Regrete

Clepsidra timpului iubirii noastre s-a spart,
Clipele moarte revarsandu-se trist pe covor...
Lasand dare de sange innegrit in urma lor...
Privind la ele ma incearca un sentiment bizar.

Cu mana tremuranda ating un ultim dor...
Inecat in iluzii, se zbate in umbra amintirii -
Ma contopesc cu el, incercand sa dau aripi iubirii...
In van... strang in pumn doar lacrimi ce mor.

Si caut apoi in bezna simtirii prapastia rece
In care am ratacit candva sperantele-mi toate...
Le zaresc risipite pe stanci, in nisip ingropate...
Si-mi amintesc de cearta cu timpul care trece.

Pierdute in trecut sunt visele-mi de dragoste...
Regrete ma inlantuie cand ma gandesc la ele,
La ziua cand ti-am pus in palma sperantele mele
Si pe care le-ai lasat sa cada in umbra unei promisiuni false.

poezie de Maria Cristina Iordache
Adăugat de Maria Cristina Iordache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu implor!

Peste tot pamantul, dimineata,
Trece-o umbra invelita-n ceata.
E ora cand o noua zi se-nvata,
Cand clipe trec si mai scurteaza viata.

Colinde se mai scriu pe la rascruci
Si vanturi ne-mpresoara-n frigul iernii.
Dar n-a sosit nici ceasul de bejenii
Si nici nu-i inca timpul sa te duci...

E umbra ta aceea ce ma doare
Si versul meu e crud si-nlacrimat.
Nu vreau sa plang ce-n urma ai lasat
Si nu-ti implor iubirea trecatoare.

Mai trece timpul peste ceta zilei,
Sunt anii nostri cei ce vor sa treaca.
In amintire, iar tristeti ma-ncearca,
Am sa invat sa caut ochii tai.

Peste tot pamantul in amurg
Mai trece-o umbra, invelita-n ceata.
A mai trecut o zi, de dimineata,
Pe-obrajii mei doar doua lacrimi curg.

poezie de Ramaiana Pana
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un Nou Rasarit

Ca firul de abur suntem pe pamant,
Un strop in oceane, o frunza in vant,
O umbra timida ce iute se trece,
Pe-a vietii poteca spre lespedea rece.

Un fulg ratacit in padurea argintie,
Un bob de nisip in imensa pustie,
O lacrima, o soapta, un zambet si-apoi...
Ne-ntoarcem in glie saraci, tristi si goi.

Dar ce va ramane cand noi vom pleca?
Si trecerea noastra ma-ntreb va conta?
Lasa-vom in urma o dara-n Lumina,
O jertf-a Iubirii, mireasma Divina?

Lasa-vom cu grija urmasilor in dar,
Tamaia ‘nchinarii arzand pe altar?
Lasa-vom credinta in inima lor?
Frumusetea iertarii si-al cerului dor?

M-ajuta Parinte, fa-mi traiul atent,
Dragostea sfanta sa las testament,
Sa vada tot omul ce sta langa mine,
Ca viata-i frumoasa traita cu Tine.

Iar cad fumul negru se pierde-n amurg,
Cand clipe din urma-n clepsidra se scurg,
Cand a mea umblare va fi la sfarsit,
Ma naste-n Lumina, Un Nou Rasarit!

poezie de Marius Alexandru (2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indiferenta...

Cum sa privesc in ochii tai, pradati de un fior ce trece?
Si cum s-ascult tacerea lor cand ma privesc atat de rece...
Cat sa pasesc in urma ta, cand tu mereu te-ndepartezi?
Si oare cum sa cred in noi, cand tu nu crezi...

Dar cum sa plang la pieptul tau cand sunt doar singura si trista
Si tu ai vrea sa sper, mereu ce nu exista
Cum sa pastrez in sinea mea atatea rani ce urme lasa
Cand tu te-afunzi in viata grea si nici nu-ti pasa...

Cat sa astept sa ma iubesti si sa tot iert greseli ce vin
Cand tu mereu te ratacesti lasandu-mi dulce chin
Si cum sa-nvat sa mai zambesc cand au ramas la tine toate
Tu ai plecat pe drumul tau... si le-ai facut uitate

Dar astazi toate sunt trecute si focul meu domol s-a stins
Cum am putut cu-atatea lacrimi sa-l tin aprins?
Si tu oftezi in sinea ta caci nu mai sunt sa te ador
Decat sa ma-njosesc din nou... mai bine mor...
De ce ma lasi in visul greu? m-ai intrebat candva in soapte
Caci nu mai esti in drumul meu cand eu merg mai departe!

poezie de Andreea Palasescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trist cantec de dragoste

Numai viata mea va muri pentru mine-ntr-adevar, candva.
Numai iarba stie gustul pamantului.
Numai sangelui meu ii e dor, intr-adevar,
de inima mea, cand o paraseste.
Aerul e-nalt, tu esti inalta,
tristetea mea e inalta.
Vine o vreme cand mor caii.
Vine o vreme cand se invechesc masinile.
Vine o vreme cand ploua rece
si toate femeile poarta capul tau
si rochiile tale.
Vine si o pasare mare, alba.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sange de nor...

