurt -
si totusi atat de lung.

ma gasesc in fata
copacilor impunatori
langa floarea violet

ma uit in spatele meu
pentru ultima oara,

[...] Citeşte tot

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!