Sangerie panza, un val de nor ascuns
Cersind doar indurare, si-o clipa de tacere,
Ca apoi a muri pe cerul nepatruns,
De-amarele regrete, nevolnica durere

Cand ura in lumina, o umbra ce se-ncheaga,
Doar implorand eternul din ochii neinchisi
E josnicia unui, ce dragostea i-o neaga
Iar poarta se inchide, privind din urma tristi

Oare nu intelegi ce-a fost visand in mine
Cand criminal cu mana-ti un pui ai sugrumat?
E norul cenusiu, si clipele-i putine
Pe panza sangerie, in chin, s-au incrustat...

poezie de Roxana Breazu
Adăugat de Monalisa Secu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gand cu gand

Pasind pe urmele pe care le-ai lasat aseara
Ma sperie un singur gand
Matem ca poate una o sa dispara
Sau poate-o sa dispara toate
Rand pe rand.

Citind povesti care sa-mi spele visul
Adorm adesea-n pat doar eu plangand
As vrea sa vii s-aduci cu tine paradisul
Dar n-ai sa vii si-am sa zambesc in umbra
Cand si cand.

Stand, asteptand sa vii sa-mi saruti chipul
Ma mint, ce trist!... dar tot raman visand
Cate-amintiri va astupa in timp nisipul
Si cate nopti vor trece in uitare
La fel ca orice minte ce dispare
Gand cu gand.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cantec mut

Iubind cu lacrimi, plangand cu dragoste
si timpul parca s-a oprit in loc;
cand suspinand, visand departe
la tine vreau sa ma intorc.

Iubind cu lacrimi, plangand cu dragoste
din mintea mea nu mai dispare chipul tau...
Si ma intreb acum de am aceasta soarta:
"Am fost eu chiar atat de rau?"
Am fost eu oare chiar atat de rau
iubind cu lacrimi plangand cu dragoste?...
Da, am lasat rani,
doar fete triste pe unde-am trecut;
Iubind cu lacrimi am ucis sperante,
cu-n "te iubesc" tacut, un cantec mut.

Plangand cu dragoste-am lasat
doar umbra a ceea ce am fost odat':
iubitul tau tacut: un cantec mut.

poezie de Marian Balint
Adăugat de Marian Balint
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haide, mama, haide, tata

Haide, mama, haide, mama, hai
Niste liniste sa-mi dai,
Haide, tata, haide, tata, hai
Niste liniste sa-mi dai.

Haide, mama, haide, tata,
Mai priviti-va o data
Si, pe urma, daca-i bine,
Sa ma faceti tot pe mine.

Mi-ati dat suflet, mi-ati dat nume,
De cand sunt si eu pe lume,
Mi-ati dat multe si de toate,
Dar si zbucium peste poate.

Buna ziua, noapte buna,
Separat si impreuna,
Dar si buna dimineata,
Dragii mei, mai dragi ca viata.

Cand mi-e jale, cand mi-e teama,
Ma gandesc la tine, mama,
Cand mi-e viata tulburata,
Ma gandesc la tine, tata.

Haide, mama, haide, tata,
Mai claditi-ma o data,
Fara nume si avere –
Numai liniste v-as cere.

Nu-mi ajunge tot ce este,
Caut vesnic o poveste,
Un ochi rade, altul plange,
Pe-amandoi va port pe sange.

Ca nici unul n-avem parte,
De la nastere la moarte
De o viata linistita –
Frunza-n plop mereu se- agita.

Inapoi la tine ia-ma,
Sa ma stergi de lacrimi, mama,
Lasa-ti mana sa ma bata,
Sa ma – nveti cu viata, tata.
Bune, rele-amestecate,
V-ati obisnuit cu toate.
Creste noapte, creste iasca
Pe iubirea pamanteasca.

Bate vantul dinspre viata,
Si eu lacrimi simt pe fata,
Dinspre moarte bate vantul,
Lacrimeaza si cuvantul.

poezie celebră de Adrian Păunescu din Rugă pentru părinţi (a doua ediţie, adăugită) (2007)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolie

E timpul cand se sting pe rand
toti trandafirii in gradini,
Petale ofilite si lumini
se risipesc in adieri de vant.

E timpul cand frunzele plang
cu lacrimi mute pe poteci,
Fiori prin inimile noastre reci
ranesc atatea vise ce se frang.

E timpul cand culorile se mor,
Si parca noi tristeti reinvie,
E timpul de melancolie,
Cand toate amintirile uitate dor.

Ne-au asurzit iubirile in gand,
Si suntem astazi, simplu, doi straini,
E timpul cand se sting pe rand
toti trandafirii in gradini.

poezie de Marius Alexandru (18 septembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tanjesc

Tanjeste sufletul, mi-e dor
De un sarut de-al tau,
Un gand nebun ce pleaca-n zbor
Sa mi te-aduca inapoi.
Imi esti departe si aproape,
Intind o mana si te-ating,
Si imi zambesti atat de dulce
Sau ma privesti atat de trist...
Mi-e dor de-o lacrima sarata
Din cupa dulce-a fericirii,
Cand nu te simt ca-mi esti aproape,
Cand cred ca m-ai lasat uitarii.
Mi-e dor de-un gest facut de tine
Cand mangaiai fata din mine,
De-un gand lasat sa ti-l ghicesc
De-un vis din care nu lipsesc.

poezie de Adriana Petre
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce sens

Aud, o voce cunoscuta in urma mea
Ma intorc sa vad dar stiu ca nu esti tu,
Tu ai plecat si m-ai lasat de unul singur
Eu am ramas cu o amintire si o inima franta.

Un viitor impreuna, ce frumos candva suna
Acum prezentu sterge tot se face a uita
Uita de noi, uita ce in trecut noi am jurat
Ca ne vom iubi mereu si-ntotdeauna.

Acum cand noi nu mai suntem impreuna
Am mai mult timp ca sa ma gandesc la mine
Si stau si ma gandesc mereu la noi
O intrebare de mai multe ori mi-o pun

Ce sens ca in trecut tu mai iubit?
Ca-ci acum eu, am doar de suferit
Ce sens ca eu ti-am zis ca te iubesc?
Acum tu ai plecat si nu mai esti.

Ce sens a fost ca noi sa ne-ntalnim?
Pentru a avea motiv de a ne desparti?
Ce sens are sa ma gandesc la tine?
De ma iubeai nu ma lasai singur cu mine.

Ce sens are sa mai gasesc un sens
Cand nici pe mine nu ma recunosc
Nici nu mai stiu ce se petrece cu mine
Si daca mi-a ramas inima mie.

Ce sens are ca sa mai scriu?
Cand stiu ca tu nu vei citi.
Si daca tot ce-am scris nu e asa
Eu, te astept ca sa revii in viata mea.

poezie de Serghei Ţurcan (11 aprilie 2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ochii inchisi

Nu mi-am tradat niciodata umbra;
Intotdeauna am stiut
In cate silabe s-ar descompune
Mana mea,
Daca mi-as vinde sufletul
Acestor taceri ce–mi ard in trup
Atunci cand iubesc;
N-am incercat sa fur nici o celula
Pentru mine,
Mi-am pastrat aceleasi radacini
Crescute spre nicicand,
Ca sa ma pot vindeca
De somnul rece
In care m-am nascut;

Dar acum, acum
Cineva imi strecoara in sange
Zapezi in delir,
Si nu mai stiu
Cat timp a trecut de cand
Pasesc cu ochii inchisi
In mine.

poezie de Alina Emandi
Adăugat de Eliana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parastas pentru iubirea care a murit

Sa-i facem parastas cum se cuvine
Iubirii noastre care a murit,
In apogeul ei nelamurit,
Mai lacrimand, de tine si de mine.

S-o asezam la locul de verdeata,
In care se ducea, pe cand traia,
Din cand in cand, sa trecem pe la ea,
Considerand ca inca e in viata.

Aici, acum, s-a stins iubirea noastra,
Si moarta va ramane-n veci de veci,
Te vad si-acum, parca stiind ca pleci,
Cu mana fluturand la o fereastra.

Dar hai sa dam groparilor oferte
Si sa-l rugam pe D-zeu s-o ierte.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parastas pentru iubirea care a murit

Sa-i facem parastas cum se cuvine
Iubirii noastre care a murit,
In apogeul ei nelamurit,
Mai lacrimand,de tine si de mine.

S-o asezam la locul de verdeata,
In care se ducea,pe cand traia,
Din cand in cand,sa trecem pe la ea,
Considerand ca inca e in viata.

Aici,acum,s-a stins iubirea noastra,
Si moarta va ramane-n veci de veci,
Te vad si-acum,parca stiind ca pleci,
Cu mana fluturand la o fereastra.

Dar hai sa dam groparilor oferte
Si sa-l rugam pe D-zeu s-o ierte.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de IngridM
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi de noapte buna

S-a scuturat copacul visurilor noastre,
Acum cand toamna plange iluzii-n cimitire,
Se sting povesti inscrise in palme reci de astre
Si curg din ceruri moarte potoape de iubire.

Intunecata-i zarea, candva asa senina,
Saruta orizontul cenusa unui pas,
Pe-un colt de luna verde o pasare se-nchina
Pentru un drum din urma si-un veac de bun ramas.

Se scutura din aripi de zboruri invechite
Suspinele amare de nouri vinovati
Si ploua cu tristete si ganduri ruginite
Pe stinse felinare si ingeri alungati.

Se-aduna tot mai multe trecuturi ingropate
Si bantuie prin noaptea ascunsa-n asternut,
Adorm caldute lacrimi in brate leganate
De-un suflet prea albastru si prea necunoscut.

poezie de Maria Marinela Circiumaru
Adăugat de Carolina Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cand poti spune te iubesc?

Atunci cand vointa intelepciunii sufletului iubit
atinge vibratia ta interioara
ce o transmite in adincul inimii ei...

Atunci cand regasesti in ochii iubitei
privirea ta arzatoare
din prima secunda a fericirii tale....

Atunci cand renunti la tine
cazand in abisul iubirii tale,
salvat de maretia dragostei ei.

Atunci cand batranetea te prinde din urma,
impingand umbra iubitei tale
pina la lasarea intunericului divin...

Atunci poti spune: te iubesc!

poezie de Silviu Petrache (7 februarie 2013)
Adăugat de Silviu Petrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testamentul iubirii

Cum treci tu prin mine
numai primăvara trece prin muguri,
mirosind a îngeri tăvăliţi prin iarbă.

Ştiu, mâinile care îmi încheie trupul
sunt aceleaşi care le-au dat zeilor să bea din palmele lor,
cu pete de lună pe ele...
Ştiu, cel mai frumos m-au scris ele!

Ah, buzele mele te-au cules măr roşu,
îmi tremură fiinţa,
noaptea şi ziua sunt una,
şi noi, tot mai flămânzi de noi,
ne naştem unul din celălalt-
două aripi de ape trecând în testamentul iubirii
numele nostru.

poezie de Magdalena Dorina Suciu din Femeie, nu ţi-e îngăduit să mori!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezii

Ai sa ramai cu gandurile tale,
Si sufletul, plimbandu-se-n regrete,
Iar noptile vor scutura din poale,
Umbra dorintei tale, pe perete.

Dar tu tacerea ei n-o vei atinge,
Nici lacrimile, incercand cu mana,
Iar ingerul pe perna ta va plange,
Si uite-asa, va trece saptamana.

Ne pierdem viata-n imaturitate,
Si ne intoarcem in copilarie,
Cu florile iubirii refuzate,
Luate de altii-acum in custodie.

poezie de Ion Vanghele (2 august 2009)
Adăugat de Ion Vanghele
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul este ea

Totul este ea! vazut, nevazut, doar simtit,
Poate doar ghicit, chiar si cararea catre infinit
Inverzita de iarba uda, grea
Da! este chiar si ea
Sarutata de ploaia marunta si incalzita
De rasuflarea ei placuta... aurita.
Ziua de ieri, ziua de azi, zilele care vin
Toate poarta a ei umbra, totate ii apartin
Desertul, marile, padurile
Muntii, soarele, aripile
Ce o poarta in zbor prin a mea gandire
Zi de zi fara oprire,
Pasii ei neobositi de cat au alergat
Prin rimele mele, prin visele mele in care ne-am plimbat
De mana amandoi privind rasaritul cum se aprindea
Iar eu ii sopteam ca totul... este ea.
Glasul marii, sarutul ploii, atingerea
Curcubeului pe chipurile ude, chiar si durerea
Unei stele cazatoare se transforma in bucurie
Caci ea a vazut-o... si a salvat-o doar cu o privire.
Totul, chiar si inima mea, care poate s-ar fi oprit candva
Dar a fost salvata si obligata de cineva
Sa bata macar pentru ea, pentru acei ochi caprui
Care m-a schimbat in bine, m-a facut sa cred in minuni.
Este clipa iubirii, o copila ce apare si in clipa grea
Este totul... totul este ea.

poezie de Manuel Gabriel Danca (17 iunie 2011)
Adăugat de Manuel Gabriel Danca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clepsidra cu silabe

De când am descoperit,
într-o clepsidră,
silabe scânteie de gând,
care trădează emoţii,
am prezumat că ele
sunt clipele timpului meu.
De atunci,
învolburat de vrajă,
mă contopesc bucuros
cu marea-ntinsă şi...
mă petrec cu zorii
desţelenind
o plajă de-aşteptări.

poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!